Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Martorii lui Iehova

Definiţie: Comunitate mondială de creştini care depun mărturie în mod activ despre Iehova Dumnezeu şi despre scopurile sale referitoare la omenire. Convingerile lor se bazează în exclusivitate pe Biblie.

Ce convingeri îi deosebesc pe Martorii lui Iehova de alte religii?

1) Biblia: Martorii lui Iehova cred că întreaga Biblie este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu şi, în loc să adere la vreun crez bazat pe tradiţii omeneşti, ei rămân fideli Bibliei ca etalon pentru toate convingerile lor.

2) Dumnezeu: Ei i se închină lui Iehova ca singurul Dumnezeu adevărat şi le vorbesc deschis oamenilor despre el şi despre scopurile sale iubitoare referitoare la omenire. Cel care depune mărturie publică despre Iehova este identificat de obicei drept membru al unui singur grup religios: „Martorii lui Iehova“.

3) Isus Cristos: Ei cred, aşa cum spune Biblia, că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, prima fiinţă creată de Dumnezeu. Martorii nu cred că Isus face parte dintr-o trinitate. Ei cred că el a avut o existenţă preumană şi că viaţa sa a fost transferată din cer în uterul unei fecioare, Maria; că viaţa sa umană perfectă, oferită ca jertfă, face posibilă salvarea eternă pentru cei ce manifestă credinţă; că Isus domneşte ca Rege din 1914, datorită autorităţii pe care i-a dat-o Dumnezeu asupra întregului pământ.

4) Regatul lui Dumnezeu: Martorii cred că Regatul lui Dumnezeu este singura speranţă pentru omenire, că este un guvern real, că va distruge în curând actualul sistem rău, inclusiv toate guvernele umane, şi că va instaura un nou sistem în care va domni dreptatea.

5) Viaţa cerească: Martorii cred că 144 000 de creştini unşi cu spirit vor face parte împreună cu Cristos din Regatul său ceresc, guvernând ca regi cu el. Ei nu cred că toţi cei „buni“ merg la cer.

6) Pământul: Martorii cred că scopul iniţial al lui Dumnezeu cu privire la pământ se va împlini, că pământul va fi locuit numai de închinători ai lui Iehova, care vor primi viaţă eternă ca oameni perfecţi, şi că morţii vor fi înviaţi şi se vor putea bucura de aceste binecuvântări.

7) Moartea: Martorii cred că morţii nu sunt conştienţi de absolut nimic, că nu se află în vreun domeniu spiritual unde simt plăcere sau durere şi că nu există decât în memoria lui Dumnezeu, astfel că speranţa lor de viaţă viitoare depinde de înviere.

8) Zilele din urmă: Ei cred că din 1914 trăim în zilele din urmă ale acestui sistem rău şi că aceia care iubesc dreptatea vor supravieţui şi vor trăi pe un pământ curăţat.

9) Separaţi de lume: Martorii lui Iehova se străduiesc sincer să nu facă parte din lume, aşa cum a spus Isus despre discipolii săi. Ei manifestă cu adevărat iubire creştină faţă de aproapele lor, dar nu se implică nici în politică, nici în războaiele vreunei naţiuni. Ei se îngrijesc de necesităţile materiale ale familiilor lor, dar nu caută cu aviditate bunurile materiale, prestigiul sau plăcerile după care aleargă lumea.

10) Aplicarea sfaturilor Bibliei: Martorii cred că este important să aplice încă de pe acum sfaturile din Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa de zi cu zi: acasă, la şcoală, la locul de muncă, în congregaţie. Orice om, indiferent de modul de viaţă din trecut, poate deveni Martor al lui Iehova dacă abandonează practicile condamnate de Cuvântul lui Dumnezeu şi respectă sfaturile bune pe care le conţine acesta. Dar, dacă după aceea începe să practice adulterul, fornicaţia, homosexualitatea, consumul de droguri, minciuna sau furtul, va fi exclus din organizaţie.

