După Marcu 13:1-37

13  În timp ce Isus ieșea din templu, unul dintre discipolii săi i-a zis: „Învățătorule, uite ce pietre și ce clădiri!”.+  Însă Isus i-a zis: „Vezi aceste clădiri mari? Nicidecum nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată”.+  În timp ce stătea pe Muntele Măslinilor, cu fața spre templu, Petru, Iacov, Ioan și Andrei l-au întrebat în particular:  „Spune-ne: Când vor avea loc aceste lucruri și care va fi semnul timpului când se vor încheia toate acestea?”.+  Atunci Isus le-a zis: „Aveți grijă ca nimeni să nu vă înșele.+  Vor veni mulți în numele meu, zicând: «Eu sunt acela» și îi vor înșela pe mulți.  În plus, când veți auzi de războaie și de vești despre războaie, să nu vă tulburați. Aceste lucruri trebuie să se întâmple, dar încă nu va fi sfârșitul.+  Căci se va ridica națiune contra națiune și regat contra regat;+ vor fi cutremure de pământ dintr-un loc în altul; de asemenea, vor fi lipsuri de alimente.+ Acestea sunt începutul durerilor.+  Dar voi fiți atenți la voi înșivă! Oamenii vă vor preda tribunalelor,+ veți fi bătuți în sinagogi+ și veți fi duși înaintea guvernatorilor și a regilor din cauza mea, ca mărturie pentru ei.+ 10  De asemenea, trebuie ca mai întâi să fie predicată vestea bună în toate națiunile.+ 11  Iar, când vă vor lua ca să vă predea tribunalelor, nu vă îngrijorați dinainte cu privire la ce veți spune. Ceea ce vi se va da în momentul acela, aceea să spuneți, fiindcă nu voi sunteți cei care vorbiți, ci spiritul sfânt.+ 12  Mai mult, frate va da la moarte pe frate și tată pe copil, iar copiii se vor ridica împotriva părinților și le vor cauza moartea.+ 13  Și veți fi urâți de toți oamenii din cauza numelui meu.+ Dar cine va persevera+ până la sfârșit+ va fi salvat.+ 14  Însă, când veți vedea lucrul dezgustător care cauzează pustiire+ stând unde n-ar trebui (cititorul să-și folosească discernământul), atunci cei din Iudeea să fugă la munți.+ 15  Cine este pe acoperișul casei să nu coboare și să nu intre ca să-și ia ceva din casă+ 16  și cine este pe ogor să nu se întoarcă la lucrurile rămase în urmă ca să-și ia mantia. 17  Vai de femeile însărcinate și de cele care alăptează în zilele acelea!+ 18  Rugați-vă neîncetat ca aceasta să nu se întâmple iarna, 19  căci zilele acelea vor fi zilele unui necaz+ cum n-a mai fost de la începutul creației, pe care a creat-o Dumnezeu, până în timpul acela* și nici nu va mai fi.+ 20  De fapt, dacă Iehova n-ar scurta zilele, nimeni* n-ar fi salvat. Dar, de dragul celor aleși, pe care el i-a ales, va scurta* zilele.+ 21  Dacă cineva vă va zice atunci: «Iată! Cristosul este aici!» sau «Iată! Este acolo!», să nu credeți.+ 22  Căci se vor ridica Cristoși falși și profeți falși+ și vor face semne și minuni ca să-i ducă în rătăcire, dacă s-ar putea, pe cei aleși. 23  Așadar, aveți grijă!+ V-am spus totul dinainte. 24  Dar în zilele acelea, după acel necaz, soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina,+ 25  stelele vor cădea din cer, iar puterile care sunt în ceruri vor fi zguduite. 26  Atunci îl vor vedea pe Fiul omului+ venind în nori cu mare putere și cu glorie.+ 27  Atunci el îi va trimite pe îngeri și îi va aduna pe aleșii săi din cele patru vânturi, de la marginea pământului până la marginea cerului.+ 28  Învățați acum din această ilustrare despre smochin: Când mlădița lui este fragedă și îi dau frunzele, știți că vara este aproape.+ 29  Tot așa, când veți vedea aceste lucruri întâmplându-se, să știți că el* este aproape, la ușă.+ 30  Adevărat vă spun că această generație nu va trece nicidecum până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri.+ 31  Cerul și pământul vor trece,+ dar cuvintele mele nicidecum nu vor trece.+ 32  Iar ziua sau ora aceea nimeni nu le știe, nici îngerii din cer, nici Fiul, doar Tatăl.+ 33  Fiți atenți, rămâneți treji,+ pentru că nu știți când este timpul fixat.+ 34  Este ca atunci când un om pleacă în călătorie în străinătate. El le dă sclavilor săi autoritate peste casă,+ încredințându-i fiecăruia munca lui, și îi poruncește portarului să vegheze.+ 35  Vegheați deci, fiindcă nu știți când vine stăpânul casei:+ seara, la miezul nopții, înainte de revărsatul zorilor sau dis-de-dimineață,+ 36  pentru ca, atunci când va veni pe neașteptate, să nu vă găsească dormind.+ 37  Dar ce vă zic vouă le zic tuturor: Vegheați!”.+

