După Matei 7:1-29
Note de studiu
Nu mai judecați: Sau „Nu mai condamnați”. Isus știa bine că oamenii imperfecți au tendința să-i judece pe alții și că mulți farisei din zilele sale nu dădeau un exemplu bun în această privință. Ei îi judecau cu asprime pe cei ce nu respectau Legea mozaică și pe cei ce nu urmau tradițiile promovate de farisei, care nu erau bazate pe Scripturi. Isus le-a poruncit tuturor celor care aveau obiceiul să-i judece pe alții să nu mai facă acest lucru. În loc să critice încontinuu, discipolii lui Isus trebuiau ‘să continue să ierte’ greșelile semenilor lor. În felul acesta îi încurajau și pe alții să fie iertători. (Vezi nota de studiu de la Lu 6:37.)
paiul . . . bârna: Isus folosește aici o hiperbolă pentru a descrie o persoană care are o atitudine critică față de fratele său. Isus compară un defect minor cu ceva mic, precum un pai. Termenul grecesc kárphos se poate referi nu numai la un pai, ci și la o bucată mică de lemn, astfel că în unele Biblii este redat prin „așchie”. Cel care are o atitudine critică insinuează că vederea spirituală a fratelui său – inclusiv percepția morală și discernământul acestuia – este defectuoasă. Oferindu-se ‘să scoată paiul’, el lasă să se înțeleagă, plin de mândrie, că este în măsură să-și ajute fratele să vadă mai clar lucrurile și să le judece corect. Totuși, Isus spune că vederea spirituală și judecata celui care are o atitudine critică sunt afectate, figurativ vorbind, de o „bârnă”, de o grindă care susține acoperișul unei case. (Mt 7:4, 5) Unii sugerează că acest contrast izbitor, chiar comic, arată că Isus era familiarizat cu activitatea dintr-un atelier de tâmplărie.
fratelui tău: În acest context, termenul grecesc adelphós (frate) indică o legătură de natură spirituală și se referă la un colaborator în credință. În sens general, termenul poate face referire și la un semen. (Vezi nota de studiu de la Mt 5:23.)
iată: Vezi nota de studiu de la Mt 1:20.
Ipocritule: În Mt 6:2, 5, 16, Isus a folosit acest termen cu referire la conducătorii religioși evrei, dar aici îl folosește cu referire la orice discipol care se concentrează la greșelile altora și le ignoră pe ale lui.
Nu dați la câini ce este sfânt și nu aruncați la porci perlele voastre: Potrivit Legii mozaice, câinii și porcii erau animale necurate. (Le 11:7, 27) Era permis să se arunce la câini carnea unui animal sfâșiat de o fiară. (Ex 22:31) Dar, conform tradiției iudaice, era interzis să se dea la câini „carne sfântă”, și anume carnea animalelor aduse ca jertfă. În Mt 7:6, termenii „câini” și „porci” sunt folosiți în mod figurativ cu referire la oamenii care nu prețuiesc comorile spirituale. Așa cum porcii nu apreciază valoarea perlelor și îi pot răni pe cei care li le dau, acești oameni nu apreciază comorile spirituale și le pot face rău celor care li le împărtășesc.
Continuați să cereți . . . continuați să căutați . . . continuați să bateți: În acest verset, forma verbelor grecești indică o acțiune continuă și arată necesitatea de a persevera în rugăciune; de aceea, apare redarea „continuați să . . .”. Folosirea a trei verbe, „cereți”, „căutați” și „bateți”, indică intensitate. Isus transmite o idee asemănătoare în ilustrarea sa din Lu 11:5-8.
piatră . . . pâine: Pâinea era un aliment de bază al evreilor și al popoarelor vecine. Probabil că Isus a pus în antiteză o pâine cu o piatră deoarece mărimea și forma unei pâini puteau fi asemănătoare cu cele ale unei pietre. Răspunsul la întrebarea retorică a lui Isus este: „Ar fi de neconceput ca un tată să facă așa ceva”. (Vezi nota de studiu de la Mt 7:10.)
pește . . . șarpe: Peștele era un aliment de bază al oamenilor care locuiau în jurul Mării Galileei. Unii șerpi mici puteau semăna cu peștii, care se mâncau, de obicei, cu pâine. Răspunsul la întrebarea retorică a lui Isus este: „Ar fi de neconceput ca un părinte iubitor să facă așa ceva”.
voi, deși sunteți răi: Din cauza păcatului moștenit, toți oamenii sunt imperfecți și deci răi într-o anumită măsură.
cu cât mai mult: Isus a folosit deseori acest tip de raționament, constând în trecerea de la un adevăr simplu la unul mai complex. Mai întâi prezenta un fapt evident, sau un adevăr general valabil, iar apoi, pornind de la acel fapt, conducea auditoriul la o concluzie de necontestat. (Mt 10:25; 12:12; Lu 11:13; 12:28)
Legea și Profeții: Vezi nota de studiu de la Mt 5:17.
