Te faatiaraa a Mataio 15:1-39

  • Faaite-roa-hia te tutuu a te taata (1-9)

  • No roto mai i te aau te mea viivii (10-20)

  • Faaroo rahi o te vahine Phenikia (21-28)

  • Faaora Iesu e rave rahi maˈi (29-31)

  • Faatamaa Iesu e 4 000 tane (32-39)

15  Haere maira te tahi mau Pharisea e papai parau ia Iesu ra na Ierusalema mai,+ e na ô maira:  “No te aha ta oe mau pǐpǐ e ofati ai i te peu a te mau tupuna? Eita hoi ratou e horoi i to ratou rima* ia tamaa ratou.”+  Pahono ihora oia ia ratou: “No te aha outou e ofati ai i te faaueraa a te Atua no ta outou tutuu?+  Ua parau hoi te Atua: ‘A faatura i to metua tane e to metua vahine,’+ e ‘O tei faaino* i to ˈna metua tane aore ra metua vahine, ia haapohehia ïa.’+  Outou râ, te na ô nei ïa: ‘Ia parau te hoê taata i to ˈna metua tane aore ra metua vahine: “E ô pûpûhia i te Atua ta ˈu mau mea atoa o ta ˈu e nehenehe e faaohipa no te tauturu ia oe,”+  aita ïa e faufaa ia faatura oia i to ˈna metua tane.’ Ua haafaufaa ore ïa outou i te parau a te Atua no ta outou peu tumu.+  Haavarevare ma, ua tano Isaia i te tohuraa no nia ia outou, i to ˈna parauraa:+  ‘Te faatura nei te vaha o teie mau taata ia ˈu, tei te atea ê râ to ratou aau ia ˈu.  Mea faufaa ore to ratou haamori-noa-raa mai ia ˈu, te haapii nei hoi ratou ia vetahi ê i te mau faaueraa a te taata.’”+ 10  Pii ihora Iesu i te nahoa taata ia tapiri mai, e na ô atura: “A faaroo mai e ia taa ia outou te auraa:+ 11  Eita te taata e viivii i ta ˈna e amu, e viivii râ oia i te mea e na roto mai i to ˈna vaha.”+ 12  Haere maira te mau pǐpǐ ia Iesu ra, e na ô maira: “Ua ite anei oe e ua inoino te mau Pharisea no ta oe i parau?”+ 13  Pahono atura oia: “Te mau raau atoa e ere na to ˈu Metua i te raˈi i tanu, e iriti-tumu-hia ïa. 14  Vaiiho noa ˈtu ia ratou. E aratai matapo ratou. Ia aratai te hoê matapo i te tahi matapo, e topa ïa raua e piti i roto i te apoo.”+ 15  Parau maira Petero: “A faataa mai na ia matou i te faahohoˈaraa.” 16  Na ô atura Iesu: “Aita â i taa ˈtura ia outou?+ 17  Aita outou i ite e te mau mea atoa e ô i roto i te vaha, e na roto atu ïa i te opu a faaruehia ˈtu ai i te haumitiraa? 18  Te mau mea râ e na roto mai i te vaha, no roto mai ïa i te aau, no taua mau mea ra e viivii ai te hoê taata.+ 19  No roto mai hoi i te aau te manaˈo ino:+ te taparahi-pohe-raa, te faaturi, te mau peu taotoraa tia ore,* te eiâ, te parau haavare, te faaino. 20  No teie mau mea e viivii ai te hoê taata. E ere râ no te amuraa i te maa ma te ore e horoi i te rima* e viivii ai oia.” 21  Reva ˈtura Iesu e haere ihora i na tuhaa fenua o Turia e Sidona.+ 22  E inaha, haere maira te hoê vahine Phenikia no taua tuhaa fenua mai ra, e pii maira: “Aroha* mai ia ˈu, e te Fatu, Tamaiti a Davida. Ua uruhia ta ˈu tamahine e te demoni o te haamauiui nei ia ˈna.”+ 23  Aita râ oia i pahono atu. Haere maira ïa ta ˈna mau pǐpǐ e na ô maira: “A parau ia ˈna ia haere, te pii noa mai ra hoi oia.” 24  Pahono atura oia: “Aita vau i tonohia i te mau taata atoa, i te mau mamoe anaˈe râ tei moˈe o te utuafare o Iseraela.”+ 25  Tera râ, tapiri maira te vahine e tipapa ihora i mua ia Iesu a parau ai: “E te Fatu, a tauturu mai ia ˈu!” 26  Na ô atura oia: “E ere mea maitai ia rave i te faraoa a te mau tamarii, a horoa ˈtu ai na te mau fanauˈa urî.” 27  Parau maira te vahine: “Oia mau e te Fatu, e amu atoa râ te mau fanauˈa urî i te huˈahuˈa faraoa e topa na nia mai i te amuraa maa a to ratou fatu.”+ 28  Pahono atura Iesu: “E faaroo rahi to oe. Ta oe e hinaaro, ia tupu ïa.” I reira iho, ora maira ta ˈna tamahine. 29  Reva ˈtura Iesu mai taua vahi ra e tae ihora i pihai iho i te miti o Galilea.+ Haere atura oia i nia i te mouˈa, e parahi ihora. 30  Haere maira te hoê nahoa rahi ia ˈna ra, ma te afai atoa mai i te pirioi, te huma mero, te matapo, te vava, e e rave rahi atu â taata maˈi, tuu maira ia ratou i te pae avae o Iesu, e faaora ihora oia i to ratou maˈi.+ 31  Maere roa ihora ïa te nahoa a ite ai ratou i te vava i te paraparauraa, te pirioi i te haereraa e te matapo i te iteraa, e faahanahana ˈtura ratou i te Atua o Iseraela.+ 32  Pii ihora râ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haere mai e na ô atura: “Ua aroha roa vau i teie nahoa taata,+ a toru atura hoi mahana to ratou faaearaa ia ˈu nei e aita ta ratou e maa. Eita vau e hinaaro e tuu ia ratou ia hoˈi ma te poia,* aˈunei ratou e matapoirihia ˈi i nia i te purumu.”+ 33  Parau maira râ te mau pǐpǐ: “Ihea i teie vahi moˈemoˈe e noaa mai ai te faraoa e paia ˈi teie rahiraa taata?”+ 34  Na ô atura Iesu: “Ehia faraoa ta outou?” Parau maira ratou: “E hitu, e maa iˈa rii atoa.” 35  Faaue ihora ïa oia i te nahoa ia parahi, 36  rave ihora i na faraoa e hitu e te iˈa, haamauruuru aˈera i te Atua, ofati ihora i te faraoa e horoa ˈtura i te mau pǐpǐ o tei opere na te nahoa.+ 37  Tamaa aˈera ratou pauroa, paia ˈtura e haaputu atura te mau pǐpǐ i te toea faraoa i roto e hitu farii* rahi î maitai.+ 38  Te feia i tamaa, e 4 000 ïa tane, aita i taiohia te vahine e te tamarii. 39  I te hoˈiraa te nahoa, haere ihora Iesu i nia i te poti e fano atura i te tuhaa fenua o Magadana.+

Nota i raro i te api

Oia hoi ia au i te mau peu a te ati Iuda.
Aore ra “tuhi.”
Heleni poreneia. Hiˈo i te titionare.
Oia hoi ia au i te mau peu a te ati Iuda.
Aore ra “Aroha hamani maitai.”
Aore ra “aita i tamaa.”
Aore ra “farii maa.”