Note de subsol

Lit. „până în prezent”, „până acum”.
Lit. „nicio carne”.
Lit. „a scurtat”.
Adică Fiul omului.

Note de studiu

nu va rămâne aici piatră pe piatră: Profeția lui Isus s-a împlinit în mod impresionant în 70 e.n., când romanii au distrus Ierusalimul și templul. Cu excepția câtorva porțiuni din zid și a trei turnuri, orașul a fost făcut una cu pământul.

Nicidecum nu va rămâne aici piatră pe piatră: Vezi nota de studiu de la Mt 24:2.

cu fața spre templu: Marcu arată că templul putea fi văzut de pe Muntele Măslinilor. Această informație le era utilă mai ales cititorilor neevrei. (Vezi „Introducere la cartea Marcu”.)

sfârșitul: Sau „sfârșitul complet”. Termenul grecesc folosit aici (télos) este diferit de substantivul grecesc redat prin ‘încheiere’ (syntéleia) în Mt 24:3 și de verbul grecesc redat prin „se vor încheia” (synteléō) în Mr 13:4. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:3; Mr 13:4 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)

sfârșit: Sau „sfârșitul complet”, „sfârșitul definitiv”. (Vezi nota de studiu de la Mr 13:7.)

se vor încheia: Termenul reprezintă redarea verbului grecesc synteléō, înrudit cu substantivul syntéleia, care înseamnă „sfârșit comun”, „sfârșit combinat”, „terminare simultană” și care apare în relatarea paralelă din Mt 24:3. (Termenul grecesc syntéleia apare și în Mt 13:39, 40, 49; 28:20; Ev 9:26.) Este vorba despre o perioadă pe parcursul căreia au loc o serie de evenimente care duc împreună la „sfârșitul” complet menționat în Mr 13:7, 13, unde este folosit un termen grecesc diferit, télos. (Vezi notele de studiu de la Mr 13:7, 13 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)

Eu sunt acela: Adică Cristosul, sau Mesia. (Compară cu relatarea paralelă din Mt 24:5.)

încheierii: Acest cuvânt reprezintă redarea termenului grecesc syntéleia, care înseamnă „sfârșit comun”, „sfârșit combinat”, „terminare simultană”. (Mt 13:39, 40, 49; 28:20; Ev 9:26) Termenul se referă la o perioadă pe parcursul căreia au loc o serie de evenimente care duc împreună la „sfârșitul” complet menționat în Mt 24:6, 14, unde este folosit un termen grecesc diferit, télos. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:6, 14 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)

se vor încheia: Termenul reprezintă redarea verbului grecesc synteléō, înrudit cu substantivul syntéleia, care înseamnă „sfârșit comun”, „sfârșit combinat”, „terminare simultană” și care apare în relatarea paralelă din Mt 24:3. (Termenul grecesc syntéleia apare și în Mt 13:39, 40, 49; 28:20; Ev 9:26.) Este vorba despre o perioadă pe parcursul căreia au loc o serie de evenimente care duc împreună la „sfârșitul” complet menționat în Mr 13:7, 13, unde este folosit un termen grecesc diferit, télos. (Vezi notele de studiu de la Mr 13:7, 13 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)

sfârșitul: Sau „sfârșitul complet”. Termenul grecesc folosit aici (télos) este diferit de substantivul grecesc redat prin ‘încheiere’ (syntéleia) în Mt 24:3 și de verbul grecesc redat prin „se vor încheia” (synteléō) în Mr 13:4. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:3; Mr 13:4 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)

se va ridica: Sau „va fi stârnită”, „va fi instigată”. Verbul grecesc folosit aici transmite ideea de „a merge împotriva” și poate fi redat prin „a ridica armele” sau „a merge la război”.

