Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A ueue i te parau-tia, a ooti i te aau aroha o te Atua

A ueue i te parau-tia, a ooti i te aau aroha o te Atua

A ueue i te parau-tia, a ooti i te aau aroha o te Atua

“O TEI riro ei faatiamono ia vetahi ê ra, e peapea ïa; e tei ore e au ia ˈna te faatiamono ra ua ora ïa.” (Maseli 11:15) Te faaitoito maitai ra teie maseli poto ia haa ma te haapao maitai! Ia faatiamono oe i te hoê taata ê, e fifihia oe. Ia ore oe e tairi i te rima—mai tera ia tarimahia te hoê parau faaau i Iseraela i tahito ra—e ore ïa oe e fifihia i te pae moni.

Mea papu maitai te manaˈo tumu e tano i ǒ nei: “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Galatia 6:7) “E ueue i ta outou iho ma te parau-tia,” o ta te peropheta Hosea ïa i parau, “a ooti ai i tei tupu ra i te [aau] aroha.” (Hosea 10:12; MN) Oia, a ueue i te parau-tia na roto i te haaraa mai ta te Atua raveraa, e a ooti i to ˈna aau aroha. Ma te faaohipa pinepine i teie manaˈo tumu, e faaitoito te arii o Iseraela ra o Solomona ma te puai i te haaraa e tano, i te parau afaro, e i te haerea maitai. E faaitoito mau â te faahohonu-maite-raa i ta ˈna mau parau paari ia tatou ia ueue i ta tatou iho ma te parau-tia.—Maseli 11:15-31.

A ueue i te “haviti,” a ooti i te “tura”

“E tapea te vahine [haviti] ra i te tura,” o ta te arii paari ïa e parau, “e te feia [haavî], e tapea ïa i te taoˈa.” (Maseli 11:16; MN) Te faaite ra teie irava i te taa-ê-raa i roto i te tura vai maoro e noaa mai i te hoê vahine haviti, “hoê vahine aau maitai,” e te mau taoˈa morohi e noaa mai i te hoê taata haavî.—An American Translation.

E nafea e noaa mai ai te haviti o te hopoi mai i te tura? “E tapeâ oe i te paari maitai e te [puai feruriraa],” o te aˈoraa ïa a Solomona, “o te nehenehe ïa i nia i to oe ra aˈî.” (Maseli 3:21, 22; MN) E ua parau te papai salamo e ‘ua manii te [haviti] i nia i te vaha o te hoê arii.’ (Salamo 45:1, 2; MN) Oia, e faarahi te paari maitai, te puai feruriraa, e te faaohipa-maitai-raa i te arero i te faufaa e te haviti o te hoê taata. E parau mau iho â te reira no te hoê vahine mamahu. O Abigaila, te vahine a te taata maamaa ra o Nabala, te hoê hiˈoraa. “E vahine ite maitai [oia] i te parau, e te nehenehe,” e ua arue te arii Davida ia ˈna no to ˈna “haapao maitai.”—Samuela 1, 25:3, 33, MN.

E fanaˈo iho â te hoê vahine paieti e te haviti mau i te tura. E roo maitai to ˈna. Mai te peu e mea faaipoipo o ˈna, e noaa mai ia ˈna te tura no ˈna iho i te aro o ta ˈna tane. Oia mau, e hopoi mai oia i te tura na te utuafare taatoa. E to ˈna iho, e ere ïa i te tura morohi. “O te iˈoa maitai tei hau i te taoˈa rahi ra; e te ite-maitai-hia mai i te ario e te auro ra.” (Maseli 22:1) E faufaa tamau to to ˈna iˈoa maitai i pihai i te Atua.

Mea ê roa te tupuraa no te hoê taata haavî, ‘hoê taata aroha ore.’ (Maseli 11:16, New International Version) E tuuhia te hoê taata haavî i rotopu i te feia paieti ore e te mau enemi o te feia e haamori ra ia Iehova. (Ioba 6:23; 27:13) Eita tera huru taata e ‘tuu i te Atua i mua ia ˈna.’ (Salamo 54:3) Na roto i te haavîraa e te imiraa i to ˈna iho maitai i nia i te tua o te taata hapa ore, e nehenehe tera huru taata e ‘haaputu noa i te ario mai te repo ra.’ (Ioba 27:16) I muri aˈe râ, e taoto paha oia e eita e tia mai, e ia tae i te mahana e araara mai ai to ˈna mata, e nehenehe oia e pohe. (Ioba 27:19) Aita faahou ta ˈna faufaa e mau haaraa atoa.—Luka 12:16-21.

