Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tamau ra ratou i te haapao i te parau mau

Te tamau ra ratou i te haapao i te parau mau

Te tamau ra ratou i te haapao i te parau mau

“Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.”—IOANE 3, 4.

1. No nia “te parau mau o te evanelia” i te aha?

 E FARII maitai Iehova i te feia anaˈe e haamori ia ˈna “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) E auraro ratou i te parau mau na roto i te fariiraa i te mau haapiiraa Kerisetiano atoa niuhia i nia i te Parau a te Atua. No nia teie “parau mau o te evanelia” ia Iesu Mesia e te faatiaraa i te mana arii o Iehova na roto i te Basileia. (Galatia 2:14) Ua vaiiho te Atua i “te puai o te haavare” i nia i te feia mea au aˈe na ratou te haavare, area te ora ra, tei te faaroo ïa i te parau apî maitai e te haapaoraa i te parau mau.—Tesalonia 2, 2:9-12; Ephesia 1:13, 14.

2. Eaha te mea ta te aposetolo Ioane i oaoa rahi taa ê, e eaha te huru o to ˈna taairaa e o Gaio?

2 Ua riro te feia poro i te Basileia ei hoa “rave ohipa atoa i te parau mau nei.” Mai te aposetolo Ioane e to ˈna hoa o Gaio, e tamau ratou ma te aueue ore i te haapao i te parau mau. Ma te manaˈo ia Gaio, ua papai Ioane e: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.” (Ioane 3, 3-8) Noa ˈtu e e ere na te ruhiruhia ra o Ioane i haapii i te parau mau ia Gaio, e tano iho â ia faariro oia i teie taata o te au ra e mea apî aˈe ia ˈna ei hoê o ta ˈna mau tamarii pae varua no to ˈna faito matahiti rahi, to ˈna paari Kerisetiano, e to ˈna here metua tane.

Te parau mau e te haamoriraa Kerisetiano

3. Eaha te fa e te vahi maitai o te mau putuputuraa a te mau Kerisetiano matamua?

3 No te haapii i te parau mau, i putuputu na te mau Kerisetiano matamua ei amuiraa, e pinepine i roto i te fare o te taata. (Roma 16:3-5) I reira ïa ratou e fanaˈo ai i te faaitoitoraa e e turaihia ˈi ia aroha te tahi i te tahi e ia rave i te mau ohipa maitatai. (Hebera 10:24, 25) No nia i to muri mai taata e parau e e Kerisetiano ratou, ua papai o Tertullien (area 155–i muri mai i te 220 T.T.) e: “E putuputu tatou no te taio i te mau buka a te Atua . . . Maoti taua mau parau moˈa ra e aupuru ai tatou i to tatou faaroo, e patu ai i to tatou tiaturiraa, e haapapu ai i to tatou tiaturi.”—Apologétique, pene 39.

4. Eaha na te tuhaa o te himene i roto i te mau putuputuraa Kerisetiano?

4 Aita e feaaraa e i himene na te mau Kerisetiano matamua i roto i te mau putuputuraa. (Ephesia 5:19; Kolosa 3:16) Ua papai o Henry Chadwick Tane e ua parau te taata tatara manaˈo no te senekele piti ra o Celse e no “te nehenehe” o te mau himene a te feia e parau e e Kerisetiano ratou e o te au ra e mea navenave, “i ite roa ˈi oia i te mana o te reira i nia i to ˈna huru aau.” Ua papai â o Chadwick e: “O Clément no Alesanederia te Kerisetiano matamua tei tauaparau eaha te huru upaupa e tano ia faaohipahia e te mau Kerisetiano. Ua faaue oia eiaha te huru upaupa i taaihia i te ori e au i te taatiraa pae tino.” (The Early Church, api 274-5) Mai te mau Kerisetiano matamua tei himene na ma te feaa ore ia putuputu ratou, e pinepine atoa te mau Ite no Iehova i te himene i te mau himene niuhia i nia i te Bibilia te vai ra hoi te tahi mau himene faaroo puai o te arue i te Atua e te Basileia.

5. (a) Mea nafea te aratairaa pae varua i te horoaraahia i roto i te mau amuiraa Kerisetiano matamua? (b) Mea nafea to te mau Kerisetiano mau faaohiparaa i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 23:8, 9?

