Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Tei ia outou ra anei “te manaˈo o te Mesia”?

Tei ia outou ra anei “te manaˈo o te Mesia”?

Tei ia outou ra anei “te manaˈo o te Mesia”?

“Ia faafaito mai te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou [huru feruriraa] . . . ia au i [to] te Mesia ra o Iesu.”—ROMA 15:5; MN.

1. Nafea to Iesu faahohoˈaraahia i nia i te mau hohoˈa peni e rave rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, e no te aha mea hape teie faahohoˈaraa o Iesu?

 “AITA roa aˈenei o ˈna i itehia e te ata ra.” Tera ïa tei papaihia no nia ia Iesu i roto i te hoê api parau tei parau-hape-hia e na te hoê taata toroa Roma i tahito ra i papai. Te parauhia ra e ua ohipa teie api parau, tei matauhia mai teie mai te area senekele 11 mai â, i nia e rave rahi taata peni hohoˈa. * I nia e rave rahi hohoˈa, ua penihia Iesu mai te hoê taata mata peapea e mea varavara oia i te ata, aore ra aita roa ˈtu. E ere roa ˈtu teie i te hoê hohoˈa tano, inaha te faataa ra te mau Evanelia ia Iesu mai te hoê taata manaˈo hohonu, te mahanahana, e te horoa maitai.

2. Nafea tatou e nehenehe ai e faahotu i ‘te huru feruriraa e au i to te Mesia ra o Iesu,’ e e faaineine te reira ia tatou i te rave i te aha?

2 Papu maitai e no te ite o vai mau â o Iesu, e tia ia maramarama maitai to tatou feruriraa e to tatou mafatu i te huru taata mau o Iesu i te fenua nei. E hiˈopoa mai ïa tatou i te tahi mau aamu a te Evanelia o te faaite mai i “te [manaˈo] o te Mesia”—oia hoi, to ˈna mau manaˈo hohonu, ta ˈna huru hiˈoraa i te mau mea, to ˈna mau manaˈo, e ta ˈna mau haaferuriraa. (Korinetia 1, 2:16; MN) A na reira ˈi tatou, e hiˈo mai tatou nafea tatou e faahotu ai i ‘te [huru feruriraa] e au i [to] te Mesia ra o Iesu.’ (Roma 15:5; MN) E ineine maitai aˈe ïa tatou i roto i to tatou oraraa e to tatou mau taairaa e vetahi ê, i te pee i te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai.—Ioane 13:15.

Mea ohie ia haafatata ˈtu

3, 4. (a) Eaha te huru tupuraa o te aamu o te Mareko 10:13-16? (b) Eaha te huru o Iesu i to ta ˈna mau pǐpǐ tamataraa i te tapea i te mau tamarii rii ia ore e haere mai ia ˈna ra?

3 Mea au roa na te taata ia Iesu. I te mau taime rau, ua haafatata pinepine atu te mau taata mea taa ê to ratou faito matahiti e to ratou huru oraraa, ia ˈna. A hiˈo na i te aamu e faatiahia ra i roto i te Mareko 10:13-16. Ua tupu te reira fatata i te hopea o ta ˈna taviniraa a haere ai oia i Ierusalema no te taime hopea, i reira oia e haapohehia ˈi ma te ino mau.—Mareko 10:32-34.