Auê ïa haapiiraa faufaa ta te Maseli 11:16 e horoa maira e! Ma te faataa poto noa mai i ta te haviti e ta te peu haavî e ooti mai, e faaitoito mai te arii o Iseraela ia ueue tatou i te parau-tia.

E hopoi mai te “aau aroha” i te maitai

Ma te horoa mai i te tahi atu â haapiiraa i roto i te mau taairaa i roto i te taata, e parau o Solomona e: “O tei hamani maitai i to ˈna [nephe], e taata [aau aroha] ïa; o tei rave ino râ i to ˈna iho tino ua hamani ino oia.” (Maseli 11:17; MN) “Te manaˈo faufaa o te maseli,” ia au i te hoê aivanaa, “oia ïa e faaruru tatou i te mau faahopearaa o to tatou huru i nia ia vetahi ê, mea maitai anei aore ra mea ino, ma te opua-ore-hia aore ra ma te manaˈo-ore-hia.” A rave na i te hiˈoraa o te hoê vahine apî o Lisa te iˈoa. a Noa ˈtu to ˈna mau manaˈo maitatai, e taere noa o ˈna i ta ˈna mau farereiraa. Ua matau o ˈna i te tae mai e 30 minuti aore ra hau atu i muri aˈe i te taime ta ˈna i faataa no te farerei i te tahi atu feia poro i te Basileia no te pororaa. Aita o Lisa e hamani maitai ra ia ˈna. E nehenehe anei ta ˈna e faahape ia vetahi ê ia fiu ratou no te mea ua pau to ratou taime e ia ore ratou e faanaho faahou e o ˈna?

Mea ino atoa te hoê taata o te haamaitai roa ino, o te haamau i te mau ture aveia teitei roa ino. Ia tutava tamau oia i te titau i te mau tapao raea-ore-hia, te tuu ra ïa o ˈna ia ˈna iho i roto i te hoê tupuraa e rohirohi ai e e inoino ai oia. I te tahi aˈe pae, ia haamau tatou i te mau tapao au noa e te raeahia, e hamani maitai ïa tatou ia tatou iho. Peneiaˈe, eita tatou e aapo mai i te mau manaˈo mai ia vetahi ê. Aore ra ua taotiahia paha tatou e te maˈi aore ra te matahiti rahi. Eiaha roa ïa tatou e inoino i ta tatou haereraa i mua i te pae varua, e tamau noa râ tatou i te faahotu i te manaˈo maruhi i mua i to tatou mau taotiaraa. E oaoa tatou ia “faaitoito” tatou i roto i to tatou mau aravihi.—Timoteo 2, 2:15; Philipi 4:5.

Ma te faataa huˈahuˈa ˈtu â e nafea te hoê taata parau-tia e haamaitai ai ia ˈna area te taata ino ra e hamani ino ai ia ˈna, e parau te arii paari e: “Te ohipa nei te paieti ore i te utua haavare; o tei ueue râ i te parau-tia ra, e utua mau ïa ta ˈna. Mai te parau-tia e aratai i te taata i te ora; oia atoa tei auau i te ino ra, te ru ra ïa i te pohe. O tei mârô te aau ra e mea faufau ïa na Iehova; o tei ore râ i piˈo i to ratou haerea ra, te au ra ïa ia ˈna. Tuiau noâ te rima te tahi i te tahi, eitâ e ore te taata parau ino i te faautuahia; e ora râ te huaai o te feia parau-tia.”Maseli 11:18-21.

Na roto i te mau ravea rau, te haamahitihiti ra teie mau irava i teie manaˈo tumu: A ueue i te parau-tia e a ooti i ta ˈna utua maitai. E faaohipa paha te taata paieti ore i te haavarevare aore ra te pere ia noaa mai te tahi mea ma te tamoni ore. I te mea e e utua haavare tera, e nehenehe oia e inoino. E horoa mai te hoê rave ohipa o te ore e tupai mahana i te moni ohipa mau oia hoi e fanaˈo oia i te panaˈonaˈo ore. I te mea e tei ia ˈna ra te farii maitai a te Atua, e fanaˈo ïa te taata piˈo ore i te ora. Eaha râ te tupu i nia i te hoê taata ino? “Tuiau noâ te rima te tahi i te tahi” i te opuaraa i te haavare, eita te taata paieti ore e ape i te utua. (Maseli 2:21, 22) Auê ïa aˈoraa maitai e ueue i te parau-tia e!