toate națiunile: Această expresie arată amploarea lucrării de predicare, ajutându-i pe discipoli să înțeleagă că aveau să le predice și altora în afară de evrei. În sens generic, termenul grecesc redat prin „națiune” (éthnos) se referă la un grup de oameni care sunt mai mult sau mai puțin înrudiți între ei și care vorbesc aceeași limbă. Un astfel de grup național sau etnic ocupă, de regulă, un spațiu geografic bine delimitat.

se va ridica: Vezi nota de studiu de la Mt 24:7.

națiune: Termenul grecesc éthnos are un sens larg. El se poate referi la o comunitate de oameni care locuiesc între anumite granițe politice sau geografice, de exemplu într-o țară, dar se poate referi și la un grup etnic. (Vezi nota de studiu de la Mr 13:10.)

durerilor: Termenul grecesc înseamnă literalmente „durerile nașterii” și se referă la durerea intensă pe care o simte o femeie când naște. Aici cuvântul se referă la durere, suferință și chin în sens general, dar ar putea transmite și ideea că, asemenea durerilor nașterii, necazurile și suferința prezise vor crește în frecvență, intensitate și durată în perioada dinaintea ‘zilelor unui necaz’ despre care se vorbește în Mr 13:19.

Curții Supreme: Sau Sanhedrinului, instanța judecătorească din Ierusalim alcătuită din marele preot și 70 de bătrâni și scribi. Evreii considerau hotărârile sale definitive și irevocabile. (Vezi Glosarul, „Sanhedrin”.)

Sanhedrin: Este vorba despre curtea supremă evreiască, aflată la Ierusalim. Termenul grecesc redat prin „Sanhedrin” (synédrion) înseamnă literalmente „ședere împreună cu”. Deși acesta era un termen generic ce desemna o adunare sau o întrunire, în Israel putea face referire la o instanță judecătorească religioasă. (Vezi nota de studiu de la Mt 5:22 și Glosarul; vezi și Ap. B12 pentru localizarea posibilă a sălii Sanhedrinului.)

tribunalelor: În Scripturile grecești creștine, termenul grecesc synédrion, care apare aici la plural și este redat prin ‘tribunale’, este folosit de cele mai multe ori cu referire la Sanhedrin, curtea supremă evreiască, din Ierusalim. (Vezi Glosarul, „Sanhedrin”, și notele de studiu de la Mt 5:22; 26:59.) Totuși, termenul a fost folosit și în sens general cu referire la o adunare sau la o întrunire. Aici se referă la tribunalele care funcționau în sinagogi și care aveau autoritatea de a pronunța sentințe precum biciuirea și excomunicarea. (Mt 10:17; 23:34; Lu 21:12; Ioa 9:22; 12:42; 16:2)

veste bună: Termenul grecesc euaggélion este un cuvânt compus, alcătuit din eu, care înseamnă „bun”, „bine”, și ággelos, care înseamnă „cel care aduce vești”, „cel care proclamă (anunță)”. (Vezi Glosarul.) În unele traduceri ale Bibliei, termenul a fost redat prin „evanghelie”. Termenul grecesc înrudit, euaggelistḗs, redat prin „evanghelizator”, înseamnă „predicator al veștii bune”. (Fa 21:8; Ef 4:11, n.s.; 2Ti 4:5, n.s.)

vestea bună: Vezi nota de studiu de la Mt 24:14.

toate națiunile: Această expresie arată amploarea lucrării de predicare, ajutându-i pe discipoli să înțeleagă că aveau să le predice și altora în afară de evrei. În sens generic, termenul grecesc redat prin „națiune” (éthnos) se referă la un grup de oameni care sunt mai mult sau mai puțin înrudiți între ei și care vorbesc aceeași limbă. Un astfel de grup național sau etnic ocupă, de regulă, un spațiu geografic bine delimitat.

vă vor lua: Verbul grecesc ágō este folosit aici ca termen juridic, cu sensul de „a aresta”, „a plasa în detenție”. Poate indica folosirea forței.

sfârșitul: Sau „sfârșitul complet”. Termenul grecesc folosit aici (télos) este diferit de substantivul grecesc redat prin ‘încheiere’ (syntéleia) în Mt 24:3 și de verbul grecesc redat prin „se vor încheia” (synteléō) în Mr 13:4. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:3; Mr 13:4 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)

va persevera: Sau „perseverează”. Verbul grecesc hypoménō, redat prin „a persevera”, înseamnă literalmente „a rămâne (a sta) sub”. Acest verb este folosit deseori cu sensul de „a rămâne în loc de a fugi”, „a rămâne pe poziție”, „a suporta”, „a rămâne neclintit”. (Mt 10:22; Ro 12:12; Ev 10:32; Iac 5:11) În acest verset, înseamnă a păstra un mod de viață creștin în pofida opoziției și a încercărilor. (Mr 13:11-13)

sfârșit: Sau „sfârșitul complet”, „sfârșitul definitiv”. (Vezi nota de studiu de la Mr 13:7.)