5 I roto i te mau amuiraa Kerisetiano matamua, i haapii na te mau tiaau i te parau mau, e i tauturu na te mau tavini tauturu i te mau hoa faaroo na roto i te mau ravea rau. (Philipi 1:1) Na te hoê tino aratai tei turui na i nia i te Parau a te Atua e te varua moˈa i horoa i te aratairaa pae varua. (Ohipa 15:6, 23-31) Aita te mau iˈoa toroa faaroo i faaohipahia no te mea ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Area outou, eiaha e titau ia parauhia, ia Rabi; hoê roa hoi a outou orometua, o te Mesia; e e taeae anaˈe hoi outou atoa na. E eiaha roa outou e faametua i te hoê taata o teie nei ao, oia anaˈe ra hoi to outou Metua o te parahi i te raˈi ra.” (Mataio 23:8, 9) I roto i teie mau tuhaa e e rave rahi atu â, te vai ra te mau turuaraa i rotopu i te mau Kerisetiano matamua e te mau Ite no Iehova.

Hamani-ino-hia no to ratou pororaa i te parau mau

6, 7. Noa ˈtu â e e poro ratou i te hoê poroi no nia i te hau, ua nafeahia te mau Kerisetiano mau?

6 Noa ˈtu e ua poro ratou i te poroi a te Basileia no nia i te hau, ua hamani-ino-hia te mau Kerisetiano matamua, mai ia Iesu atoa ra. (Ioane 15:20; 17:14) Ua parau te taata tuatapapa o John von Mosheim no nia i te mau Kerisetiano matamua e “e pǔpǔ tane e vahine ino ore roa ˈˈe tera tei ore i faatupu aˈenei i te hinaaro aore ra i te manaˈo ino i roto i to ratou aau no nia i te vai-maitai-raa o te fenua.” Ua parau o Mosheim Tane e, te mea i “riri ai to Roma i te mau Kerisetiano, o te haapeu ore ïa o ta ratou haamoriraa tei ore i au i te mau peu moˈa a te tahi atu mau nunaa.” Ua na ô â oia e: “Aita ta ratou e pûpûraa tusia, e hiero, e hohoˈa, e taata mana, aore ra e autahuˈaraa; e no reira noa ratou i faahapahia ˈi e te nahoa feia maˈua o te manaˈo e aita e haapaoraa aita anaˈe e peu moˈa. No reira ïa ratou i hiˈohia ˈi mai te mau taata tiaturi ore i te Atua; e, ia au i te mau ture Roma, te feia i parihia i te tiaturi ore i te Atua, e feia au ore roa ïa no te huitaata.”

7 Ua turai te mau tahuˈa, te mau rimaî, e te tahi atu tei ora na i te haamoriraa idolo, i te nahoa taata ia aro i te mau Kerisetiano tei ore i rave i te mau peu haamori idolo. (Ohipa 19:23-40; Korinetia 1, 10:14) Ua papai o Tertullien e: “I tiaturi na ratou e o te mau Kerisetiano te tumu o te mau ati atoa o te Hau, e o te nunaa. Ia maraa te anavai Tibre e ia raea te mau patu, ia ore te Nil ia faarari i te mau faaapu, ia ore ia ûa aore ra ia aueue te fenua, ia tupu te oˈe, ia tupu te maˈi pohe, e oioi roa i te tuôhia e: ‘Ia hurihia te mau Kerisetiano na te liona!’” Noa ˈtu te mau faahopearaa, e “ara” te mau Kerisetiano mau “i te mau idolo.”—Ioane 1, 5:21.

