Te toru o te rata a Ioane 1:1-14

  • Aroharaa e pure (1-4)

  • Haapopouraa ia Gaio (5-8)

  • Dioterephe nounou toroa (9, 10)

  • Parau maitai faaitehia no Demeterio (11, 12)

  • Opuaraa e farerei e aroharaa (13, 14)

 Te matahiapo,* ia Gaio herehia ta ˈu e here mau nei.  To ˈu taeae here, te pure nei au ia maitai noa oe i roto i te mau mea atoa e ia maitai noa to oe ea, mai i teie nei mea maitai oe.*  Ua oaoa roa hoi au i to te mau taeae haereraa mai e faaiteraa mai e te mau papu ra oe i roto i te parau mau, e te pee noa ra oe i te parau mau.+  Aita to ˈu e oaoa rahi aˈe* i teie, ia faaroo vau e te pee noa ra ta ˈu mau tamarii i te parau mau.+  To ˈu taeae here, mea haapao maitai oe i roto i ta oe e rave ra no te mau taeae, noa ˈtu e aita oe i matau ia ratou.+  Ua faaite ratou i to oe here i mua i te amuiraa. Ia reva ratou, tauturu atu na oe ia ratou mai tei au i te Atua.+  No te iˈoa hoi o te Atua i haere ai ratou e poro, ma te ore e tiaturi ia tauturu te taata+ o te mau nunaa ěê ia ratou.  Ia farii maitai ïa tatou ia ratou e tia ˈi,+ ia riro hoi tatou ei hoa ohipa i roto i te parau mau.+  Ua papai au i te hoê rata i te amuiraa, aita râ Dioterephe, tei au i te parahiraa matamua,+ e farii ra i ta matou parau ma te faatura.+ 10  No reira, ia haere mai au, e faaite roa vau i ta ˈna e rave nei i te faaino-haere-raa ia matou.+ E ere te reira anaˈe, aita atoa o ˈna e farii maitai ra i te mau taeae+ ma te faatura. E te feia e hinaaro e farii maitai atu, e haafifi atu ïa o ˈna, a tiavaru atu ai ia ratou i rapae i te amuiraa. 11  To ˈu taeae here, eiaha e pee i te ino, e pee râ i te maitai.+ Te taata e rave i te maitai, no te Atua ïa o ˈna.+ Te taata e rave i te ino, aita ïa i ite i te Atua.+ 12  E parau maitai ta te mau taeae atoa e ta te parau mau i faaite no Demeterio. Inaha, o matou atoa te faaite nei i te parau maitai no ˈna, e ua ite oe e e parau mau ta matou e faaite nei. 13  Mea rahi te parau ta ˈu e faaite ia oe, eita râ vau e hinaaro e papai atu. 14  Te manaˈo nei râ vau e farerei oioi ia oe, a paraparau roa ˈtu ai tâua. Ei ia oe na te hau. Te aroha ˈtu nei te mau hoa ia oe. Faatae atu i to ˈu aroha i te hoa ma te faahiti roa ˈtu i to ratou iˈoa.

Nota i raro i te api

Aore ra “taata paari.”
Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.
Huri-atoa-hia “Aita e tumu rahi aˈe e mauruuru ai au.”