Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau

E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau

E haamori te mau Kerisetiano ma te varua e te parau mau

“E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.”—IOANE 4:24.

1. Teihea huru haamoriraa ta te Atua e au?

 UA FAATAA maitai te Tamaiti fanau tahi a Iehova, o Iesu Mesia, i te haamoriraa ta to ˈna Metua i te raˈi e au. A poro ai oia ma te haamahanahana i te hoê vahine Samaria i te hoê apoo pape ra i pihai i te oire o Sikara, ua na ô Iesu e: “Aore outou i ite i ta outou e haamori nei, ua ite matou i ta matou e haamori nei, no te ati Iuda mai te ora. Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora ra, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei. E Varua te Atua, e te feia e haamori ia ˈna ra, e haamori ïa ma te varua e te parau mau e tia ˈi.” (Ioane 4:22-24) Eaha ta taua mau parau ra e faaite maira?

2. I niu na to Samaria i ta ratou haamoriraa i nia i te aha?

2 Mea hape te mau manaˈo i te pae faaroo o to Samaria. I farii na ratou ei mea faauruahia, i na buka matamua e pae noa o te mau Papai Moˈa—e te reira na roto noa i ta ratou iho tatararaa, parauhia te Pentateuque Samaritain. Aita to Samaria i ite mau i te Atua, area te mau ati Iuda ra, ua horoahia ˈtu ïa te ite i te mau Papai. (Roma 3:1, 2) I nehenehe na i te mau ati Iuda haapao maitai e vetahi ê e fanaˈo i te farii maitai a Iehova. Eaha râ ta te reira i titau ia ratou?

3. Eaha te titauhia no te haamori i te Atua “ma te varua e te parau mau”?

3 No te faaoaoa ia Iehova, eaha tei tia i te ati Iuda, to Samaria, e vetahi ê i mutaa ihora ia rave? Ia haamori ïa ia ˈna “ma te varua e te parau mau.” Ia na reira atoa tatou. Noa ˈtu e e tia ia ravehia te taviniraa i te Atua ma te itoito, e ma te turaihia e te hoê mafatu î i te here e te faaroo, e titau taa ê te haamoriraa i te Atua ma te varua ia vai noa to ˈna varua moˈa i nia ia tatou e ia vaiiho tatou e na te reira e aratai ia tatou. Na roto i te haapiiraa e te faaohiparaa i te Parau a te Atua, e tia i to tatou varua, aore ra huru feruriraa, ia au maite e to ˈna. (Korinetia 1, 2:8-12) Ia fariihia ta tatou haamoriraa e Iehova, e tia atoa ia ravehia ma te parau mau. E tia ia au maite te reira i ta te Parau a te Atua, te Bibilia, e faaite ra no nia ia ˈna e ta ˈna mau opuaraa.

E nehenehe te parau mau e itehia mai

4. Eaha to te tahi pae manaˈo i te parau mau?

4 Ua haamau te tahi mau piahi o te philosophia i te manaˈo e eita e noaa te parau mau hope i te taata. Oia mau, ua papai te taata papai buka Tuete o Alf Ahlberg e: “No te huru taa ê o te mau tumu parau philosophia e rave rahi e ore ai e nehenehe e horoa i te hoê pahonoraa tia roa no nia i te reira.” Noa ˈtu e te parau ra te tahi pae e te vai noa ra te hoê parau mau au noa, mai te reira mau anei? E ere ïa te manaˈo o Iesu Mesia.

5. No te aha Iesu i haere mai ai i te ao nei?

5 E feruri anaˈe e te mataitai ra tatou i teie tupuraa: Tei te omuaraa o te matahiti 33 T.T., te tia ra Iesu i mua i te tavana Roma o Ponotio Pilato. Te parau atura Iesu ia Pilato e: “I haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” Te ui ra Pilato e: “Eaha te parau mau?” Eita râ oia e tiai i te tatararaa hau a Iesu.—Ioane 18:36-38.

6. (a) Mea nafea te faataaraahia te “parau mau”? (b) Eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ?

6 Ua faataahia te “parau mau” mai te “ite aore ra faaiteraa i te ite e au maite i te mea mau, i tei tupu iho â.” (Dictionnaire général Larousse) Teie râ, ua faaite anei Iesu i te parau mau au noa? Aita. E parau mau taa maitai ta ˈna e manaˈo ra. Ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ e poro i taua parau mau ra, ua parau atu hoi oia e: “E faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; MN) Hou te hopea o teie nei faanahoraa o te mau mea, e poro te mau pǐpǐ mau a Iesu i “te parau mau o te evanelia” na te ao atoa nei. (Galatia 2:14) E ravehia te reira ei faatupuraa i te mau parau a Iesu ra: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) Mea faufaa roa ïa ia taa ia tatou o vai teie e haapii ra i te parau mau i to te mau fenua atoa na roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia.