Te parau mau e te mau peu faaroo

8. No te aha te feia o te haapao i te parau mau e ore ai e faatupu i te oroa Noela?

8 Eita te feia o te haapao i te parau mau e rave i te mau peu faaroo aita i niuhia i nia i te Bibilia no te mea ‘aita to te maramarama auraa i te pouri.’ (Korinetia 2, 6:14-18) Ei hiˈoraa, eita ratou e haapao i te Noela o te faatupuhia i te 25 no Titema. “Aita e taata i ite i te taio mahana tia o te fanauraa o te Mesia,” o ta te hoê ïa buka (The World Book Encyclopedia) e faˈi ra. Te na ô ra te tahi atu buka neneihia i te matahiti 1956 (The Encyclopedia Americana) e: “O te mau Saturnales, te hoê oroa Roma i faatupuhia na i ropu i te avaˈe Titema, te hohoˈa i peehia no te mau peu faaoaoaraa e rave rahi o te Noela.” Te tapao ra te buka (Cyclopædia) a McClintock e a Strong e: “E ere te haapaoraa i te Noela i te hoê faaueraa a te Atua, e ere atoa no roto mai i te Faufaa Apî.” E te na ô ra te buka ra La vie quotidienne en Palestine au temps de Jésus e: ‘E faaea noa te mau nǎnǎ i roto i te mau fare animara i te tau toetoe; e na te reira noa e faaite mai e eita te taio mahana matauhia no te Noela, i te tau toetoe, e nehenehe e riro ei mea mau, te parau ra hoi te Evanelia e to roto te mau tiai mamoe i te mau aua.’—Luka 2:8-11.

9. No te aha te mau tavini a Iehova no mutaa iho e no teie tau i ore ai i haapao i te oroa Pakate?

9 Te parauhia ra e e haamanaˈo te oroa Pakate i te tia-faahou-raa o te Mesia, te taai ra râ te tahi mau parau papu i te reira i te haamoriraa hape. Te na ô ra te hoê faatoro bibilia (The Westminster Dictionary of the Bible) e ‘i te omuaraa, te Pakate, o te oroa ïa i te tau uaaraa tiare o te faahanahana i te ruahine Heremani o te maramarama e o te tau uaaraa tiare matauhia i Beretane ei Eastre,’ aore ra Eostre. Atira noa ˈtu, te parau ra te hoê buka (Encyclopædia Britannica), te 11raa o te neneiraa, e: “Aita e faaiteraa e i haapaohia na te oroa Pakate i roto i te Faufaa Apî.” E ere te Pakate i te hoê oroa a te mau Kerisetiano matamua e aita e haapaohia ra e te nunaa o Iehova i teie tau.

10. Eaha te oroa haamanaˈoraa ta Iesu i haamau, e o vai tei haapao i te reira ma te tano?

10 Aita Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia haamanaˈo i to ˈna mahana fanauraa e i to ˈna tia-faahou-raa, ua haamau râ oia i te Oroa haamanaˈoraa i to ˈna pohe tusia. (Roma 5:8) Oia mau, tera anaˈe te tupuraa ta ˈna i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao. (Luka 22:19, 20) E parau-atoa-hia taua tupuraa tamatahiti ra te Oroa amuraa maa ahiahi a te Fatu, e te haapao noa râ te mau Ite no Iehova i te reira.—Korinetia 1, 11:20-26.

Te parau mau e porohia na te fenua atoa

11, 12. Mea nafea to te feia o te haapao i te parau mau turu-noa-raa i ta ratou ohipa pororaa?

11 E faariro te feia i ite i te parau mau e e fanaˈoraa taa ê te horoaraa i to ratou taime, to ratou ito, e te tahi atu â mau ravea no te ohipa pororaa i te parau apî maitai. (Mareko 13:10) I turuhia na te ohipa pororaa a te mau Kerisetiano matamua na roto i te mau ô horoahia ma te aau tae. (Korinetia 2, 8:12; 9:7) Ua papai o Tertullien e: “Noa ˈtu e te vai ra te hoê afata ô, e ere te moni no roto mai i te aufauraa titeti tomoraa, mai te huru ra e e ohipa tapihooraa te haapaoraa. E hopoi mai te taata taitahi i te tahi maa moni haihai i te mau avaˈe atoa—aore ra i te mau taime atoa e hinaaro ai oia, e ia hinaaro mau noa oia, e ia tia ia ˈna; no te mea eita te taata e faahepohia; e horoaraa ma te aau tae hoi tera.”—Apologétique, pene 39.