(Acestea sunt doar câteva dintre convingerile principale ale Martorilor lui Iehova, nefiind amintite toate aspectele în care convingerile lor se deosebesc de ale altor grupări religioase. Cu ajutorul indexului acestei cărţi poate fi găsită baza scripturală a convingerilor indicate mai sus.)

Sunt Martorii lui Iehova o religie americană?

Martorii lui Iehova susţin Regatul lui Dumnezeu, nu sistemul politic, economic sau social al vreunei naţiuni din această lume veche.

Este adevărat că istoria modernă a Martorilor lui Iehova îşi are începutul în Statele Unite. Faptul că sediul lor mondial se află în această ţară a făcut posibilă tipărirea şi expedierea literaturii biblice în aproape toate părţile lumii. Dar Martorii nu favorizează o naţiune în detrimentul alteia; ei se găsesc în aproape toate naţiunile, iar filialele lor sunt în multe locuri de pe pământ, având rolul de a supraveghea activitatea din zonele respective.

Exemplu: Isus s-a născut ca iudeu în Palestina, dar creştinismul nu este o religie palestiniană. Locul în care s-a născut Isus ca om nu este factorul cel mai important. Învăţăturile lui Isus proveneau de la Tatăl său, Iehova Dumnezeu, care îi tratează imparţial pe oamenii din toate naţiunile. — Ioan 14:10; Fap. 10:34, 35.

Cum este finanţată lucrarea Martorilor lui Iehova?

Prin donaţii, ca în cazul primilor creştini (2 Cor. 8:12; 9:7). La întrunirile lor nu se face niciodată colectă; ei nu cer bani de la public. Donaţiile oferite de persoanele interesate de mesaj sunt folosite pentru promovarea lucrării mondiale de instruire biblică pe care o fac Martorii.

Martorii nu sunt plătiţi să meargă din casă în casă sau să ofere literatură biblică pe străzi. Iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele îi determină să vorbească despre îngrijirile pline de iubire ale lui Dumnezeu în folosul omenirii.

Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, persoană juridică cu caracter religios folosită de Martorii lui Iehova, a fost constituită în 1884, în conformitate cu prevederile legislaţiei din Pennsylvania, S.U.A., privitoare la persoanele juridice nonprofit. De aceea, potrivit legii, ea nu este şi nu poate fi o societate comercială şi nimeni nu obţine profituri de pe urma ei. În Statutul de organizare şi funcţionare se arată: „[Societatea] nu are scopuri lucrative şi nu urmăreşte profituri financiare pentru directorii săi, pentru personalul din conducere sau pentru ceilalţi membri“. Aceste prevederi li se aplică şi celorlalte persoane juridice folosite de Martorii lui Iehova de pe întregul pământ.

Sunt Martorii lui Iehova o sectă?

Unii înţeleg prin sectă un grup care s-a desprins dintr-o religie oficială. Alţii aplică acest termen la un grup care urmează un conducător sau un învăţător omenesc. Termenul este folosit de obicei în sens peiorativ. Martorii lui Iehova nu sunt o ramificaţie a vreunei biserici, ci în rândurile lor se găsesc persoane de orice condiţie socială şi care provin din multe religii. Ei îl consideră conducător al lor pe Isus Cristos, nu pe vreun om.

Alţii numesc sectă un grup de persoane care este considerat neortodox (neconvenţional) sau care îşi practică închinarea urmând ritualuri specifice. Multe dintre aceste comunităţi urmează un conducător uman aflat în viaţă şi adesea membrii lor se izolează de restul societăţii. Însă etalonul după care se stabileşte ce este „ortodox“ trebuie să fie Cuvântul lui Dumnezeu, iar Martorii lui Iehova se conformează cu stricteţe Bibliei. Închinarea lor este un mod de viaţă, nu un ritual. Ei nu urmează un om şi nu se izolează de restul societăţii, ci trăiesc şi muncesc în mijlocul celorlalţi oameni.

De când există religia Martorilor lui Iehova?

