Te rata matamua i to Korinetia 14:1-40
14 A tapi i te here. Ia tamau atoa râ outou i te tapi* i te mau ô a te varua moˈa, te ô iho â râ o te tohu.+
2 Eita e taahia te parau a te taata e paraparau ra i te hoê reo ê, o te Atua anaˈe te taa.+ Noa ˈtu e parau huna moˈa+ ta ˈna e faahiti na roto i te varua moˈa, eita atoa e taahia.
3 Area te taata e tohu, te faaitoito ra ïa, te tauturu ra e te tamahanahana ra i te taata i ta ˈna mau parau.
4 Te faaitoito ra te taata e paraparau i te hoê reo ê ia ˈna iho, area te taata e tohu, te faaitoito ra ïa i te amuiraa taatoa.
5 E teie nei, e hinaaro vau ia paraparau outou paatoa i te mau reo ěê,+ tera râ, mea au aˈe na ˈu ia tohu outou.+ Ia ore hoi te taata o te paraparau i te mau reo ěê ia auvaha* i ta ˈna mau parau, mea hau aˈe ïa te taata e tohu ia itoitohia te amuiraa i te taata e paraparau i te mau reo ěê.
6 Taeae ma, ia haere noa ˈtu vau ia outou a paraparau atu ai na roto i te mau reo ěê, eaha te faufaaraa no outou ia ore au ia faahiti atu i te parau ta te Atua i faaite mai,+ aore ra i te ite,+ te parau tohu e te haapiiraa?
7 Hoê â huru atoa ia hautihia te upaupa mai te vivo aore ra te kinura. Ahiri eita te hoê nota e taa ê i te tahi atu, e nafea e taahia ˈi tei hautihia i te vivo aore ra i te kinura?
8 Ia ore hoi te oto o te pu ia faaroo-papu-hia, o vai te faaineine ia ˈna no te aroraa?
9 Oia atoa, ia ore to outou vaha ia parau i te parau ohie ia taa, eaha te taata e taa ˈi i te parauhia ra? Mai te huru ra e te parau ra outou i roto i te aore.
10 E rave rau hoi reo e paraparauhia ra na te ao nei, e e taahia hoi taua mau reo atoa ra.
11 Ia ore râ vau ia taa i te auraa o te parau, no te taata e parau mai ra e taata ê ïa vau, e no ˈu e taata ê atoa te taata e parau mai ra.
12 Oia atoa outou, i te mea e e hinaaro rahi to outou i te mau ô a te varua moˈa, a titau i te mau ô e rave rahi ia itoitohia te amuiraa.+
13 No reira, ia pure te taata o te paraparau i te hoê reo ê ia nehenehe atoa oia e auvaha* i ta ˈna parau.+
14 Ia pure hoi au na roto i te hoê reo ê, te pure ra vau maoti teie ô a te varua moˈa, aita râ vau e taa ra i ta ˈu e pure ra.
15 E nafea ïa vau? E pure au maoti teie ô a te varua moˈa, tera râ, ia taa atoa ia ˈu te auraa o ta ˈu pure. E himene au no te arue i te Atua maoti teie ô a te varua moˈa, tera râ, ia taa atoa ia ˈu te auraa o ta ˈu himene arueraa i te Atua.
16 E ia pure oe i te Atua maoti teie ô a te varua moˈa, e nafea te taata haapii-ore-hia i rotopu ia outou e parau ai “Amene” i ta oe haamaitairaa, aita hoi oia e taa ra i ta oe e parau mai ra?
17 Mea au roa iho â ta oe haamaitairaa, tera râ, aita te taata haapii-ore-hia e itoitohia ra.
18 Te haamauruuru nei au i te Atua i te mea e ua hau atu te reo ta ˈu e paraparau ra i ta outou paatoa.
19 Tera râ, i roto i te hoê amuiraa, mea au aˈe na ˈu e faahiti e pae parau ohie ia taa a haapii atu ai ia vetahi ê, i te faahiti 10 000 parau na roto i te hoê reo ê.+
20 Taeae ma, eiaha outou ia feruri mai te tamarii ra,+ no nia râ i te ino,+ ia riro ïa outou mai te tamarii. E ia feruri outou mai te taata paari ra e tia ˈi.+
21 Ua papaihia i roto i te Ture: “‘E paraparau atu vau i teie nunaa na roto i te reo o te taata ěê e na roto i te vaha o te taata ěê, e eita iho â ratou e faaroo mai ia ˈu,’ te na ô mai ra Iehova.”*+
22 No reira, e tapao noa te mau reo ěê no te feia aita e tiaturi ra ia Iesu,+ eiaha râ no tei tiaturi. Area te parau tohu, e ere ïa no te feia aita e tiaturi ra ia Iesu, no tei tiaturi râ.