12 Te turu-atoa-hia ra te ohipa pororaa i te Basileia na te ao atoa a te mau Ite no Iehova na roto i te mau ô horoahia ma te aau tae. Taa ê atu i te mau Ite, te faariro atoa ra te tahi feia anaanatae e te mauruuru ei fanaˈoraa taa ê te tururaa i teie ohipa i ta ratou mau ô. I ǒ nei atoa, te vai ra te turuaraa i rotopu i te mau Kerisetiano matamua e te mau Ite no Iehova.

Te parau mau e to tatou iho haerea

13. No nia i to ratou haerea, eaha te aˈoraa a Petero ta te mau Ite no Iehova e haapao?

13 Ei feia o te haapao i te parau mau, i auraro na te mau Kerisetiano matamua i te aˈoraa a te aposetolo Petero: “Ia maitai [to outou haerea] i rotopu i te mau Etene: ta ratou hoi i faaino mai ia outou, mai te mea e feia rave parau ino, ia hiˈo râ ratou i ta outou parau maitai, ia haamaitai ratou i te Atua i te mahana e roohia mai ai ra.” (Petero 1, 2:12; MN) E haapao maitai te mau Ite no Iehova i taua mau parau ra.

14. Eaha te manaˈo Kerisetiano no nia i te faaanaanataeraa morare ore?

14 I muri aˈe atoa i te tupuraa te taivaraa, ua ape tei parau-noa-hia e Kerisetiano i te mau ohipa morare ore. Ua papai o Killen Tane, orometua haapii i te tuatapaparaa o te ekalesia, e: “I te senekele piti e te toru, ua riro te fare teata o te mau oire rahi atoa ei pu faaanaanataeraa; e mea pinepine te feia hauti, e mau taata morare ore roa ïa, e faanavenave noa ta ratou mau hautiraa teata i te mau hinaaro hairiiri no taua tau ra. . . . I haafaufau na te mau Kerisetiano mau atoa i te teata. . . . I fariu ê mai na ratou i to ˈna huru faufau; e i faaino na ta te teata mau tiaororaa i te mau atua e te mau ruahine etene i ta ratou mau tiaturiraa faaroo.” (The Ancient Church, api 318-9) E ape atoa te mau pǐpǐ mau a Iesu no teie tau i te mau huru faaanaanataeraa faufau e te hairiiri i te pae morare.—Ephesia 5:3-5.

Te parau mau e “te feia mana toroa”

15, 16. O vai “te feia mana toroa,” e mea nafea to te feia e haapao ra i te parau mau hiˈoraa ia ratou?

15 Noa ˈtu te haerea maitai o te mau Kerisetiano matamua, e manaˈo hape roa to te rahiraa o te mau emepera Roma ia ratou. Te na ô ra te taata tuatapapa o Hardy Tane e i hiˈo na te mau emepera ia ratou mai “te mau taata aau tae huru au ore.” Te faaite ra te tahi mau rata ta te tavana no Bitunia o Pline le Jeune e te emepera Trajan i papai te tahi i te tahi e mea pinepine te feia faatere i te ite ore i te huru mau o te Kerisetianoraa. Eaha to te mau Kerisetiano manaˈo i te Hau?

16 Mai te mau pǐpǐ matamua a Iesu, e auraroraa taotiahia to te mau Ite no Iehova i “te feia mana toroa” a te hau. (Roma 13:1-7) Ia faaû noa ˈtu te hoê titauraa a te taata i to te Atua hinaaro, e rave ratou i teie tiaraa: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohipa 5:29) Te na ô ra te hoê buka (After Jesus—The Triumph of Christianity) e: “Noa ˈtu e aita te mau Kerisetiano i haamori i te emepera, e ere ratou i te feia orure hau, e ere roa ˈtu ta ratou haapaoraa i te mea atâta no te hau emepera, noa ˈtu e mea ê e i te tahi taime, mea huru mârô i te hiˈoraa a te etene.”

17. (a) I riro na te mau Kerisetiano matamua ei feia paturu i teihea faatereraa? (b) Mea nafea to te mau pǐpǐ mau a te Mesia faaohiparaa i te mau parau o te Isaia 2:4 i roto i to ratou oraraa?