Potrivit Bibliei, linia martorilor lui Iehova începe cu fidelul Abel. În Evrei 11:4—12:1 se spune: „Prin credinţă, Abel i-a oferit lui Dumnezeu o jertfă mai valoroasă decât a lui Cain ... Prin credinţă, Noe, după ce a fost avertizat de Dumnezeu cu privire la lucruri care încă nu se vedeau, a arătat teamă sfântă ... Prin credinţă, Avraam, când a fost chemat, a ascultat şi a ieşit ca să meargă spre locul pe care trebuia să-l primească drept moştenire ... Prin credinţă, Moise, când a crescut, a refuzat să fie numit fiul fiicei faraonului, alegând mai degrabă să fie maltratat cu poporul lui Dumnezeu decât să se bucure de plăcerea trecătoare a păcatului ... Astfel, pentru că suntem înconjuraţi de un nor aşa de mare de martori, să dăm şi noi la o parte orice greutate şi păcatul care ne înfăşoară atât de uşor şi să alergăm cu perseverenţă cursa care ne este pusă înainte“.

Referitor la Isus Cristos, Biblia afirmă: „Iată ce spune cel ce este Amin, martorul fidel şi adevărat, începutul creaţiei lui Dumnezeu“. Al cui martor a fost el? Isus însuşi a spus că a dezvăluit numele Tatălui său. El a fost principalul martor al lui Iehova. — Rev. 3:14; Ioan 17:6.

Este interesant că unii iudei se întrebau dacă nu cumva Isus răspândea „o învăţătură nouă“ (Mar. 1:27). Mai târziu, unii greci considerau că apostolul Pavel le prezenta o „învăţătură nouă“ (Fap. 17:19, 20). Într-adevăr, aceste învăţături erau noi pentru cei ce le ascultau. Totuşi, acesta era adevărul, în deplină armonie cu Cuvântul lui Dumnezeu.

Istoria modernă a Martorilor lui Iehova a început odată cu formarea unui grup de studiu al Bibliei la Allegheny, Pennsylvania (S.U.A), puţin după anul 1870. Iniţial, ei au fost cunoscuţi ca Studenţi în Biblie, dar în 1931 au adoptat numele biblic de Martori ai lui Iehova (Is. 43:10–12). Convingerile şi practicile lor nu sunt noi, ci reprezintă o restabilire a creştinismului din secolul întâi.

Consideră Martorii lui Iehova că religia lor este singura religie adevărată?

Biblia nu susţine opinia răspândită astăzi că ar exista mai multe modalităţi corecte de a te închina lui Dumnezeu. În Efeseni 4:5 se spune că există „un singur Domn, o singură credinţă“. Isus a declarat: „Strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt cei ce o găsesc. ... Nu oricine îmi zice: «Doamne, Doamne» va intra în regatul cerurilor, ci acela care face voinţa Tatălui meu care este în ceruri“. — Mat. 7:13, 14, 21; vezi şi 1 Corinteni 1:10.

Scripturile se referă în mod repetat la ansamblul învăţăturilor creştine adevărate ca fiind „adevărul“, iar creştinismul este definit drept „calea adevărului“ (1 Tim. 3:15; 2 Ioan 1; 2 Pet. 2:2). Întrucât Martorii lui Iehova îşi bazează toate convingerile, normele de comportare şi procedurile organizatorice pe Biblie, credinţa lor că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu le dă certitudinea că deţin adevărul. Astfel, atitudinea lor nu este egoistă, ci demonstrează încrederea că Biblia este adevăratul etalon după care se poate evalua o religie. Ei nu se gândesc numai la ei, ci vor să le împărtăşească şi altora convingerile lor.

Dar nu urmează şi alte religii Biblia?

