Te faatiaraa a Mataio 5:1-48

  • AˈORAA I NIA I TE MOUˈA (1-48)

    • Haamata Iesu i te haapii atu i nia i te mouˈa (1, 2)

    • E iva tumu e oaoa ˈi (3-12)

    • Te miti papaa e te maramarama (13-16)

    • Faatupu Iesu i te Ture (17-20)

    • Aˈoraa no nia i te riri (21-26), te faaturi (27-30), te faataaraa (31, 32), te horeo (33-37), te tahoo (38-42), te hereraa i te enemi (43-48)

5  I to Iesu iteraa i te nahoa taata, pauma aˈera oia i nia i te mouˈa. Parahi ihora oia e haere maira ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna ra.  Paraparau ihora oia e haamata ˈtura i te haapii ia ratou a na ô ai:  “E oaoa te feia e hiaai ra* i te mau mea pae varua,+ no ratou hoi te Faatereraa arii* o te raˈi.  “E oaoa te feia e oto nei, e tamahanahanahia hoi ratou.+  “E oaoa te feia mǎrû,*+ e fatu hoi ratou i te fenua.+  “E oaoa te feia e poia e e poihâ+ ra i te parau-tia, e mâha hoi to ratou poia e poihâ.+  “E oaoa te feia aroha hamani maitai,+ e aroha-hamani-maitai-hia hoi ratou.  “E oaoa te feia aau tia,+ e ite hoi ratou i te Atua.  “E oaoa te feia faatupu i te hau,*+ e parauhia hoi ratou e ‘tamarii* na te Atua.’ 10  “E oaoa te feia tei hamani-ino-hia no te parau-tia,+ no ratou hoi te Faatereraa arii o te raˈi. 11  “E oaoa outou ia faahapa,+ ia hamani ino+ e ia pari haavare te taata ia outou i te mau mea ino atoa no ˈu nei.+ 12  A oaoa e a umere,+ e haamaitairaa+ rahi hoi ta outou i te raˈi, mea na reira hoi te mau peropheta na mua ˈtu ia outou i te hamani-ino-raahia.+ 13  “O outou te miti papaa+ o te fenua, ia maaro râ te miti papaa, e nafea ïa e avaava faahou ai? Ua riro atura ïa ei mea faufaa ore, a faaruehia ˈtu ai+ ia taataahihia e te taata. 14  “O outou te maramarama o teie nei ao.+ Te oire i nia i te mouˈa, e ite-maitai-hia ïa. 15  E tutui te taata i te mori, no te tuu atu ïa eiaha i raro aˈe i te hoê farii,* i nia râ i to ˈna vairaa ia maramarama to te fare atoa.+ 16  Ia anaana atoa ïa to outou maramarama i mua i te taata,+ ia ite hoi ratou i ta outou mau ohipa maitatai,+ a faahanahana ˈtu ai i to outou Metua i te raˈi.+ 17  “Eiaha outou e manaˈo e ua haere mai au e faaore i te Ture e te mau papai a te mau peropheta. Aita vau i haere mai no te faaore, ia tupu mau râ te reira.+ 18  Oia mau ta ˈu e parau atu: E mou â ïa te raˈi e te fenua, eiaha râ te hoê reta huˈa roa ˈˈe o te Ture aore ra te hoê tapao reta e ia hope roa te mau mea atoa i papaihia i te tupu.+ 19  No reira, te taata o te ofati i te hoê parau iti haihai roa o teie mau faaueraa e o te haapii ia vetahi ê ia na reira atoa, e ore ïa e tia ia ˈna ia ô i roto i te Faatereraa arii o te raˈi. Area o te haapao e o te haapii atu i te reira, e ô ïa i roto i te Faatereraa arii o te raˈi. 20  Te parau atu nei hoi au e ia ore to outou haerea parau-tia ia hau aˈe i to te mau papai parau e to te mau Pharisea,+ e ore roa ïa outou e ô i roto i te Faatereraa arii o te raˈi.+ 21  “Ua faaroo outou e i parauhia na i tahito ra: ‘Eiaha roa oe e taparahi pohe i te taata,+ o tei taparahi pohe râ i te taata, ia haavahia ïa oia.’+ 22  Te parau atu nei râ vau e te taata atoa o te tamau i te riri+ i to ˈna taeae, e haavahia ïa. E o tei vahavaha i to ˈna taeae ma te parau ino, ia haavahia ïa oia i te Tiripuna teitei. Area o tei parau e ‘Maamaa,’ e roohia ïa i te auahi o Gehena.*+ 23  “No reira, ia hopoi oe i ta oe ô i te fata+ e haamanaˈo ihora oe e ua inoino to taeae ia oe, 24  a vaiiho i ta oe ô i mua i te fata e a haere e farerei i to taeae. Ia hau orua na mua e hoˈi mai ai oe e pûpû i ta oe ô.