E nafea tatou ia haapii i te parau mau

7. E nafea outou ia haapapu e o Iehova te Tumu o te parau mau?

7 O Iehova te Tumu o te parau mau pae varua. Oia mau, ua parau te papai salamo ra o Davida ia Iehova “te Atua parau mau.” (Salamo 31:5; 43:3) Ua farii Iesu e e parau mau te parau a to ˈna Metua, e ua na ô atoa oia e: “Ua papaihia hoi i roto i te mau peropheta ra e, e haapii-anaˈe-hia ratou e te Atua. E teie nei, o tei faaroo e tei haapiihia e te Metua ra, o te tae mai ïa ia ˈu nei.” (Ioane 6:45; 17:17; Isaia 54:13) Papu maitai ïa e, e tia i te feia e imi ra i te parau mau ia haapiihia ratou e Iehova, te Orometua Rahi roa ˈˈe. (Isaia 30:20, 21) Mea titauhia i te feia e imi ra i te parau mau ia farii i “te ite i te Atua.” (Maseli 2:5) E ua haapii aore ra ua tuu mai iho â Iehova i te parau mau ma te mau ravea rau.

8. Mea nafea to te Atua haapiiraa aore ra tuuraa mai i te parau mau?

8 Ei hiˈoraa, mea na roto i te mau melahi to te Atua tuuraa ˈtu i te Ture i te mau Iseraela ra. (Galatia 3:19) Na roto i te mau moemoeâ, ua fafau oia i te mau haamaitairaa i te mau patereareha ra o Aberahama e o Iakoba. (Genese 15:12-16; 28:10-19) Ua paraparau atoa te Atua mai te raˈi mai, mai i to Iesu bapetizoraahia e ua faaroohia taua mau parau haaputapû ra i te fenua nei: “Tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna.” (Mataio 3:17) E nehenehe atoa tatou e mauruuru e ua horoa mai te Atua i te parau mau na roto i te faauruaraa i te feia papai Bibilia. (Timoteo 2, 3:16, 17) Mea na roto ïa i te haapiiraa i te Parau a te Atua e noaa ˈi ia tatou “te faaroo i te parau mau.”—Tesalonia 2, 2:13.

Te parau mau e te Tamaiti a te Atua

9. Mea nafea to te Atua faaohiparaa i ta ˈna Tamaiti no te heheu i te parau mau?

9 Ua faaohipa iho â râ te Atua i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia, no te faaite i te parau mau i te taata. (Hebera 1:1-3) Oia mau, aita e taata ê atu i paraparau no nia i te parau mau mai ia Iesu. (Ioane 7:46) I muri aˈe atoa i to ˈna maueraa i nia i te raˈi, ua heheu oia i te parau mau no ǒ i to ˈna Metua ra. Ei hiˈoraa, ua noaa i te aposetolo Ioane “te apokalupo a Iesu Mesia, ta te Atua i tuu mai ia ˈna ra, ia faaite oia i tana mau tavini i te mau mea e fatata i te tupu.”—Apokalupo 1:1-3.

10, 11. (a) Ua taaihia te parau mau ta Iesu i poro i te aha? (b) Mea nafea to Iesu faariroraa i te parau mau ei ohipa mau?

10 Ua parau Iesu ia Ponotio Pilato e ua haere mai Oia i te fenua nei e faaite i te parau mau. I roto i ta ˈna taviniraa, ua heheu Iesu e ua taaihia taua parau mau ra i te faatiaraa i te mana arii o Iehova maoti te Basileia o te Atua, o te Mesia hoi te Arii. No Iesu râ, e ere noa te faaiteraa i te parau mau i te pororaa e te haapiiraa. Ua faariro Iesu i taua parau mau ra ei ohipa mau na roto i te faatupuraa ˈtu. No reira te aposetolo Paulo i papai ai e: “Eiaha ei taata e faahapa noa ˈtu ia outou i te maa i amuhia ra, e tei inuhia ra, e te mahana oroa ra, e te avaˈe apî, e te sabati; e ata anaˈe ïa no te tupu a muri aˈe; area te mea mau ra o te evanelia ïa o te Mesia ra.”—Kolosa 2:16, 17.