4 A feruri na i te tupuraa. Te afai ra te mau taata i te mau tamarii, tae noa ˈtu i te mau tamarii rii, ia Iesu ra ia haamaitai oia ia ratou. * Te tamata ra râ te mau pǐpǐ i te tapea i te mau tamarii ia ore ratou e haere ia Iesu ra. Te manaˈo ra paha te mau pǐpǐ e mea papu e eita Iesu e hinaaro ia haapeapea te mau tamarii ia ˈna i te roaraa o teie mau hebedoma faufaa roa. Ua hape râ ratou. I to Iesu iteraa i ta te mau pǐpǐ e rave ra, aita oia i mauruuru. Ua pii atura Iesu i te mau tamarii ia haere mai, a na ô ai e: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu.” (Mareko 10:14) I muri iho, ua rave oia i te hoê mea e faaite ra i te hoê huru mahanahana mau e te î i te here. Te na ô ra te aamu e: “Ua rave atura oia i te mau tamarii i roto i ta ˈna rima e haamata ˈtura i te haamaitai ia ratou.” (Mareko 10:16, MN) Papu maitai e aita te mau tamarii i huru ê i to Iesu raveraa ia ratou i roto i ta ˈna rima ma te here.

5. Eaha ta te aamu o te Mareko 10:13-16 e faaite maira no nia i te huru taata o Iesu?

5 E haapiiraa rahi ta taua aamu poto ra e horoa maira no nia i te huru taata o Iesu. A tapao na e mea ohie ia haafatata ˈtu ia ˈna. Noa ˈtu e e tiaraa teitei to ˈna i nia i te raˈi, e ere oia i te hoê taata haamǎtaˈu aore ra faahaehaa i te mau taata tia ore. (Ioane 17:5) E ere anei no te reira tumu i ore ai te mau tamarii e huru ê ia ˈna? Papu maitai ïa e eita ratou e haere atu i te hoê taata toetoe e te peapea o te ore roa ˈtu e ata! Ua haafatata ˈtu te mau taata ua rau te faito matahiti ia Iesu no te mea ua ite ratou e e taata mahanahana oia e te hamani maitai, e ua papu ia ratou e e ore roa ˈtu oia e tiahi ia ratou.

6. E nafea te mau matahiapo ia haafatata ohie atu tatou ia ratou?

6 A feruri ai tatou i teie aamu, e nehenehe tatou e uiui e, ‘Tei ia ˈu ra anei te manaˈo o te Mesia? Mea ohie anei ia haafatata mai ia ˈu?’ I teie anotau fifi mau, e hinaaro te mau mamoe a te Atua i te mau tiai mea ohie ia haafatata ˈtu, e mau taata e au i “te faarǔrǔraa i te vero.” (Isaia 32:1, 2; Timoteo 2, 3:1) E te mau matahiapo, ia anaanatae mau outou ma te aau rotahi i to outou mau taeae e ia horoa outou ia outou iho no ratou, e ite ïa ratou e te tapitapi ra outou ia ratou. E ite ratou i te reira i nia i to outou hohoˈa mata, e faaroo ratou na roto i to outou taˈiraa reo, e e mataitai ratou i roto i ta outou mau peu. E nehenehe taua mahanahana e anaanatae mau ra e faatupu i te tiaturi a haafatata ohie atu ai vetahi ê, tae noa ˈtu i te mau tamarii, ia outou. Te faataa ra te hoê vahine Kerisetiano no te aha oia e nehenehe ai e paraparau i te hoê matahiapo: “Ia paraparau mai oia ia ˈu, mea mǎrû ïa e ma te aau aroha. Aita anaˈe, eita paha vau e faahiti i te hoê noa ˈˈe parau. Ua rave oia e ia ore au e haapeapea.”

Te hamani-maitai-raa ia vetahi ê

7. (a) Nafea to Iesu faaiteraa e mea hamani maitai oia ia vetahi ê? (b) No te aha paha Iesu i faaora mǎrû noa ˈi i te hoê taata matapo?