Te nehenehe mau no te taata haapao

“Mai te tapea auro i roto i te ihu o te puaa ra, oia te vahine mata maitai e aita e haapao ra,” o ta Solomona ïa e parau faahou. (Maseli 11:22) E taoˈa faaunauna matauhia te tapea ihu i te tau bibilia. E taoˈa faaunauna te hoê tapea auro i nia i te hoê pae o te ihu aore ra i ropu i na apoo ihu, o te ite-maitai-hia i nia i te hoê vahine. Eita mau â ïa e tano tera faaunaunaraa nehenehe i nia i te ihu o te hoê puaa! Hoê â huru no te hoê taata nehenehe aita e “haapao” ra. Eita te faaunaunaraa e au i tera huru taata, e vahine anei aore ra e tane. Eita roa ˈtu e tano—e mea au ore roa.

Parau mau, e hiˈo iho â tatou eaha to vetahi ê manaˈo i to tatou hohoˈa rapaeau. No te aha râ e haapeapea rahi roa ˈi aore ra e ore roa ˈi e mauruuru i to tatou hohoˈa mata aore ra to tatou tino? Aita to tatou e mana i nia i te mau tuhaa e rave rahi o to tatou tino. E e ere o te hohoˈa rapaeau te mea faufaa roa ˈˈe. E ere anei i te parau mau e mea huru au noa te hohoˈa o te rahiraa o te feia ta tatou e au e e popou? E ere o te haviti o te tino te taviri o te oaoa. Te mea faufaa mau â, o te nehenehe o roto ïa no ǒ mai i te mau huru maitatai vai maoro o te Atua. Ia riro ïa tatou ei taata haapao e ia faahotu i tera mau huru maitatai.

“Te taata horoa ra, e poria ïa”

“E maitai anaˈe tei hinaarohia e te feia parau-tia ra,” o ta te arii Solomona ïa e parau, “o tei tiaihia râ e te paieti ore ra, o te riri ïa.” Ma te faataa e nafea, e parau faahou oia e: “E faaani â vetahi, e te rahi ra ta ˈna i te tupuraa; e horoa ino a vetahi, e riro atura ei veve.”Maseli 11:23, 24.

A haaparare maite ai tatou—a horoa ˈi na vetahi ê—te ite o te Parau a te Atua, te haamaitai ra iho â ïa tatou i to tatou maramarama i “te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei” o te reira. (Ephesia 3:18) Area te taata o te ore e faaohipa i to ˈna ite ra, e nehenehe oia e ere i te reira. Oia, “o te ueue ma te faaherehere ra, e ooti ïa ma te iti; e o te ueue ma te faaherehere ore ra, e ooti ïa ma te rahi.”—Korinetia 2, 9:6.

“Te taata horoa ra, e poria [ruperupe] ïa,” o ta te arii ïa e parau faahou, “e tei pîpî i te pape ra, e pîpî-atoa-hia mai oia.” (Maseli 11:25) Ia faaohipa noa tatou i to tatou taime e ta tatou mau faufaa no te faahaere i te haamoriraa mau i mua, e mauruuru maitai Iehova ia tatou. (Hebera 13:15, 16) E ‘iriti oia i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai.’ (Malaki 3:10) A hiˈo noa na i te ruperupe pae varua o ta ˈna mau tavini i teie mahana!

Ma te faahiti i te tahi atu â hiˈoraa o te faataa ê ra i te mau hinaaro o te taata parau-tia e to te taata paieti ore, e parau o Solomona e: “O tei tapea i te sitona ra, e faainohia ïa e te taata; e iri mai râ te haamaitai i nia i te upoo o te taata e horoa mai.” (Maseli 11:26) Mea maitai ia hoo rahi mai ia topa te hoo, ia haapue e ia hoo atu ia iti mai te mau mea e ia maraa te hoo. Noa ˈtu e e maitai te noaa mai ia taotia i te aimamau e ia haapue, e pinepine e hiˈo-ino-hia te hoê taata o te na reira no to ˈna iho miimii. Area te taata o te ore e imi i to ˈna iho maitai i roto i te hoê tupuraa ru ra, e au mai ïa te taata ia ˈna.

Ma te faaitoito mai ia tamau tatou i te hinaaro i te mea maitai, aore ra te mea parau-tia, e parau te arii o Iseraela e: “O tei imi maite i te maitai ia rave ra, e itehia mai ïa; o tei imi râ i te ino ra, e roohia mai ïa oia e te reira. O tei tiaturi i ta ˈna taoˈa e hiˈa ïa; area te parau-tia ra, e ruperupe ïa mai te amaa e tupu ra.”Maseli 11:27, 28.