11 Hoê ravea i riro mai ai te parau mau ei ohipa mau, o to Iesu ïa fanauraa i tohuhia i Betelehema. (Mika 5:2; Luka 2:4-11) Ua riro atoa te parau mau ei ohipa mau i te tupuraa te parau tohu a Daniela no nia i te taeraa mai o te Mesia i te hopea o na 69 ‘hebedoma matahiti.’ Ua tupu te reira i to Iesu tiaraa i mua i te Atua i to ˈna bapetizoraahia e to ˈna faatavairaahia i te varua moˈa, i te taime iho â i tohuhia, i te matahiti 29 T.T. (Daniela 9:25; Luka 3:1, 21, 22) Ua riro â te parau mau ei ohipa mau na roto i ta Iesu taviniraa haamaramarama ei taata poro i te parau o te Basileia. (Isaia 9:1, 2, 6, 7; 61:1, 2; Mataio 4:13-17; Luka 4:18-21) Ua riro atoa ei ohipa mau na roto i to ˈna poheraa e to ˈna faatiaraahia mai.—Salamo 16:8-11; Isaia 53:5, 8, 11, 12; Mataio 20:28; Ioane 1:29; Ohipa 2:25-31.

12. No te aha Iesu i nehenehe ai e parau e, ‘O vau te parau mau’?

12 I te mea e ua niuhia te parau mau i nia ia Iesu Mesia i nehenehe ai oia e parau e: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioane 14:6) E tiamâ mai te taata i te pae varua ia tia ratou i te pae “no te parau mau” na roto i te fariiraa i te tuhaa a Iesu i roto i te opuaraa a te Atua. (Ioane 8:32-36; 18:37) No te mea e farii te feia e au i te mamoe i te parau mau e e pee i te Mesia ma te faaroo, e noaa ia ratou te ora mure ore.—Ioane 10:24-28.

13. E hiˈopoa tatou i te parau mau bibilia no nia i teihea na tuhaa e toru?

13 Te mau parau mau atoa ta Iesu e ta ta ˈna mau pǐpǐ faauruahia i faaite, tera ïa te faaroo Kerisetiano mau. “Te haapao ra” ïa te feia e “faaroo i te parau” “i te parau mau.” (Ohipa 6:7; Ioane 3, 3, 4) O vai ïa teie e haapao ra i te parau mau i teie tau? O vai mau teie e haapii ra i te parau mau i to te mau fenua atoa? A faahohonu ai tatou i taua mau uiraa ra, e hiˈo maitai tatou i te mau Kerisetiano matamua e i te parau mau bibilia no nia i (1) te mau tiaturiraa, (2) te huru haamoriraa, e (3) te haerea o te taata.

Te parau mau e te mau tiaturiraa

14, 15. Eaha ta outou e parau no nia i to te mau Kerisetiano matamua huru feruriraa i te mau Papai e to te mau Ite no Iehova?

14 I haafaufaa rahi roa na te mau Kerisetiano matamua i te Parau papaihia a Iehova. (Ioane 17:17) Ua riro ta ratou mau tiaturiraa e mau peu ei ture aveia na ratou. Ua parau o Clément no Alesanederia no te senekele piti e toru e: “Eita te feia e tutava ra i te imi i te mea maitai roa e faaea i te imi i te parau mau aita anaˈe i noaa ˈtura ia ratou te haapapuraa a te mau Papai e mea mau ta ratou mau tiaturiraa.”

15 Mai te mau Kerisetiano matamua, e haafaufaa rahi roa te mau Ite no Iehova i te Bibilia. E tiaturi ratou e “te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa ei haapiiraa.” (Timoteo 2, 3:16, MN) E hiˈopoa anaˈe ïa tau tiaturiraa a te mau Kerisetiano matamua a haapao atoa ˈtu ai i ta te mau tavini a Iehova no teie tau i haapii no te mea e faaohipa ratou i te Bibilia ei buka faufaa roa ˈˈe na ratou.

Te parau mau no nia i te nephe

16. Eaha te parau mau no nia i te nephe?

16 No te mea te tiaturi ra ratou i ta te mau Papai e parau ra, i haapii na te mau Kerisetiano matamua i te parau mau no nia i te nephe. Ua ite ratou e “riro aˈera te taata ei taata [aore ra, nephe, MN] ora.” (Genese 2:7) Hau atu â, ua ite ratou e e pohe te nephe taata. (Ezekiela 18:4; Iakobo 5:20) Ua ite atoa ratou e ‘aita a te feia i pohe ra e parau itea.’—Koheleta 9:5, 10.

