Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha ˈtura te auahi o te po auahi?

Eaha ˈtura te auahi o te po auahi?

Eaha ˈtura te auahi o te po auahi?

EAHA te manaˈo e puta mai i roto i to outou feruriraa no nia i te taˈo “po auahi”? I to outou manaˈo, e vahi auahi e te gopheri mau anei te po auahi, e vahi haamauiuiraa e te ahoaho mure ore? Aore ra e faataaraa taipe paha te po auahi i te hoê huru tupuraa?

Tau senekele i te maoro, ua faariro te mau aratai haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te po auahi o te haamauiuiraa riaria roa mai te oraraa papu i faataahia no te feia hara. Te vai noa ra teie manaˈo i roto i te tahi atu mau haapaoraa e rave rahi. “Ua faariro paha te Kerisetianoraa i te po auahi ei taˈo matau-maitai-roa-hia,” o ta te vea U.S.News & World Report ïa e parau ra, “teie râ, e ere te haapiiraa o te po auahi na te Kerisetianoraa anaˈe. Te vai ra te mau tuearaa o te haamǎtaˈuraa o te hoê utua mauiui i roto i te oraraa a muri aˈe fatata i roto i te mau haapaoraa rahi atoa i te ao nei e i roto i te tahi mau haapaoraa haihai atoa.” Te tiaturi ra te mau Hindous, te mau Bouddhistes, te mau Mahometa, te mau Jaïns, e te mau Taoïstes i te hoê huru po auahi.

Ua noaa mai râ i te po auahi te tahi atu hohoˈa i roto i te feruriraa o te taata no teie tau. “A vai noa ˈi te hohoˈa tumu o te auahi i roto i te feruriraa o te hoê taata faaroo,” o ta te vea i faahitihia aˈenei ïa e parau ra, “te haamata ra te tahi mau manaˈo apî no nia i te utua mure ore ei vahi moemoe au ore roa, i te hiti mai, o te faataa ra e e ere paha te po auahi i te hoê vahi veavea roa.”

Teie ta te vea Jésuite La Civiltà Cattolica i tapao: “Mea hape . . . ia manaˈo e e haamauiui roa ino te Atua, na roto i te arai o te mau demoni, i te feia faautuahia i te auahi.” Ua tapao faahou te vea e: “Te vai ra te po auahi, eiaha mai te hoê vahi, mai te hoê râ huru tupuraa, te huru o te taata e mauiui ra no te mea ua atea ê oia i te Atua.” Teie ta te pâpa Ioane Paulo II i parau i te matahiti 1999: “E ere te po auahi i te hoê vahi, e huru râ o te feia i opua roa e faataa ê mai ia ratou i te Atua, te tumu o te ora e o te oaoa atoa.” No nia i te mau hohoˈa o te po auahi ei vahi ura, teie ta ˈna i parau: “Te faaite ra te reira i te inoino hope e te faufaa ore o te oraraa aita anaˈe e Atua.” Ahiri te pâpa i faataa i te po auahi ma te “auahi e te hoê diabolo ahu uteute e patia ta ˈna,” o ta te taata tuatapapa a te Ekalesia ra o Martin Marty ïa i parau, “eita ïa te taata e tiaturi atu.”

Tera atoa te mau faatanoraa e ravehia ra i roto i te tahi atu mau haapaoraa. Teie te hoê parau faataa a te apooraa haapiiraa faaroo a te Ekalesia no Beretane: “E ere te po auahi i te haamauiuiraa mure ore, o te maitiraa hopea râ e te taui ore o te hoê huru oraraa e patoi roa ino i te Atua, e o te vai-ore-roa-raa te hopea hoê roa.”

Te faataa ra te buka ui a te United States Episcopal Church i te po auahi mai “te pohe mure ore no to tatou faarueraa i te Atua.” Ia au i te U.S.News & World Report, te rahi noa ˈtura te taata e paturu ra i te manaˈo e “o te haamouraa te hopea o te feia iino, e ere te mauiui mure ore. . . . Te paturu ra [ratou] e e tuu-noa-hia te feia o te patoi i te Atua i te pae hopea i rapaeau i te oraraa i roto i te ‘auahi ura’ o te po auahi.”

Noa ˈtu te peu no teie tau e patoi i te manaˈo o te auahi e te gopheri, mea rahi o te tamau noa ra i te tiaturi e e vahi haamauiuiraa iho â te po auahi. “Te faataa maitai ra te Papai i te po auahi mai te hoê vahi haamauiuiraa ura materia,” o ta Albert Mohler no te Southern Baptist Theological Seminary i Louisville, i Kentucky, i U.S.A, ïa e parau ra. E te na ô ra te parau faataa The Nature of Hell, i faaineinehia e te Evangelical Alliance Commission e: “Te po auahi, o te ite-maite-raa ïa i te patoiraa e te haamauiuiraa.” Te na ô faahou ra te parau faataa e: “Te vai ra te mau faito utua e te mauiui i roto i te po auahi, tei te rahi ïa o te hara i ravehia i nia i te fenua.”

E vahi haamauiuiraa mure ore anei te po auahi aore ra e vahi haamouraa? Aore ra e huru noa o te atea-ê-raa mai i te Atua? Eaha mau â te po auahi?

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 4]

Te hoê aamu poto o te po auahi

I NAFEA to te feia e parau ra e e Kerisetiano ratou fariiraa i te tiaturiraa o te po auahi? I muri aˈe roa ïa i te tau o Iesu Mesia e o ta ˈna mau aposetolo. “O te Apocalypse de Pierre (senekele 2 T.T.) te papai matamua Kerisetiano [apokirifa] e faataa ra i te utua e te haamauiuiraa i te feia hara i roto i te po auahi,” o ta te Encyclopædia Universalis Farani ïa e parau ra.

I rotopu râ i te mau Metua matamua o te Ekalesia, ua tupu te mârôraa i nia i te po auahi. No Justin, Clément no Alesanederia, Tertullien, e Cyprien, e vahi ura te po auahi. No Origène e te taata teologia ra o Grégoire de Nysse, e vahi faataa-ê-raa mai i te Atua—e vahi mauiui pae varua—te po auahi. Area no Augustin no Hippone ra, e mauiui pae varua e pae tino to roto i te po auahi—e manaˈo teie i fariihia. “I te senekele pae, i te mau vahi atoa, mea puai te haapiiraa etaeta ra e aita e tiaturiraa to te feia hara i muri aˈe i teie oraraa e e ore roa ˈtu te auahi o te tanina ia ratou e pohe,” o ta te orometua haapii ra o J.N.D. Kelly ïa i papai.

I te senekele 16, ua tiaturi te mau reforomatio Porotetani mai ia Martin Luther e o Jean Calvin e e auraa taipe to te haamauiuiraa auahi o te po auahi, o te oraraa ïa e a muri noa ˈtu ma te faataa ê mai i te Atua. Teie râ, ua hoˈi mai te manaˈo ra e e vahi haamauiuiraa te po auahi i na senekele e piti i muri mai. E peu matauhia e te orometua Porotetani ra o Jonathan Edwards e faariaria i te mau Marite aihuaraau no te senekele 18 na roto i te mau hohoˈa oraora o te po auahi.

I muri iti noa ˈˈe râ, ua mohimohi mai te ura o te po auahi. “Ua fatata te senekele 20 i te riro ei pohe o te po auahi,” o ta te U.S.News & World Report ïa e parau ra.

[Hohoˈa]

Ua manaˈo o Justin e e vahi ura te po auahi

Ua haapii o Augustin no Hippone e e mauiui pae varua e pae tino to roto i te po auahi