E noaa i te taata parau-tia te nephe

Ma te faataa e e hopoi mai te ohipa maamaa i te mau faahopearaa iino, e parau o Solomona e: “O tei faaino i to ˈna ihora utuafare o te mataˈi ta ˈna e noaa.” (Maseli 11:29a) Ua hopoi mai te ohipa ino a Akana ‘i te ati i nia ia ˈna,’ e ua pehihia o ˈna e te mau melo o to ˈna utuafare i te ofai e ua pohe. (Iosua, pene 7) I teie mahana, e nehenehe te upoo o te hoê utuafare Kerisetiano e te tahi atu mau melo o to ˈna utuafare e rave i te tahi ohipa ino, e tiavaruhia ˈtu ai ratou i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano. Na roto i te oreraa e auraro i te mau faaueraa a te Atua e te faatiaraa i te ohipa ino roa i roto i to ˈna utuafare, e hopoi mai te hoê taata i te ati i nia i to ˈna iho utuafare. E tiavaruhia oia e peneiaˈe te tahi atu mau melo o to ˈna utuafare i rapaeau i te amuiraa Kerisetiano ei feia rave hara tatarahapa ore. (Korinetia 1, 5:11-13) E eaha te noaa mai ia ˈna? E mataˈi noa ïa—te hoê mea aita e auraa aore ra aita e faufaaraa mau.

“E riro hoi te maamaa ei tavini no te aau paari,” o ta te irava ïa e parau faahou. (Maseli 11:29b) I te mea e aita e paari mau to te hoê taata maamaa, eita ïa e nehenehe e horoa i te hopoia rahi na ˈna. Hau atu â, na roto i ta ˈna faanahoraa tano ore i ta ˈna iho mau ohipa, e nehenehe oia e riro ei aitarahu i te tahi atu taata. E nehenehe tera taata paari ore e riro ei “tavini no te aau paari.” Papu maitai ïa e mea faufaa roa ia faaohipa tatou i te manaˈo maitai e te paari mau i roto i ta tatou mau haaraa.

“Ta te feia parau-tia i faatupu ra, e raau ora ïa,” o ta te arii paari ïa e haapapu maira, “e tei noaa ia ˈna te [nephe] ra e paari to ˈna.” (Maseli 11:30; MN) E nafea te reira? Na roto i ta ˈna mau parau e to ˈna haerea, e horoa te hoê taata parau-tia i te maa varua na vetahi ê. E faaitoitohia ratou ia tavini ia Iehova e e fanaˈo ratou i te ora no ǒ mai i te Atua ra.

‘E faautuahia ˈtu â te taata rave hara’

Te taparuparu roa maira te mau maseli i faahitihia aˈenei ia ueue tatou i te parau-tia! Ma te faaohipa i te manaˈo tumu “o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai” na roto i te tahi atu â ravea, e parau o Solomona e: “Inaha, e faautuahia mai te feia parau-tia i te ao nei, a tae atu ai i te paieti ore e te rave hara ra.”Maseli 11:31.

Noa ˈtu e e tutava te hoê taata parau-tia i te rave i te mea tia, e hape oia i te tahi taime. (Koheleta 7:20) E no ta ˈna mau hape, e “faautuahia” oia, oia hoi e aˈohia oia. Eaha râ no te taata paieti ore o te maiti roa i te hoê haerea ino e o te ore e faaitoito i te hoˈi mai i te eˈa parau-tia ra? Eita anei e au ia ˈna te hoê ‘utua’ rahi atu â—hoê utua etaeta? “E i faaora-taiata-hia te feia parau-tia ra,” o ta te aposetolo Petero ïa i papai, “eihea te paieti ore e te rave hara faaô mai ai?” (Petero 1, 4:18) No reira, e faaoti papu noa anaˈe e ueue i ta tatou ma te parau-tia.

[Nota i raro i te api]

a E iˈoa mono teie.

[Hohoˈa i te api 28]

Ua ‘faaturahia’ o Abigaila no to ˈna “haviti”

[Hohoˈa i te api 30]

‘Te ohipa nei te paieti ore i te utua haavare, te taata parau-tia i te utua mau’

[Hohoˈa i te api 31]

‘A ueue ma te faaherehere ore, a ooti ma te rahi’