Te faatiaraa a Mataio 24:1-51

  • TAPAO O TE TAU O TE HOˈIRAA MAI O TE MESIA (1-51)

    • Tamaˈi, oˈe, aueueraa fenua (7)

    • Ia porohia te parau apî oaoa (14)

    • Ati rahi (21, 22)

    • Tapao a te Tamaiti a te taata (30)

    • Te tumu suke (32-34)

    • Mai te tau o Noa (37-39)

    • A ara noa (42-44)

    • Te tavini haapao maitai e te tavini ino (45-51)

24  I to Iesu haereraa i rapaeau i te hiero, tapiri maira ta ˈna mau pǐpǐ no te faaite ia ˈna i te hiero taatoa.  Na ô atura oia: “Te ite ra outou i teie mau mea atoa? Oia mau ta ˈu e parau atu: E ore roa e vaiihohia te hoê ofai i nia iho i te tahi, e huri-pauroa-hia i raro.”+  Te parahi ra Iesu i nia i te mouˈa Oliveta i haere mai ai ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna ra, o ratou anaˈe, e na ô maira: “A faaite mai na, afea teie mau mea e tupu ai, e eaha te tapao o te tau o to oe hoˈiraa mai*+ e to te anotau hopea o te ao* nei?”+  Pahono atura Iesu: “A ara ia ore outou ia vare i te taata,+  mea rahi hoi o te haere mai ma to ˈu iˈoa, a na ô ai: ‘O vau te Mesia,’ e mea rahi te vare.+  E faaroo outou i te tamaˈi e te parau o te tamaˈi. A ara eiaha outou ia riaria, ia tupu hoi teie mau mea e tia ˈi, aita â râ te hopea i tae mai atura.+  “E aro hoi te tahi nunaa i te tahi atu nunaa e te tahi faatereraa i te tahi atu faatereraa,+ e e tupu te oˈe+ e te aueueraa fenua i tera e tera vahi.+  E haamataraa teie mau mea atoa o te mauiui rahi.  “I reira te taata e hamani ino+ e e haapohe ai ia outou.+ E hae te mau nunaa atoa ia outou no to ˈu nei iˈoa.+ 10  Mea rahi atoa te taiva, te tuu te tahi i te tahi i te rima o te feia hamani ino e te hae te tahi i te tahi. 11  E tia mai e rave rahi peropheta haavare e mea rahi te vare ia ratou,+ 12  e no te rahi o te ino, e iti roa mai te here o te rahiraa. 13  Te taata râ tei faaoromai tamau* e tae noa ˈtu i te hopea, e ora ïa.+ 14  E e porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii* e ati aˈe te fenua ia ite te mau nunaa atoa,+ i reira ïa te hopea e tae mai ai. 15  “No reira, ia ite outou i te mea faufau o te haamou, ia tia hoi i te hoê vahi moˈa mai tei parauhia e Daniela te peropheta,+ (ia feruri maite te taata taio e taa ˈi ia ˈna teie parau), 16  ia horo ïa te feia e parahi ra i Iudea i te mau mouˈa.+ 17  Eiaha te taata i nia iho i to ˈna tafare e pou mai e tii i te taoˈa i roto i to ˈna fare, 18  eiaha atoa te taata i roto i te faaapu e hoˈi e tii i to ˈna ahu tapoˈi. 19  Ua ati te mau vahine hapû e te mau vahine e aiû ta ratou i taua mau mahana ra! 20  A tamau i te pure ia ore ta outou hororaa ia tupu i te tau toˈetoˈe aore ra i te Sabati, 21  e tupu hoi te hoê ati rahi+ aita i tupu aˈenei mai te omuaraa mai o teie nei ao e tae roa mai i teie mahana, e o te ore atoa e tupu faahou.+ 22  Ia ore taua mau mahana ra e haapotohia, aita e taata e ora. No te feia râ i maitihia e haapotohia ˈi taua mau mahana ra.+ 23  E ia na ô mai te taata: ‘A hiˈo! Tei ǒ nei te Mesia,’+ aore ra: ‘Tei ǒ!’ eiaha e tiaturi atu.+ 24  E tia mai hoi te mau Mesia haavare e te mau peropheta haavare+ e e faatupu ratou i te mau tapao rahi e te mau ohipa faahiahia mau no te tamata i te haavare+ i te feia i maitihia. 25  A haamanaˈo, ua faaara vau ia outou. 26  E ia parau mai te tahi taata ia outou: ‘A hiˈo! Tei te medebara oia,’ eiaha e haere. Aore ra: ‘A hiˈo! Tei roto oia i te piha,’ eiaha e tiaturi atu.