17. E nafea outou ia faataa i te tiaturiraa no tei pohe?

17 Teie râ, e tiaturiraa papu roa to te mau pǐpǐ matamua a Iesu e e faahoˈihia mai te feia pohe e vai ra i roto i te mehara o te Atua, i te ora. Ua faataa-maitai-hia taua tiaturiraa ra e Paulo tei parau e: “Te tiaturi nei au i te Atua . . . e e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) I muri aˈe atoa, ua papai o Minucius Félix tei parau e e Kerisetiano oia e: “O vai hoi te taata e maamaa roa no te parau e eita te taata, tei hamanihia i te matamua ra e te Atua, e nehenehe e hamani-apî-hia e ana?” Mai te mau Kerisetiano matamua, e haapao te mau Ite no Iehova i te parau mau bibilia no nia i te nephe o te taata, te pohe, e te tia-faahou-raa. E hiˈo anaˈe i teie nei i te tiaraa mau o te Atua e o te Mesia.

Te parau mau e te Toru tahi

18, 19. No te aha e nehenehe ai e parauhia e e ere te Toru tahi i te hoê haapiiraa o te Bibilia?

18 Aita te mau Kerisetiano matamua i hiˈo i te Atua, i te Mesia e te varua moˈa mai te hoê Toru tahi. Te na ô ra te hoê buka (The Encyclopædia Britannica) e: “Eita te parau ra Toru tahi, eita atoa te haapiiraa taa maitai e itehia i roto i te Faufaa Apî, aita atoa Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i opua e faahape i te Shema [te hoê pure Hebera] i roto i te Faufaa Tahito: ‘A faaroo mai, e Iseraela e: O te Fatu to tatou Atua, hoê ïa Fatu’ (Deut. 6:4).” Aita te mau Kerisetiano i haamori i te mau toru tahi Roma aore ra i te tahi atu atua. Ua farii ratou i ta Iesu parau e o Iehova anaˈe te tia ia haamorihia. (Mataio 4:10) Hau atu â, te tiaturi ra ratou i te mau parau a te Mesia ra: “E rahi hoi tau Metua ia ˈu.” (Ioane 14:28) Hoê â manaˈo to te mau Ite no Iehova i teie tau.

19 Ua faataa ê maitai te mau pǐpǐ matamua a Iesu i te Atua, te Mesia, e i te varua moˈa. Oia mau, i bapetizo na ratou i te mau pǐpǐ (1) i roto i te iˈoa o te Metua, (2) i roto i te iˈoa o te Tamaiti, e (3) i roto i te iˈoa o te varua moˈa, eiaha râ i roto i te iˈoa o te hoê Toru tahi. E haapii atoa te mau Ite no Iehova i taua parau mau bibilia ra e e faataa ê atoa ïa i te Atua, ta ˈna Tamaiti, e i te varua moˈa.—Mataio 28:19.

Te parau mau e te bapetizoraa

20. Eaha te ite e hinaarohia e te feia e titau ra i te bapetizoraa?

20 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e faariro i te taata ei pǐpǐ na roto i te haapiiraa ˈtu i te parau mau. Ia ineine ratou no te bapetizoraa, e hinaaro ratou i te ite tumu i te mau Papai. Ei hiˈoraa, e tia ia ratou ia farii i te tiaraa e te mana o te Metua e o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. (Ioane 3:16) E tia atoa i te feia e titau ra i te bapetizoraa ia taa e e ere te varua moˈa i te hoê taata, o te puai ohipa râ o te Atua.—Genese 1:2, nota i raro i te api.

21, 22. No te aha outou e parau ai e no te feia tiaturi te bapetizoraa?

21 I bapetizo noa na te mau Kerisetiano matamua i te mau taata tei haapiihia e tei tatarahapa, o tei pûpû ia ratou iho ma te taotia ore na te Atua, no te haapao i to ˈna hinaaro. Ua ite aˈena te mau ati Iuda e te mau peroseluto i putuputu i Ierusalema i te Penetekose 33 T.T. i te mau Papai Hebera. I to ratou faarooraa i te aposetolo Petero i te paraparauraa no nia ia Iesu te Mesia, fatata e 3 000 taata tei “farii maite i ta ˈna ra parau” e tei “bapetizohia.”—Ohipa 2:41; 3:19–4:4; 10:34-38.