Multe religii folosesc Biblia într-o măsură mai mare sau mai mică. Dar învaţă şi practică ele ceea ce spune Biblia? Exemple: 1) Ele au eliminat în mii de locuri din majoritatea traducerilor lor biblice numele adevăratului Dumnezeu. 2) Doctrina Trinităţii, concepţia lor despre Dumnezeu, este împrumutată din surse păgâne şi a fost elaborată, în forma ei actuală, la secole după terminarea scrierii Bibliei. 3) Credinţa lor în nemurirea sufletului omenesc, pe care se bazează ideea de continuitate a vieţii, nu are fundament biblic; ea îşi are rădăcinile în Babilonul antic. 4) Tema predicării lui Isus a fost Regatul lui Dumnezeu, iar el i-a trimis pe discipolii lui să le vorbească personal şi altora despre Regat. Dar bisericile menţionează astăzi foarte rar Regatul, iar membrii lor nu predică „această veste bună despre regat“ (Mat. 24:14). 5) Isus a zis că adevăraţii săi continuatori vor fi uşor de recunoscut datorită iubirii altruiste pe care o manifestă unii faţă de alţii. Se poate spune acest lucru despre religiile creştinătăţii atunci când naţiunile intră în război? 6) Biblia spune că discipolii lui Cristos nu fac parte din lume şi avertizează că cine vrea să fie prieten cu lumea se face duşman cu Dumnezeu. Dar bisericile creştinătăţii şi membrii lor sunt profund implicaţi în afacerile politice ale naţiunilor (Iac. 4:4). În lumina acestor fapte se poate spune că aceste religii respectă Biblia?

Cum ajung Martorii lui Iehova la explicaţiile pe care le dau Scripturilor?

Un element esenţial în această privinţă îl constituie faptul că Martorii cred cu adevărat că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu şi că tot ce conţine ea a fost scris pentru instruirea noastră (2 Tim. 3:16, 17; Rom. 15:4; 1 Cor. 10:11). Astfel, ei nu recurg la argumente filozofice pentru a ocoli adevărurile ei clare sau pentru a justifica modul de viaţă al celor ce au abandonat normele ei morale.

În ce priveşte semnificaţia limbajului simbolic al Bibliei, ei lasă ca Biblia să se explice singură şi nu prezintă propriile lor teorii (1 Cor. 2:13). De obicei, în alte părţi ale Bibliei se găsesc elemente care ne ajută să înţelegem semnificaţia expresiilor simbolice. (De exemplu, vezi Revelaţia 21:1; apoi, pentru a înţelege semnificaţia termenului „mare“, citeşte Isaia 57:20. Pentru a identifica „Mielul“ din Revelaţia 14:1, vezi Ioan 1:29 şi 1 Petru 1:19.)

În ce priveşte împlinirea profeţiilor, Martorii respectă sfatul lui Isus de a fi atenţi la evenimentele ce corespund lucrurilor profeţite (Luca 21:29–31; compară cu 2 Petru 1:16–19). Ei anunţă cu conştiinciozitate aceste evenimente şi atrag atenţia asupra semnificaţiei lor, aşa cum o explică Biblia.

Isus a spus că urma să aibă pe pământ un ‘sclav fidel şi prevăzător’ (continuatorii săi unşi consideraţi ca grup) şi că, prin intermediul acestuia, el avea să le asigure hrana spirituală membrilor casei credinţei (Mat. 24:45–47). Martorii lui Iehova recunosc această măsură. Asemenea creştinilor din secolul întâi, ei apelează la corpul de guvernare al acestei clase a ‘sclavului’ pentru rezolvarea problemelor dificile. Corpul de guvernare face lucrul acesta nu pe baza înţelepciunii omeneşti, ci prin cunoaşterea Sfintelor Scripturi şi a modului în care acţionează Dumnezeu faţă de slujitorii săi, precum şi cu ajutorul spiritului sfânt, pentru care se roagă cu sinceritate. — Fap. 15:1–29; 16:4, 5.

De ce în decursul timpului învăţăturile Martorilor lui Iehova au suferit unele schimbări?