+ 27  Mai te uira hoi o te anapa i hitia o te râ e tae roa ˈtu i tooa o te râ, oia atoa ïa te tau o te hoˈiraa mai* o te Tamaiti a te taata nei.+ 28  I te mau vahi e tino pohe to reira e amui ai te mau aeto.+ 29  “I muri iho i taua mau mahana ati ra, e haapoiri te mahana,+ eita te avaˈe e anaana mai, e topa te mau fetia mai te raˈi mai e e ueuehia te mau mea puai o te raˈi.+ 30  I reira e itehia ˈi te tapao a te Tamaiti a te taata nei i nia i te raˈi, e i reira te mau nunaa* atoa o te fenua e tupaipai ai i to ratou ouma ma te oto+ e e ite ai i te Tamaiti a te taata nei+ ia haere mai na nia i te mau ata o te raˈi ma te puai e te hanahana rahi.+ 31  E tono atoa ˈtu oia i ta ˈna mau melahi e ia oto rahi te pu e haaputuputu ai ratou i to ˈna mau taata maitihia mai apatoerau, apatoa, hitia o te râ e tooa o te râ, mai te hoê pae o te raˈi e tae atu i te tahi pae.+ 32  “A haapii na no nia i teie faahohoˈaraa o te tumu suke: I te tupuraa iho â te amaa apî e te oteoraa mai te omou, ua ite ïa outou e ua fatata te tau tupuraa.+ 33  Oia atoa ia ite outou i teie mau mea atoa, ua taa ïa ia outou e tei te uputa te Tamaiti a te taata nei.+ 34  Oia mau ta ˈu e parau atu: E ore roa teie nei uˈi e mou e tupu ai teie mau mea atoa. 35  E mou te raˈi e te fenua, ta ˈu râ mau parau, e ore roa ïa e mou.+ 36  “No nia i te reira mahana e te reira hora, aita te hoê i ite,+ aita te mau melahi o te raˈi e aita atoa te Tamaiti, o te Metua anaˈe râ.+ 37  E riro hoi te tau o te hoˈiraa mai* o te Tamaiti a te taata nei+ mai te tau o Noa ra.+ 38  I te reira hoi tau hou te diluvi, te tamaa ra te taata e te inu ra, te faaipoipo ra te tane, te horoahia ra te vahine ia faaipoipo e tae roa i te mahana i tomo ai Noa i roto i te araka,+ 39  e aita ratou i tâuˈa e tae noa mai ai te diluvi e mou atura ratou paatoa,+ oia atoa ïa te tau o te hoˈiraa mai* o te Tamaiti a te taata nei. 40  E piti hoi tane tei te faaapu: E ravehia hoê e e vaiihohia te tahi. 41  E piti vahine te taviri ra i te ofai oro: E ravehia hoê e e vaiihohia te tahi.+ 42  A ara noa ïa, no te mea aita outou i ite eaha te mahana e haere mai ai to outou Fatu.+ 43  “Ua ite hoi outou: Ahiri te fatu fare i ite i teihea hora* e haere mai ai te eiâ,+ e ara oia e eita e vaiiho noa i to ˈna fare ia tomohia.+ 44  No reira, ia vai ineine atoa outou,+ no te mea i te hora manaˈo-ore-hia e outou e haere mai ai te Tamaiti a te taata nei. 45  “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari ta to ˈna fatu i faatoroa i nia i te mau tavini o to ˈna utuafare, no te horoa ˈtu i ta ratou maa i te taime tano?+ 46  E oaoa taua tavini ra ia tae mai to ˈna fatu a ite atu ai e te na reira ra o ˈna!+ 47  Oia mau ta ˈu e parau atu: E faatoroa oia ia ˈna ei tiaau i ta ˈna mau faufaa atoa. 48  “Ia na ô râ te tavini ino i roto i to ˈna aau: ‘Ua maoro to ˈu fatu,’+ 49  a rutu ai i to ˈna mau hoa tavini, a tamaa e a inu atu ai e te feia inu ava, 50  e haere mai te fatu o taua tavini ra i te mahana manaˈo-ore-hia e ana e i te hora aita oia i ite.+ 51  E faautua oia ia ˈna i te utua ino mau, a amui atu ai ia ˈna i te feia haavarevare. I reira oia e taˈi ai e to ˈna niho e mauu ai i te ahoaho.+

Nota i raro i te api

Heleni parusia. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “te tau,” “te faanahoraa o te ao.” Hiˈo i te titionare.
Aore ra “o te faaoromai tamau ra.”
Aore ra “Basileia.”
Heleni parusia. Hiˈo i te titionare.
Hel: “opu.”
Heleni parusia. Hiˈo i te titionare.
Heleni parusia. Hiˈo i te titionare.
Aore ra “i teihea hora o te po.”