Iudeea: Adică provincia romană Iudeea.

la munți: Potrivit lui Eusebiu, un istoric din secolul al IV-lea, creștinii din Iudeea și din Ierusalim au traversat râul Iordan și au fugit la Pella, un oraș situat în Decapole, într-o regiune muntoasă.

pe acoperișul casei: Acoperișul caselor era plat, fiind folosit în diverse scopuri, de exemplu pentru depozitare (Ios 2:6), pentru odihnă (2Sa 11:2), pentru somn (1Sa 9:26) și pentru unele sărbători religioase (Ne 8:16-18). De aceea, Legea prevedea ca acoperișul să aibă un parapet. (De 22:8) În general, exista o scară exterioară care le permitea celor de pe acoperiș să coboare fără să treacă prin casă. Cunoașterea acestui detaliu ne ajută să înțelegem că Isus își avertiza ascultătorii să fugă fără întârziere.

pe acoperișul casei: Vezi nota de studiu de la Mt 24:17.

iarna: Din cauza ploilor abundente, a inundațiilor și a frigului din acest anotimp, ar fi fost dificil pentru cineva să călătorească și să găsească hrană și adăpost. (Ezr 10:9, 13)

dacă Iehova n-ar scurta zilele: Isus le explică discipolilor ce va face Tatăl său în timpul marelui necaz. Această profeție a lui Isus este asemănătoare cu unele declarații profetice din Scripturile ebraice în care apare numele divin. (Is 1:9; 65:8; Ier 46:28 [26:28, Septuaginta]; Am 9:8) Deși majoritatea manuscriselor grecești folosesc aici redarea „Domn” (în greacă, Kýrios), există motive întemeiate pentru a crede că, în textul original, versetul conținea numele divin, care, ulterior, a fost înlocuit cu titlul Domnul. Prin urmare, în această traducere, aici s-a folosit numele Iehova. (Vezi Ap. C1 și C3, partea introductivă; Mr 13:20.)

Cristosul: În greacă, ho Khristós. Titlul „Cristosul” este echivalentul titlului „Mesia” (din ebraicul maşíaḥ), ambii termeni însemnând „Unsul”. Istoricul evreu Josephus arată că, în secolul I, s-au ridicat unii care pretindeau că sunt profeți sau eliberatori și care promiteau eliberarea de sub jugul roman. Este posibil ca aceștia să fi fost considerați de susținătorii lor drept mesia politici.

Eu sunt acela: Adică Cristosul, sau Mesia. (Compară cu relatarea paralelă din Mt 24:5.)

Cristoși falși: Sau „Mesia falși”. Termenul grecesc pseudókhristos apare doar aici și în relatarea paralelă din Mt 24:24. Termenul face referire la oricine își atribuie în mod greșit rolul de Cristos, sau de Mesia (lit. „Unsul”). (Vezi notele de studiu de la Mt 24:5; Mr 13:6.)

vor vedea: Verbul grecesc redat aici prin „a vedea” înseamnă literalmente „a vedea ceva”, „a privi”, „a se uita la”, dar poate fi folosit și cu sens figurat, însemnând „a vedea cu ochii minții”, „a discerne”, „a percepe”. (Ef 1:18)

Fiul omului: Sau „Fiul unei ființe umane”. În evanghelii, această expresie apare de aproximativ 80 de ori. Isus a folosit-o cu referire la sine, fără îndoială pentru a sublinia că era cu adevărat om, născut dintr-o femeie, și că era echivalentul exact al primului om, Adam; astfel, el putea să răscumpere omenirea din păcat și moarte. (Ro 5:12, 14, 15) De asemenea, expresia îl identifică pe Isus drept Mesia, sau Cristosul. (Da 7:13, 14; vezi Glosarul)

vor vedea: Vezi nota de studiu de la Mt 24:30.