+ 25  “Ia ru oe i te faaafaro i to oe fifi e tei horo ia oe i te haavaraa a haere ai orua i te tiripuna, ia ore hoi oia ia tuu ia oe i te haava, e te haava i te tiai, a hurihia ˈtu ai oe i roto i te tapearaa.+ 26  Oia mau ta ˈu e parau atu: Eita oe e matara mai ia ore ia pee ta oe tarahu e tae noa ˈtu i te moni huˈa* hopea. 27  “Ua faaroo outou e i parauhia na: ‘Eiaha roa oe e faaturi.’+ 28  Te parau atu nei râ vau e te taata atoa o te hiˈo noa i te hoê vahine+ a faahinaaro atu ai ia ˈna, ua faaturi aˈena oia ia ˈna i roto i to ˈna aau.+ 29  No reira, ia hapa oe no to oe mata atau, a paaro i to oe mata atau e a faarue atu.+ Mea maitai aˈe hoi ia ere oe i te hoê mero o to oe tino i te hurihia to oe tino taatoa i Gehena.*+ 30  E ia hapa oe no to oe rima atau, a tâpû ê i te reira e a faarue atu.+ Mea maitai aˈe hoi ia ere oe i te hoê mero o to oe tino i te hurihia to oe tino taatoa i Gehena.*+ 31  “I parau-atoa-hia na: ‘Te tane o te faataa i ta ˈna vahine faaipoipo, ia horoa ïa ia ˈna ra i te tahi parau faataaraa.’+ 32  Te parau atu nei râ vau e te tane o te faataa i ta ˈna vahine faaipoipo tei ore i rave i te peu taotoraa tia ore,* e riro ïa ta ˈna vahine ei faaturi ia faaipoipo faahou oia, e te tane o te faaipoipo i te hoê vahine ua taa raua ta ˈna tane faaipoipo mai teie te huru, ua faaturi ïa.+ 33  “Ua faaroo atoa outou e i parauhia na i tahito ra: ‘Eiaha roa oe e horeo faufaa ore noa,+ ia rave râ oe i ta oe i euhe ia Iehova.’*+ 34  Te parau atu nei râ vau: Eiaha roa ˈtu e horeo,+ i te raˈi anei, o te terono hoi o te Atua. 35  Eiaha atoa i te fenua, o to ˈna hoi taahiraa avae,+ eiaha atoa ia Ierusalema, o te oire hoi o te Arii rahi.+ 36  Eiaha e horeo i to upoo, e ore hoi e uouo aore ra e ereere te hoê noa ˈˈe rouru ia oe. 37  Ia riro râ ta outou ‘E’ ei e, ta outou ‘Eita’ ei eita.+ Te mea ê atu hoi i te reira, no ǒ mai ïa i te varua ino.+ 38  “Ua faaroo outou e i parauhia na: ‘E mata ei mata ïa. E niho ei niho.’+ 39  Te parau atu nei râ vau: Eiaha e aro i te taata ino. I tei poara mai râ i to papariˈa atau, a fariu atoa ˈtu i te tahi atu papariˈa.+ 40  E ia hinaaro te hoê taata e horo ia oe i te haavaraa, a rave atu ai hoê o to oe na ahu, a horoa atoa ˈtu i te tahi atu ahu,+ 41  e ia faaue mai te hoê taata mana ia amo i te tahi mea teiaha hoê kilometera i te atea, a haere ïa na muri ia ˈna e piti kilometera. 42  A horoa i tei anihia mai ia oe e eiaha e huri tua i tei hinaaro e tarahu ia oe i te moni.*+ 43  “Ua faaroo outou e i parauhia na: ‘Ia here oe i to oe taata tupu+ e ia hae oe i to oe enemi.’ 44  Tera râ, te parau atu nei au: A here noa i to outou mau enemi+ e a pure noa no tei hamani ino ia outou,+ 45  a faaite atu ai e tamarii* iho â outou na to outou Metua i te raˈi,+ e faahiti hoi oia i to ˈna mahana i nia i te feia ino e te feia maitai atoa e e haamairi oia i te ûa i nia i te feia parau-tia e te feia parau-tia ore atoa.+ 46  Mai te peu o te feia anaˈe e here mai ia outou ta outou e here atu, eaha ïa te apî?+ Te na reira atoa nei te feia titau tute, e ere anei? 47  E ia aroha* outou i to outou noa mau taeae, eaha ïa te mea faahiahia? Te na reira atoa nei te feia o te mau nunaa ěê, e ere anei? 48  Ia tia roa hoi outou mai to outou Metua tia roa i te raˈi.+

Nota i raro i te api

Aore ra “Basileia.”
Aore ra “e taparu ra.”
Aore ra “haehaa.”
Aore ra “te feia faaea hau noa.”
Hel: “tamaiti.”
Aore ra “farii faito maa.”
Te vahi taninaraa pehu i rapaeau ia Ierusalema. Hiˈo i te titionare.
Hel: “koderane.” Hiˈo i te tuhaa hau B14.
Hiˈo i te titionare.
Hiˈo i te titionare.
Heleni poreneia. Hiˈo i te titionare.
Hiˈo i te tuhaa hau A5.
Oia hoi e tarahu ma te ore e titau i te moni taime.
Hel: “tamaiti.”
Aore ra “farii popou.”