Biblia arată că Iehova îşi ajută slujitorii să înţeleagă scopul său în mod progresiv (Prov. 4:18; Ioan 16:12). De exemplu, profeţii pe care i-a inspirat Dumnezeu să scrie unele părţi ale Bibliei nu au înţeles semnificaţia tuturor lucrurilor pe care le-au scris (Dan. 12:8, 9; 1 Pet. 1:10–12). Apostolii lui Isus Cristos şi-au dat seama că existau multe lucruri pe care nu le înţelegeau pe vremea aceea (Fap. 1:6, 7; 1 Cor. 13:9–12). Biblia arată că urma să aibă loc o creştere considerabilă a cunoştinţei despre adevăr în „timpul sfârşitului“ (Dan. 12:4). Cunoştinţa crescândă pretinde adesea o schimbare a modului de gândire. Plini de umilinţă, Martorii lui Iehova sunt dispuşi să facă aceste schimbări.

De ce predică Martorii lui Iehova din casă în casă?

Isus a prezis pentru zilele noastre următoarea lucrare: „Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile. Şi atunci va veni sfârşitul“. Totodată, el le porunceşte continuatorilor săi: „Duceţi-vă ... şi faceţi discipoli din oamenii tuturor naţiunilor“. — Mat. 24:14; 28:19.

Când i-a trimis pe primii săi discipoli, Isus le-a spus să meargă la casele oamenilor (Mat. 10:7, 11–13). Referitor la serviciul său sacru, apostolul Pavel a spus: „Nu m-am reţinut să vă spun toate lucrurile care erau de folos şi să vă învăţ în public şi din casă în casă“. Fap. 20:20, 21; vezi şi Faptele 5:42.

Mesajul pe care îl proclamă Martorii vizează viaţa oamenilor, de aceea ei sunt atenţi să nu neglijeze pe nimeni (Ţef. 2:2, 3). Vizitele lor sunt motivate de iubire, mai întâi de iubirea faţă de Dumnezeu şi apoi de iubirea faţă de aproapele.

La o conferinţă a conducătorilor religioşi din Spania se spunea: „Poate că [bisericile] au neglijat tocmai ceea ce constituie preocuparea principală a Martorilor: vizitele la domiciliu, care ţin de metodologia apostolică a bisericii primitive. În timp ce, nu de puţine ori, bisericile se mulţumesc doar să construiască temple, să tragă clopotele pentru a-i atrage pe oameni şi să predice în locaşurile lor de închinare, [Martorii] urmează metoda apostolică de a merge din casă în casă şi de a se folosi de orice ocazie pentru a depune mărturie“. — El Catolicismo, Bogotá (Columbia), 14 septembrie 1975, p. 14.

Dar de ce îi vizitează Martorii de repetate ori pe oameni, chiar dacă aceştia nu le împărtăşesc credinţa?

Martorii nu obligă pe nimeni să-i asculte. Dar ei ştiu că uneori oamenii îşi schimbă domiciliul şi că situaţia personală li se schimbă. Astăzi o persoană ar putea fi prea ocupată ca să asculte, dar altă dată ar putea fi dispusă s-o facă. Poate că un membru al unei familii nu este interesat de mesaj, dar alţii da. Oamenii înşişi se schimbă; problemele serioase din viaţă îi pot face conştienţi de necesităţile spirituale. — Vezi şi Isaia 6:8, 11, 12.

De ce sunt persecutaţi şi calomniaţi Martorii lui Iehova?

Isus a zis: „Dacă lumea vă urăşte, ştiţi că pe mine m-a urât înainte să vă urască pe voi. Dacă aţi face parte din lume, lumea ar iubi ce este al ei, dar, fiindcă nu faceţi parte din lume, ci eu v-am ales din lume, de aceea lumea vă urăşte“ (Ioan 15:18, 19; vezi şi 1 Petru 4:3, 4). Biblia arată că toată lumea zace sub stăpânirea lui Satan; el este principalul instigator la persecuţie. — 1 Ioan 5:19; Rev. 12:17.

Isus le-a mai spus discipolilor săi: „Veţi fi urâţi de toţi oamenii din cauza numelui meu“ (Mar. 13:13). Aici termenul „nume“ se referă la poziţia oficială a lui Isus de Rege mesianic. Martorii lui Iehova sunt persecutaţi pentru că pun poruncile sale mai presus de poruncile oricărui conducător uman.