Fiul omului: Vezi nota de studiu de la Mt 8:20.

nori: De regulă, norii îngreunează vizibilitatea, nu o înlesnesc; totuși, semnificația unor evenimente poate fi „văzută” cu ochii minții. (Fa 1:9)

cele patru vânturi: Această expresie idiomatică face referire la cele patru puncte cardinale (E, V, N și S) și înseamnă „în toate direcțiile”, „pretutindeni”. (Ier 49:36; Eze 37:9; Da 8:8)

cele patru vânturi: Vezi nota de studiu de la Mt 24:31.

ilustrare: Sau „parabolă”, „lecție”. (Vezi nota de studiu de la Mt 13:3.)

Cerul și pământul vor trece: Alte versete arată că cerul și pământul vor rămâne pentru totdeauna. (Ge 9:16; Ps 104:5; Ec 1:4) Prin urmare, cuvintele lui Isus pot fi înțelese ca fiind o hiperbolă: dacă, prin absurd, cerul și pământul ar trece, cuvintele lui tot s-ar împlini. (Compară cu Mt 5:18.) Dar, la fel de bine, cerul și pământul menționate aici pot să se refere la cerurile și pământul simbolice care sunt numite în Re 21:1 „cerul de odinioară și pământul de odinioară”.

cuvintele mele nicidecum nu vor trece: Lit. „cuvintele mele nu, nu vor trece”. Dublarea negației în greacă sugerează respingerea categorică a unei idei; această construcție evidențiază caracterul permanent al cuvintelor lui Isus. Deși în unele manuscrise grecești apare o singură negație, mai multe manuscrise vechi susțin varianta accentuată.

portarului: În timpurile antice, portarii și ușierii slujeau la intrările în orașe, în temple și, uneori, în case particulare. Ei se asigurau că porțile și ușile erau închise pe timpul nopții, dar slujeau și ca străjeri. (2Sa 18:24, 26; 2Re 7:10, 11; Es 2:21-23; 6:2; Ioa 18:16, 17) Asemănându-i pe creștini cu niște portari, Isus arată cât este de important ca ei să fie vigilenți și să vegheze cu privire la venirea sa viitoare pentru a executa judecata. (Mr 13:26)

Vegheați: Termenul grecesc folosit aici are sensul de bază „a sta (a rămâne) treaz”, dar în multe contexte înseamnă „a fi vigilent”, „a fi atent”. Matei folosește acest termen și în Mt 24:43; 25:13; 26:38, 40, 41. În Mt 24:44, îl pune în legătură cu necesitatea de „a fi gata”. (Vezi nota de studiu de la Mt 26:38.)

vegheați: Lit. „stați treji”. Isus arătase deja că discipolii săi trebuiau să rămână treji din punct de vedere spiritual deoarece nu știau ziua și ora venirii sale. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:42; 25:13.) El repetă acest îndemn aici și în Mt 26:41, unde pune în legătură faptul de a sta treaz din punct de vedere spiritual cu perseverența în rugăciune. Îndemnuri similare se găsesc și în alte locuri din Scripturile grecești creștine, ceea ce arată că vigilența spirituală este vitală pentru adevărații creștini. (1Co 16:13; Col 4:2; 1Te 5:6; 1Pe 5:8; Re 16:15)

vegheați: Lit. „stați treji”. Isus arătase deja că discipolii săi trebuiau să rămână treji din punct de vedere spiritual deoarece nu știau ziua și ora venirii sale. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:42; 25:13; Mr 13:35.) El repetă acest îndemn aici și în Mr 14:38, unde pune în legătură faptul de a sta treaz din punct de vedere spiritual cu perseverența în rugăciune. Îndemnuri similare se găsesc și în alte locuri din Scripturile grecești creștine, ceea ce arată că vigilența spirituală este vitală pentru adevărații creștini. (1Co 16:13; Col 4:2; 1Te 5:6; 1Pe 5:8; Re 16:15)

celei de-a patra străji: Adică de la aproximativ ora 3 dimineața până la răsărit, aproximativ ora 6. Această diviziune a timpului corespundea sistemului greco-roman, care împărțea noaptea în patru străji. Înainte, evreii împărțeau noaptea în trei străji, fiecare având circa patru ore (Ex 14:24; Ju 7:19), dar, pe vremea lui Isus, ei adoptaseră deja sistemul roman.­

înainte să cânte cocoșul: Toate cele patru evanghelii conțin această afirmație, dar numai relatarea lui Marcu menționează că cocoșul avea să cânte de două ori. (Mt 26:74, 75; Mr 14:30, 72; Lu 22:34, 60, 61; Ioa 13:38; 18:27) Mișna arată că, în zilele lui Isus, în Ierusalim se creșteau cocoși, ceea ce confirmă veridicitatea relatării biblice. Cântecul cocoșului s-a auzit, probabil, dimineața foarte devreme.