23 No reira, ia putuputu mai te amuiraa taatoa i te hoê vahi a haamata ˈtu ai ratou paatoa i te parau na roto i te mau reo ěê, eita anei te taata haapii-ore-hia aore ra te taata aita e tiaturi ra ia Iesu e parau e ua inohia to outou upoo?
24 Ia haere mai râ te taata aita e tiaturi ra ia Iesu aore ra te taata haapii-ore-hia e te tohu ra outou paatoa, e faahapa ta outou mau parau ia ˈna a hiˈopoa maite atu ai oia ia ˈna iho.
25 I reira e ite-roa-hia ˈi te mau mea huna o to ˈna aau, e tipapa oia i raro a haamori atu ai i te Atua, e e na ô oia: “Tei rotopu mau te Atua ia outou.”+
26 Taeae ma, eaha ïa te rave? Ia putuputu mai outou, e himene te hoê i te Salamo, e haapiiraa ta te tahi, e faahiti te tahi atu i te parau ta te Atua i faaite mai, e reo ê ta te tahi atu, e te tahi atu, e auvaha ïa.+ Ia ravehia te mau mea atoa no te faaitoito te tahi i te tahi.
27 E ia paraparau mai vetahi na roto i te hoê reo ê, ei piti aore ra ei toru anaˈe iho taata o te paraparau te tahi i muri iho i te tahi. E ia auvahahia* te parau e tia ˈi.+
28 Aita anaˈe e auvaha,* e mamû te taata e paraparau i te hoê reo ê i roto i te amuiraa, e paraparau noa râ oia i roto i to ˈna aau i te Atua ra.
29 Ei piti aore ra ei toru aˈe taata no te tohu,+ e e imi te tahi atu pae i te auraa o taua tohu ra.
30 Ia parau mai râ te tahi taata i ta te Atua e faaite mai ra a parahi noa ˈi oia, e mamû te taata i paraparau i taua taime ra.
31 E nehenehe hoi outou paatoa e tohu te tahi i muri iho i te tahi, e na reira outou paatoa e haapiihia ˈi e e faaitoitohia ˈi.+
32 E tei te taata e tohu ra te faaohiparaa ma te au i te ô a te varua moˈa e tohu.
33 E ere te Atua i te Atua no te huanane, no te hau râ.+
Mai tei itehia i roto i te mau amuiraa atoa a te feia moˈa,
34 e mamû te mau vahine i roto i te amuiraa, eita hoi ratou e faatiahia ia paraparau.+ Tera râ, e auraro noa ratou,+ mai ta te Ture e parau ra.
35 Ia ore ratou ia taa i te tahi parau, ei te fare ratou e uiui ai i ta ratou iho tane faaipoipo, e mea haama hoi no te hoê vahine ia paraparau i te amuiraa.
36 No ǒ ia outou ra anei te matararaa mai te parau a te Atua? Aore ra, ua tae noa anei ta ˈna parau ia outou anaˈe ra?
37 Ia manaˈo râ te tahi e e taata tohu oia aore ra ua horoahia mai ia ˈna te ô a te varua moˈa, ia farii oia, te mau parau ta ˈu e papai atu nei ia outou, e faaueraa ïa no ǒ mai i te Fatu.
38 Ia ore râ te tahi ia tâuˈa i te reira, e tâuˈa-ore-atoa-hia oia.*
39 No reira, to ˈu mau taeae, a tutava noa i te tohu,+ eiaha râ e opani i te tahi ia paraparau i te mau reo ěê.+
40 Ia ravehia râ te mau mea atoa ma te au e te naho maitai.+
Nota i raro i te api
^ Aore ra “Ma te itoito rahi, ia tapi noa outou.”
^ Aore ra “huri.”
^ Aore ra “huri.”
^ Hiˈo i te tuhaa hau A5.
^ Aore ra “hurihia.”
^ Aore ra “taata huri.”
^ Huri-atoa-hia “Area te maˈua ra, e vai maˈua noa iho â ïa.”