7 E taata hamani maitai o Iesu. E tâuˈa oia i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê. Ia ite noa ˈtu oia i te feia i roto i te ati, e aroha roa oia ia ratou a tamǎrû roa ˈtu ai i to ratou mauiui. (Mataio 14:14) E haapao atoa oia i te mau taotiaraa e te mau hinaaro o vetahi ê. (Ioane 16:12) I te hoê taime, ua aratai mai te taata i te hoê matapo ia ˈna ra e ua ani ratou ia Iesu e faaora ia ˈna. Ua faaora Iesu i taua matapo ra, ua rave mǎrû noa râ oia. Na mua, e ite mohimohi te taata ra ia vetahi ê—‘mai te raau ra te huru maori râ o te haere.’ I muri iho, ua faaora roa Iesu i to ˈna mata. No te aha oia i faaora mǎrû noa ˈi i te taata ra? Peneiaˈe no te tauturu ia ˈna o tei matau noa hoi i te poiri, ia ore oia e ite taue i te hoê ao maramarama e te huru rau.—Mareko 8:22-26.

8, 9. (a) Eaha tei tupu i muri iti noa ˈˈe i to Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ taeraa ˈtu i te tuhaa fenua o Dekapoli? (b) A faataa na nafea to Iesu faaoraraa i te hoê taata turi.

8 A hiˈo atoa na i te tahi atu ohipa i tupu i muri aˈe i te oroa Pasa i te matahiti 32 T.T. Ua tae atu Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te tuhaa fenua no Dekapoli, i te pae hitia o te râ o te Miti o Galilea. I reira, e feia rahi tei ite oioi ia ratou e tei aratai mai e rave rahi taata maˈi e te hapepa ia Iesu ra, e ua faaora Iesu ia ratou pauroa. (Mataio 15:29, 30) Te mea anaanatae, ua ite atu Iesu i te hoê taata e tia ia haapao-taa-ê-hia. Te faatia ra o Mareko, te taata papai Evanelia hoê i papai i te reira, i te ohipa i tupu.—Mareko 7:31-35.

9 E taata turi e te vava oia. Ua taa paha ia Iesu e e taata mamahu aore ra haama haere noa oia. Ua rave aˈera Iesu i te hoê mea taa ê rii. Ua aratai o Iesu i te taata i te hiti i te hoê vahi moemoe ia ore te taata e ite mai. I muri iho, ua faaohipa Iesu i te tahi mau tapao no te faataa i te taata eaha ta ˈna e rave. Ua ‘tuu atura oia i ta ˈna rima i roto i te tariˈa o te taata, ua tufa ihora oia i te huare, e ua faatiaia ˈtura i to ˈna arero.’ (Mareko 7:33) I muri iho, hiˈo atura Iesu i nia i te raˈi e autâ ihora na roto i te pure. Na roto i teie mau faahiˈoraa, te na ô ra ïa Iesu i te taata ra e, ‘Maoti noa te mana no ǒ mai i te Atua ra e manuïa ˈi ta ˈu e rave no oe.’ I te pae hopea, na ô atura Iesu e: “Ia amaha.” (Mareko 7:34) I reira iho, amaha ihora te tariˈa o te taata, e nehenehe atura oia e paraparau maitai.

10, 11. Nafea tatou e faaite ai i te hamani maitai no te mau manaˈo hohonu o vetahi ê i roto i te amuiraa? i roto i te utuafare?

10 E taata hamani maitai mau â o Iesu ia vetahi ê! E tâuˈa oia i to ratou mau manaˈo hohonu, e i muri iho, na teie tâuˈaraa aau aroha e turai ia ˈna ia rave i te mau mea o te faatura i to ratou mau manaˈo hohonu. Ei Kerisetiano, e tia ia tatou ia faahotu e ia faaite i te manaˈo o te Mesia i roto i teie tuhaa. Te aˈo maira te Bibilia e: “Ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû, ei aau taua.” (Petero 1, 3:8) Papu maitai ïa e te titau maira te reira ia parau e ia rave tatou i te mau mea o te faatura i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê.