Intrați pe poarta cea strâmtă: În vechime, pentru a intra într-un oraș înconjurat de ziduri se mergea pe un drum, sau pe o cale, care ducea la una dintre porțile orașului. Biblia folosește termenul calea pentru a descrie conduita sau modul de viață al unei persoane. Aici, cele două căi cu caracteristici opuse reprezintă două moduri de viață: unul aprobat și unul dezaprobat de Dumnezeu. În funcție de modul de viață pe care îl alege, o persoană poate să intre sau nu în Regatul lui Dumnezeu. (Ps 1:1, 6; Ier 21:8; Mt 7:21)
largă este poarta și lată este calea: Deși în unele manuscrise apare varianta scurtă, „largă și lată este calea”, varianta mai lungă se regăsește în mai multe manuscrise vechi și se armonizează cu expresia paralelă din Mt 7:14, „strâmtă este poarta și îngustă este calea”. (Vezi Ap. A3.)
în haine de oi: Se referă la oameni care, figurativ vorbind, sunt deghizați în oi, adică afișează calități specifice oilor pentru a da impresia că sunt membri inofensivi ai „turmei” lui Dumnezeu.
lupi flămânzi: Metaforă care îi descrie pe cei ce sunt extrem de lacomi și îi exploatează pe alții pentru propriul câștig.
roadele: Termenul este folosit aici cu sens figurat și se referă la acțiunile unei persoane, la cuvintele ei sau la rezultatele acțiunilor și cuvintelor ei.
nelegiuirea: Vezi nota de studiu de la Mt 24:12.
prevăzător: Vezi nota de studiu de la Mt 24:45.
ploaia . . . inundațiile . . . vânturile: Iarna, mai ales în luna tebet (decembrie-ianuarie), în Israel se pot dezlănțui furtuni neașteptate, însoțite de vânturi puternice, de ploi torențiale și de inundații bruște și distrugătoare. (Vezi Ap. B15.)
erau uluite: Verbul grecesc folosit aici ar putea fi definit astfel: „a se umple de uimire până la punctul de a fi copleșit”. Forma verbului exprimă o acțiune continuă, ceea ce sugerează că afirmațiile lui Isus au avut un efect de durată asupra mulțimilor.
modul său de a preda: Această expresie se referă nu numai la metodele de predare ale lui Isus, ci și la ceea ce preda el, adică la toate învățăturile cuprinse în Predica de pe munte.
nu ca scribii lor: Spre deosebire de scribi, care îi citau ca autoritate pe rabinii respectați ai vremii, Isus a vorbit ca reprezentant al lui Iehova, ca o persoană cu autoritate, bazându-și învățăturile pe Cuvântul lui Dumnezeu. (Ioa 7:16)
Multimedia
Lupii din Israel sunt, în general, prădători nocturni. (Hab 1:8) Sunt animale feroce, vorace, îndrăznețe și lacome, deseori omorând mai multe oi decât pot mânca sau duce. În Biblie, animalele, cu caracteristicile și obiceiurile lor, sunt menționate deseori în sens figurat, simbolizând atât trăsături pozitive, cât și negative. De exemplu, în profeția pe care a rostit-o pe patul de moarte, Iacob a spus că tribul lui Beniamin va lupta asemenea unui lup (Canis lupus). (Ge 49:27) Însă, în majoritatea ocurențelor, lupul este menționat pentru a ilustra trăsături negative precum ferocitatea, lăcomia, agresivitatea și viclenia. Printre cei comparați cu lupii se numără profeții falși (Mt 7:15), cei ce se împotrivesc cu agresivitate serviciului creștin (Mt 10:16; Lu 10:3) și învățătorii falși care reprezentau un pericol în cadrul congregației creștine (Fa 20:29, 30). Păstorii știau foarte bine cât de periculoși erau lupii. Isus a vorbit despre „omul plătit” care „lasă oile și fuge când vede lupul venind”. Spre deosebire de omul plătit, căruia „nu-i pasă de oi”, Isus este „păstorul cel bun”, care ‘și-a dat viața pentru oi’. (Ioa 10:11-13)
Fără îndoială, Isus a ales cu atenție plantele pe care le-a amintit în ilustrări, de exemplu smochinul (1) și vița-de-vie (2). Aceste plante sunt menționate împreună în multe versete din Biblie, iar cuvintele lui Isus din Lu 13:6 arată că smochinii se plantau deseori în vii. (2Re 18:31; Ioe 2:22) Expresia ‘a sta sub vița lui și sub smochinul lui’ semnifică pace, prosperitate și siguranță. (1Re 4:25; Mi 4:4; Za 3:10) În schimb, spinii și mărăcinii sunt menționați cu sens negativ, de exemplu când Iehova a blestemat pământul după păcatul lui Adam. (Ge 3:17, 18) Nu se știe exact la ce tip de spini a făcut Isus referire în Mt 7:16; ar putea fi vorba despre specia de mărăcine (Centaurea iberica) (3) prezentată în imaginea alăturată, o plantă sălbatică des întâlnită în Israel.