22 No te feia tiaturi te bapetizoraa Kerisetiano. Ua farii te tahi mau taata no Samaria i te parau mau, e ‘i to ratou faarooraa ia Philipa i te parauraa i te parau maitai o te basileia o te Atua, e te iˈoa hoi o Iesu Mesia, bapetizohia ihora hoi ratou te tane e te vahine atoa.’ (Ohipa 8:12) Ei peroseluto itoito tei ite ia Iehova, ua farii na mua te eunuka Etiopia i te mau parau a Philipa no nia i te tupuraa o te parau tohu no nia i te Mesia e bapetizohia ˈtura oia. (Ohipa 8:34-36) I muri aˈe, ua faaite Petero ia Korenelio e i te tahi atu mau Etene e ‘o te mǎtaˈu i te Atua, e o te rave i te parau-tia, o te itehia mai ïa e ana’ e e faaorehia te hara a te taata atoa e faaroo to ˈna ia Iesu Mesia. (Ohipa 10:35, 43; 11:18) E au maite teie mau mea atoa i ta Iesu faaueraa e ‘faariro i te taata ei pǐpǐ, a haapii atu ai ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈna i parau.’ (Mataio 28:19, 20; Ohipa 1:8) E haapao te mau Ite no Iehova i taua atoa ra ture aveia, a farii ai ia bapetizohia te feia anaˈe e ite tumu to ratou i te Bibilia e tei pûpû ia ratou na te Atua.

23, 24. E nafea e tano ai ia rave i te bapetizoraa Kerisetiano?

23 O te taumi-roa-raa i raro i te pape te huru bapetizoraa e tano no te feia tiaturi. I to Iesu bapetizoraahia i roto i te anavai o Ioridana, ua ‘haere mai oia i nia mai te pape maira.’ (Mareko 1:10) Ua bapetizohia te eunuka Etiopia i roto i ‘te hoê apoo pape.’ Ua “haere atura” raua Philipa “i raro i te pape” e i muri iho, ua “tae maira raua i nia mai raro mai i taua pape ra.” (Ohipa 8:36-40) E taai te Bibilia i te bapetizoraa i te tanuraa taata pohe taipe, e tapao faaite atoa ïa e mea faahopu roa i raro i te pape.—Roma 6:4-6; Kolosa 2:12.

24 Te na ô ra te hoê faatoro bibilia (The Oxford Companion to the Bible) e: “Te faaite ra te mau faataaraa i te mau bapetizoraa taa maitai i roto i te Faufaa Apî e e taumihia te taata e bapetizohia ra i raro i te pape.” Ia au i te Larousse du XX e siècle (Paris, 1928), “i bapetizohia na te mau Kerisetiano matamua na roto i te taumiraa i raro i te pape i te mau vahi atoa e itehia ˈi te pape.” E te tapao ra te hoê buka (After Jesus—The Triumph of Christianity) e: “I roto i to ˈna tupuraa tumu, e titau [te bapetizoraa] ia faaite te taata e bapetizohia ra i te faaroo, e i muri iho, ia taumi-roa-hia oia i raro i te pape i roto i te iˈoa o Iesu.”

25. Eaha te tauaparauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

25 E mau hiˈoraa noa te mau manaˈo i nia nei no nia i te mau tiaturiraa e mau peu niuhia i nia i te Bibilia a te mau Kerisetiano matamua. E nehenehe e faahiti i te tahi atu â mau turuaraa i rotopu i ta ratou mau tiaturiraa e ta te mau Ite no Iehova. I roto i te tumu parau i muri nei, e tauaparau tatou i te mau ravea hau e taa ˈi ia tatou o vai teie e haapii ra i te parau mau i te taata.

E nafea outou ia pahono?

• Teihea huru haamoriraa ta te Atua e titau?

• Mea nafea to te parau mau riroraa ei ohipa mau na roto ia Iesu Mesia?

• Eaha te parau mau no nia i te nephe e te pohe?

• E nafea te bapetizoraa Kerisetiano e ravehia ˈi, e eaha te titauhia i te feia e hinaaro ra i te bapetizoraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Ua parau Iesu ia Pilato e: ‘I haere mai au e faaite i te parau mau’

[Hohoˈa i te api 17]

E nehenehe anei ta outou e faataa no te aha Iesu i parau ai e: ‘O vau te parau mau’?

[Hohoˈa i te api 18]

Eaha te parau mau no nia i te bapetizoraa Kerisetiano?