11 I roto i te amuiraa, e nehenehe tatou e faaite i te hamani maitai no te mau manaˈo hohonu o vetahi ê na roto i te faaturaraa ˈtu ia ratou, te raveraa ia ratou mai ta tatou e hinaaro ia na reira atoa mai ratou. (Mataio 7:12) E tae noa ˈtu i te haapao-maitai-raa i ta tatou e parau e nafea tatou ia parau. (Kolosa 4:6) A haamanaˈo e ‘e nehenehe te mau parau vavi e patiatia mai te ˈoˈe.’ (Maseli 12:18) E i roto i te utuafare? E tâuˈa te hoê tane e ta ˈna vahine e here mau ra te tahi i te tahi i te mau manaˈo hohonu o te tahi. (Ephesia 5:33) E haapae raua i te mau parau teimaha, te faainoraa tamau, e te mau parau faaooo patiatia—e mau mea anaˈe e inoino ai te mau manaˈo hohonu, o te ore hoi e mǎrû ohie noa. E mau manaˈo hohonu atoa to te mau tamarii, e te haapao ra te mau metua î i te here i te reira. Ia titauhia ra, e aˈo taua mau metua ra i ta ratou mau tamarii ma te faatura ia ratou e e ape i te faariri faufaa ore noa ia ratou. * (Kolosa 3:21) No reira, ia hamani maitai tatou ia vetahi ê, te faaite ra ïa tatou e tei ia tatou ra te manaˈo o te Mesia.

Te ineineraa i te tiaturi ia vetahi ê

12. Eaha te manaˈo faito noa e te au noa o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ?

12 E manaˈo faito noa e te au noa to Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. Ua ite maitai oia e mea tia ore ratou. Inaha hoi, ua ite oia eaha to roto i te mafatu o te taata. (Ioane 2:24, 25) Tera râ, aita oia i hiˈo noa i ta ratou mau hapa, i to ratou râ mau huru maitatai. Ua ite atoa oia i te mau ravea a teie mau taata ta Iehova i aratai mai. (Ioane 6:44) Te ite-maitai-hia ra te manaˈo maitai o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i to ˈna mau taairaa e o ratou e ta ˈna huru raveraa ia ratou. Na mua, ua faaite oia i to ˈna ineineraa i te tiaturi ia ratou.

13. Nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ?

13 Nafea to Iesu faaiteraa i taua tiaturi ra? I to ˈna faarueraa mai i te fenua, ua horoa oia i te hoê hopoia rahi na ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia. Ua tuu oia i roto i to ratou rima i te hopoia e haapao i te mau faufaa a to ˈna Basileia na te ao atoa. (Mataio 25:14, 15; Luka 12:42-44) I roto i ta ˈna taviniraa, ua faaite oia i to ˈna tiaturi ia ratou na roto i te mau ravea haihai e te huna. I to ˈna faarahi-semeio-raa i te maa no te faatamaa i te feia rahi, ua horoa oia i te hopoia e opere i te maa i ta ˈna mau pǐpǐ.—Mataio 14:15-21; 15:32-37.

14. Nafea outou e haapoto ai i te aamu o te Mareko 4:35-41?

14 A hiˈo atoa na i te aamu i papaihia i roto i te Mareko 4:35-41. I taua taime ra, tei nia iho Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê pahi e te fano ra ratou i te pae hitia o te râ i te tahi paeau mai o te Miti o Galilea. I muri iti noa ˈˈe i to ratou faarevaraa, ua haere Iesu e tarava i te reimuri e varea oioi atura i te taoto. Aita râ i maoro, “ua tupu maira te hoê maa mataˈi rahi.” Mea pinepine taua mau mataˈi rahi ra i te tupu i nia i te Miti o Galilea. No to ˈna haehaa (fatata e 200 metera i raro mai i te faito o te miti), mea veavea aˈe te mataˈi i ǒ i te mau vahi e haaati ra, e na te reira e faahuru ê i te reva. Hau atu â, e farara te mataˈi rahi i raro atu i te Peho Ioridana mai te Mouˈa Heremona mai, i te pae apatoerau. E nehenehe te mania taime poto e taui taue ei mataˈi uˈana. A feruri na: Mea papu e ua ite Iesu e e tupu pinepine te mau mataˈi rahi, no te mea ua paari oia i Galilea. Tera râ, ua taoto oia ma te hau, a tiaturi ai i te aravihi o ta ˈna mau pǐpǐ, e mau ravaai hoi vetahi pae.—Mataio 4:18, 19.

15. Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te ineineraa o Iesu i te tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ?

15 E nehenehe anei tatou e pee i te ineineraa o Iesu i te tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ? Mea fifi no vetahi e horoa i te tahi mau hopoia na vetahi ê atu. Mai te mea ra e na ratou noa e faatere. E na ô paha ratou e, ‘Ia hinaaro vau e ia rave-afaro-hia te hoê ohipa, e tia e na ˈu iho e haapao i te reira!’ Tera râ, ia rave tatou anaˈe i te mau mea atoa, e nehenehe tatou e rohirohi roa e peneiaˈe, e haamâuˈa faufaa ore noa tatou i te taime e tia ia tatou ia horoa no to tatou utuafare. Hau atu â, ia ore tatou e horoa i te tahi mau hopoia e mau ohipa e tano na vetahi ê, e nehenehe tatou e faaere ia ratou i te aravihi e te haapiiraa e titauhia. E haerea paari ia haapii i te tiaturi ia vetahi ê ma te horoa i te tahi mau ohipa na ratou. E tia ia tatou ia uiui ma te haavare ore e, ‘Tei ia ˈu anei te manaˈo o te Mesia no nia i teie tuhaa? Ua ineine anei au i te horoa i te tahi mau ohipa na vetahi ê, ma te tiaturi e e rave ratou i te faito rahi roa ˈˈe e raea ia ratou?’

Ua faaite oia i to ˈna tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ

16, 17. I te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, eaha te mau parau tamǎrû ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ, noa ˈtu e ua ite oia e e faarue ratou ia ˈna?

16 Ua faaite Iesu i te hoê manaˈo maitai i ta ˈna mau pǐpǐ na roto i te tahi atu ravea faufaa. Ua faaite oia ia ratou e te tiaturi ra oia ia ratou. Te ite-maitai-hia ra te reira i roto i ta ˈna mau parau tamǎrû i ta ˈna mau aposetolo i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei. A tapao na i te ohipa i tupu.

17 E po faufaa roa teie no Iesu. Ua horoa oia i te hoê haapiiraa tia roa o te haehaa na ta ˈna mau pǐpǐ na roto i te horoiraa i to ratou avae. I muri iho, ua haamau aˈera oia i te oroa amuraa ahiahi o te faahaamanaˈo i to ˈna poheraa. I muri iho, ua aimârô faahou te mau aposetolo no te ite o vai te mea rahi aˈe. Ma te faaoromai â, aita Iesu i aˈo ia ratou, ua haaferuri râ. Ua faaite oia ia ratou i te mea e tupu a muri aˈe: “I teie nei rui e maheaitu ai outou atoa ia ˈu; ua oti hoi i te papaihia e, E tairi au i te tiai, e e purara ê atu te nǎnǎ.” (Mataio 26:31; Zekaria 13:7) Ua ite oia e e faarue to ˈna mau hoa piri roa ˈˈe ia ˈna i te taime oia e hinaaro ai ia ratou. Aita râ oia i avau ia ratou. Aita roa ˈtu, ua na ô oia ia ratou e: “Ia tia faahou mai râ vau ra, e na mua vau ia outou i te haere i Galilea.” (Mataio 26:32) Oia, ua haapapu oia ia ratou e noa ˈtu e e faarue ratou ia ˈna, eita oia e faarue ia ratou. I muri aˈe i teie taime fifi roa, e farerei faahou oia ia ratou.

18. I Galilea, eaha te ohipa faufaa roa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ, e nafea te aposetolo i te raveraa i te reira?