17 I riro na te mau Kerisetiano matamua ei feia paturu i te Basileia o te Atua, mai te mau patereareha ra o Aberahama, Isaaka, e Iakobo tei faaohipa i te faaroo i taua “oire” i fafauhia ra e ‘te faatiahia e te Atua.’ (Hebera 11:8-10) Mai to ratou Fatu, “e ere” te mau pǐpǐ a Iesu “i to teie nei ao.” (Ioane 17:14-16) E no nia i te mau tamaˈi e te mau aroraa a te taata, ua tapi ratou i te hau na roto i te ‘tiapairaa i ta ratou ˈoˈe ei auri arote.’ (Isaia 2:4) Ma te tapao i te hoê turuaraa faahiahia, ua horoa o Geoffrey Nuttall, orometua haapii i te tuatapaparaa o te ekalesia, i teie manaˈo: “E au roa te haerea o te mau Kerisetiano matamua i mua i te tamaˈi i to te feia e parau ra e e Ite no Iehova ratou, mea fifi roa râ na tatou ia farii i te reira.”

18. No te aha aita roa ˈtu e tumu e mǎtaˈu ai te tahi noa ˈˈe faatereraa i te mau Ite no Iehova?

18 Ei taata amui ore o te auraro i “te feia mana toroa,” e ere roa ˈtu te mau Kerisetiano matamua i te mea atâta no te feia faatere poritita e mai te reira atoa te mau Ite no Iehova. “E titauhia te feruriraa aoaoa e te manaˈo ino roa no te tiaturi e mea atâta rii noa ˈˈe te mau Ite no Iehova no te tahi faatereraa poritita,” o ta te hoê ïa papai vea no Marite Apatoerau i papai. “Eita ratou e orure i te hau e mea au na ratou te hau mai te au i te hoê pǔpǔ faaroo.” Ua ite te tahi feia faatere i haamaramaramahia eiaha ratou ia mǎtaˈu i te mau Ite no Iehova.

19. I te pae o te mau tute, eaha te nehenehe e parauhia no nia i te mau Kerisetiano matamua e te mau Ite no Iehova?

19 Te hoê ravea i faaite ai te mau Kerisetiano matamua i te faatura i “te feia mana toroa,” mea na roto ïa i te aufauraa i ta ratou mau tute. I to ˈna papairaa na te emepera Roma o Antonin le Pieux (138-161 T.T.), ua parau o Justin e i aufau na te mau Kerisetiano i ta ratou mau tute “ma te aau tae aˈe i te taata atoa.” (Première apologie, pene 17) E ua na ô atu o Tertullien i te feia faatere Roma e “e tia” i to ratou mau telona “ia mauruuru i te mau Kerisetiano” no te mea e aufau iho â ratou i ta ratou mau tute. (Apologétique, pene 42) I fanaˈo na te mau Kerisetiano i te Pax Romana, aore ra hau Roma, e ta ˈna ture e nahonahoraa, ta ˈna mau purumu maitatai, e te mau tere na te moana huru panoonoo ore. Ma te farii i ta ratou tarahu i te huitaata, ua haapao ratou i ta Iesu parau: “E tuu atu i ta Kaisara ra ia Kaisara, e ta te Atua ra, e tuu atu ïa i te Atua.” (Mareko 12:17) E pee te nunaa o Iehova i teie tau i teie aˈoraa e ua haapopouhia ratou no to ratou haerea tia, mai i te pae o te aufauraa tute.—Hebera 13:18.

Te parau mau—te hoê tatua o te tahoê

20, 21. I te pae o te riroraa ei huitaeae hau, eaha te parau mau no nia i te mau Kerisetiano matamua e te mau tavini a Iehova no teie tau?

20 No to ratou haapaoraa i te parau mau, i tahoêhia na te mau Kerisetiano matamua i roto i te hoê huitaeae hau, oia atoa te mau Ite no Iehova i teie tau. (Ohipa 10:34, 35) Ua parau te hoê rata i neneihia i roto i te hoê vea (The Moscow Times) e: “Mea matau-maitai-hia [te mau Ite no Iehova] ei taata maitai roa, e te mǎrû, mea ohie roa ia ohipa ˈtu e o ratou, eita roa ˈtu ratou e faahepo noa ˈˈe i te taata e e imi noa ratou i te hau i roto i to ratou taairaa e vetahi ê . . . Aita e taata e rave i te moni peta, e taata e inu hua i te ava aore ra e rave hua i te raau taero i roto ia ratou, e mea ohie roa te tumu: E tamata noa ratou i te pee i ta ratou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia i roto i te mau mea atoa ta ratou e rave aore ra e parau. Ahiri e e tamata noa ˈˈe te taata atoa i te ao nei i te ora ia au i te Bibilia mai te mau Ite no Iehova, e taui roa to tatou ao ino.”