Dacă cineva spune:

„De ce nu ajutaţi la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă din lume (din societate)?“

Aţi putea răspunde: „Înţeleg că vă preocupă bunăstarea societăţii. La fel şi pe mine. Dar ce problemă credeţi că ar trebui să fie rezolvată mai întâi?“ Apoi aţi putea adăuga: „De ce credeţi că acest lucru a devenit atât de necesar? ... Fără îndoială, ar fi foarte bine dacă s-ar acţiona imediat, dar cred că sunteţi de acord că ar fi bine să vedem îmbunătăţiri de durată. Acesta este modul în care privim problema noi, Martorii lui Iehova“. (Explicaţi ce facem ca să-i ajutăm pe oameni să aplice în viaţa lor principiile biblice astfel încât fiecare să rezolve problema de la rădăcină; explicaţi, de asemenea, ce va face Regatul lui Dumnezeu şi cum va rezolva pentru totdeauna problemele întregii omeniri.)

Sau aţi putea spune: (După ce s-au menţionat câteva aspecte din răspunsul precedent . . .) „Unii oameni contribuie cu bani la îmbunătăţirea situaţiei din societate, alţii îşi oferă gratuit serviciile. Martorii lui Iehova fac ambele lucruri. Să vă arăt cum“. Apoi aţi putea adăuga: 1) „Un Martor al lui Iehova trebuie să plătească în mod conştiincios impozitele; în felul acesta, statul primeşte banii necesari pentru diferite servicii“. 2) „Dar nu ne limităm la atât, ci îi căutăm pe oameni la casele lor, oferindu-ne să studiem gratuit Biblia cu ei. Când ajung să cunoască ce spune Biblia, ei învaţă să aplice principiile biblice şi astfel să facă faţă problemelor.“

Altă posibilitate: „Mă bucur că aţi amintit acest lucru. Mulţi oameni nu s-au interesat niciodată ce fac Martorii pentru binele societăţii. Evident, există multe modalităţi de a oferi ajutor!“ Apoi aţi putea adăuga: 1) „Unii fac acest lucru prin fondarea unor aşezăminte: spitale, aziluri de bătrâni, centre de recuperare a toxicomanilor etc. Alţii se oferă voluntar să meargă la domiciliul oamenilor pentru a le da, în măsura posibilităţilor, un ajutor corespunzător. Asta fac Martorii lui Iehova“. 2) „Am observat că există ceva ce îi poate ajuta pe oameni să-şi schimbe complet concepţia despre viaţă, şi anume cunoaşterea adevărurilor biblice cu privire la scopul vieţii şi la viitor.“

O sugestie suplimentară: „Mă bucur că aţi pus această întrebare. Toţi vrem să vedem o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă, nu-i aşa? Dar ce credeţi despre ceea ce a făcut Isus Cristos? Consideraţi că era practică metoda lui de a merge să-i caute pe oameni ca să-i ajute? ... Noi încercăm să urmăm exemplul său“.

„Creştinii trebuie să fie martori ai lui Isus, nu ai lui Iehova“

Aţi putea răspunde: „Este interesant ce spuneţi. Şi aveţi dreptate că trebuie să fim martori ai lui Isus. De aceea, publicaţiile noastre scot în evidenţă rolul lui Isus în scopul lui Dumnezeu. (Puteţi folosi o carte sau o revistă recentă pentru a dovedi lucrul acesta.) Dar aş dori să vă arăt ceva la care probabil nu v-aţi gândit (Rev. 1:5). ... Al cui ‘Martor fidel’ a fost Isus (Ioan 5:43; 17:6)? ... Isus a lăsat un exemplu pe care trebuie să-l imităm, nu-i aşa? ... De ce este atât de important să-i cunoaştem şi pe Isus, şi pe Tatăl său (Ioan 17:3)?“