înainte să cânte cocoșul: Toate cele patru evanghelii conțin această afirmație, dar numai relatarea lui Marcu menționează că cocoșul avea să cânte de două ori. (Mt 26:34, 74, 75; Mr 14:72; Lu 22:34, 60, 61; Ioa 13:38; 18:27) Mișna arată că, în zilele lui Isus, în Ierusalim se creșteau cocoși, ceea ce confirmă veridicitatea relatării biblice. Cântecul cocoșului s-a auzit, probabil, dimineața foarte devreme. (Vezi nota de studiu de la Mr 13:35.)

cocoșul a cântat: Toate cele patru evanghelii conțin această informație, dar numai relatarea lui Marcu menționează că cocoșul a cântat a doua oară. (Mt 26:34, 74, 75; Mr 14:30; Lu 22:34, 60, 61; Ioa 13:38; 18:27) Mișna arată că, în zilele lui Isus, în Ierusalim se creșteau cocoși, ceea ce confirmă veridicitatea relatării biblice. Cântecul cocoșului s-a auzit, probabil, la un moment dat înainte de revărsatul zorilor. (Vezi nota de studiu de la Mr 13:35.)

Vegheați: Termenul grecesc folosit aici are sensul de bază „a sta (a rămâne) treaz”, dar în multe contexte înseamnă „a fi vigilent”, „a fi atent”. Marcu folosește acest termen și în Mr 13:34, 37; 14:34, 37, 38. (Vezi notele de studiu de la Mt 24:42; 26:38; Mr 14:34.)

seara: În acest verset se face referire la cele patru străji ale nopții (fiecare având trei ore), care durau de la 6 seara până la 6 dimineața, potrivit sistemului greco-roman de diviziune a timpului. (Vezi și următoarele note de studiu de la acest verset.) Înainte, evreii împărțeau noaptea în trei străji, fiecare având circa patru ore (Ex 14:24; Ju 7:19), dar, pe vremea lui Isus, ei adoptaseră deja sistemul roman. În acest verset, termenul „seara” se referă la prima strajă a nopții, care dura de la apus până la circa 9 seara. (Vezi nota de studiu de la Mt 14:25.)

la miezul nopții: Este vorba despre a doua strajă a nopții, potrivit sistemului greco-roman. Ea dura de la aproximativ 9 seara până la miezul nopții. (Vezi nota de studiu de la seara, din acest verset.)

înainte de revărsatul zorilor: Lit. „la cântatul cocoșului”. „Cântatul cocoșului” era denumirea celei de-a treia străji a nopții, potrivit sistemului greco-roman. Ea dura de la miezul nopții până la aproximativ 3 dimineața. (Vezi notele de studiu anterioare de la acest verset.) Probabil că în timpul acestei străji Petru, după ce l-a renegat pe Isus, a auzit cum ‘a cântat cocoșul’. (Mr 14:72) Cântatul cocoșului a fost și încă este un reper temporal obișnuit în țările aflate la est de Marea Mediterană. (Vezi notele de studiu de la Mt 26:34; Mr 14:30, 72.)

dis-de-dimineață: Este vorba despre a patra strajă a nopții, potrivit sistemului greco-roman. Ea dura de la aproximativ 3 dimineața până la răsăritul soarelui. (Vezi notele de studiu anterioare de la acest verset.)

Multimedia

Pietre de pe Muntele Templului
Pietre de pe Muntele Templului

Se crede că aceste pietre, găsite în partea sudică a Zidului Plângerii (sau Zidul de Vest), provin de la construcțiile existente pe Muntele Templului în secolul I. Pietrele au fost lăsate aici ca un semn de tristă amintire a distrugerii Ierusalimului și a templului de către romani.

Muntele Măslinilor
Muntele Măslinilor

Muntele Măslinilor (1) este un lanț de dealuri calcaroase și rotunjite, aflat la est de Ierusalim, de cealaltă parte a văii Chedron. Culmea care se află în dreptul Muntelui Templului (2) atinge o înălțime maximă de 812 m și este cea numită de regulă în Biblie Muntele Măslinilor. Isus se afla pe Muntele Măslinilor când le-a explicat discipolilor care avea să fie semnul prezenței sale.