21 Te na ô ra te hoê buka (Encyclopedia of Early Christianity) e: “I faariro na te ekalesia matamua ia ˈna iho mai te hoê huitaata apî i reira te mau pǔpǔ i riri na te tahi i te tahi na mua ˈtu, te mau ati Iuda e te mau Etene, e nehenehe ai e ora amui i roto i te hau.” Ua riro atoa te mau Ite no Iehova ei huitaeae na te ao atoa nei, te hau e te î i te here—oia mau ei huitaata o te ao apî. (Ephesia 2:11-18; Petero 1, 5:9; Petero 2, 3:13) I to te raatira mutoi tiai o te hoê tahua (Pretoria Show Grounds) i Afirika Apatoa iteraa i te mau Ite no te mau nunaa atoa i te farereiraa ma te hau i reira no te hoê tairururaa, ua parau oia e: “Ua faaite e te faaite ra te taata atoa i te peu maitai, te paraparau ra ratou ma te maitai te tahi i te tahi, te haerea i faaitehia i te maa mahana i mairi—te haapapu anaˈe ra ïa i te maitai morare o te mau melo o to outou huitaata, e te ora amui anaˈe ra mai te hoê utuafare oaoa.”

Haamaitaihia no to ratou haapiiraa i te parau mau

22. Eaha teie e tupu ra no te mea ua faaite te mau Kerisetiano i te parau mau?

22 Na roto i to ratou haerea e ta ratou ohipa pororaa, ua ‘faaite’ o Paulo e te tahi atu mau Kerisetiano “i te parau mau.” (Korinetia 2, 4:2) Aita anei outou e farii ra e te na reira atoa ra te mau Ite no Iehova e te haapii ra ratou i te parau mau i to te mau nunaa atoa? Te farii ra te taata na te ao atoa nei i te haamoriraa mau e te tairuru rahi noa maira i “te mouˈa ra o te fare o Iehova.” (Isaia 2:2, 3) I te mau matahiti atoa, e mau tausani taata te bapetizohia ei faataiperaa i ta ratou pûpûraa na te Atua, e te faahopearaa, o te haamauraa ïa i te mau amuiraa apî e rave rahi.

23. Eaha to outou manaˈo i te feia e haapii ra i te parau mau i to te mau nunaa atoa?

23 Noa ˈtu e no roto mai ratou i te mau taˈere e rave rau, mea tahoê te mau Ite no Iehova i roto i te haamoriraa mau. Te haapapu ra te here ta ratou e faaite ra e e pǐpǐ ratou na Iesu. (Ioane 13:35) Te ite ra anei outou e ‘tei roto mau â te Atua ia ratou’? (Korinetia 1, 14:25) Ua paturu anei outou i te feia e haapii ra i te parau mau i to te mau nunaa atoa? Mai te peu e e, ia faaite ïa outou i te mauruuru vai maoro no te parau mau e ia haamaitaihia outou i te haapao atu e a muri noa ˈtu.

E nafea outou ia pahono?

• I te pae o te haamoriraa, eaha te tuearaa i rotopu i te mau Kerisetiano matamua e te mau Ite no Iehova?

• Eaha te oroa faaroo hoê roa e faatupuhia e te feia e haapao i te parau mau?

• Eaha “te feia mana toroa,” e eaha to te mau Kerisetiano manaˈo ia ratou?

• E nafea te parau mau e riro ai ei tatua o te tahoê?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 21]

Ua riro noa iho â te mau putuputuraa Kerisetiano ei haamaitairaa no te feia e haapao ra i te parau mau

[Hohoˈa i te api 23]

Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao i te Oroa haamanaˈoraa i to ˈna pohe tusia

[Hohoˈa i te api 24]

Mai te mau Kerisetiano matamua, e faaite te mau Ite no Iehova i te faatura i “te feia mana toroa”