18 Ua tapea Iesu i ta ˈna parau. I muri aˈe, i Galilea, ua fa ˈtu Iesu, tei faatiahia mai, i na aposetolo haapao maitai 11, o tei putuputu e e rave rahi atu â. (Mataio 28:16, 17; Korinetia 1, 15:6) I reira, ua horoa Iesu i te hoê ohipa faufaa roa na ratou: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:19, 20; MN) O te buka Ohipa te haapapu maitai maira e ua rave te mau aposetolo i taua ohipa ra. Ua aratai ratou ma te haapao maitai i te ohipa pororaa i te parau apî maitai i te senekele matamua.—Ohipa 2:41, 42; 4:33; 5:27-32.

19. Eaha ta te mau ohipa ta Iesu i rave i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, e haapii maira no nia i te manaˈo o te Mesia?

19 Eaha ta teie aamu faufaa e haapii maira no nia i te manaˈo o te Mesia? Ua ite Iesu i ta ˈna mau aposetolo i to ratou taime ino roa ˈˈe, tera râ, “aroha noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea ra.” (Ioane 13:1) Noa ˈtu ta ratou mau hapa, ua faaite atu oia e te tiaturi ra oia ia ratou. A tapao na e aita i hape to Iesu tiaturi. Ma te feaa ore, ua faaitoito te tiaturi e te faaroo ta ˈna i faaite ia ratou ia faaoti ratou i roto i to ratou mafatu e rave i te ohipa i faauehia e ana.

20, 21. Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te hoê manaˈo maitai i to tatou mau taeae i roto i te faaroo?

20 Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te manaˈo o te Mesia i roto i teie tuhaa? Eiaha tatou e manaˈo ino i to tatou mau taeae i roto i te faaroo. Ia manaˈo outou i te mea ino roa ˈˈe, e itehia te reira i roto i ta outou mau parau e mau ohipa. (Luka 6:45) Te parau maira râ te Bibilia e e “tiaturi, MN” te here “i te mau mea atoa.” (Korinetia 1, 13:7) E manaˈo maitai te here, eita e manaˈo ino. E patu oia, eita râ e vavahi. E farii ohie aˈe te taata i te here e te faaitoitoraa i te haamǎtaˈuraa. E nehenehe tatou e patu e e faaitoito ia vetahi ê ma te tiaturi ia ratou. (Tesalonia 1, 5:11) Mai te peu e e manaˈo maitai to tatou i to tatou mau taeae, mai te Mesia, e hamani maitai ïa tatou ia ratou, ma te patu ia ratou a nehenehe atu ai ratou e horoa i te faito rahi roa ˈˈe e raea ia ratou.

21 Te faahoturaa e te faaiteraa i te manaˈo o te Mesia, e ere noa ïa i te rave-atoa-raa i te tahi mau ohipa a Iesu. Mai tei faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu, ia riro mau â tatou mai ia Iesu, e tia ia tatou ia haapii na mua i te hiˈo i te mau mea mai ia ˈna. Te faaite maira te mau Evanelia i te tahi atu huru, manaˈo e manaˈo hohonu to ˈna no nia i ta ˈna ohipa faauehia, o ta tatou ïa e tuatapapa i roto i te tumu parau i mua nei.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te api parau, te faataa ra te taata faahuru ê i te hohoˈa rapaeau manaˈo-noa-hia o Iesu, tae noa ˈtu i te û o to ˈna rouru, to ˈna huruhuru taa, e to ˈna mata. Te faataa ra te taata huri Bibilia ra o Edgar J. Goodspeed e ua “ravehia” teie faahuru-ê-raa “e ia fariihia te faataaraa e vai ra i roto i te mau buka a te feia peni hohoˈa no nia i te hohoˈa rapaeau o Iesu.”

^ E au ra e ua rau te matahiti o te mau tamarii. Ua faaau-atoa-hia te taˈo i hurihia i ǒ nei e “tamarii rii” i nia i te tamahine 12 matahiti a Iaeiro. (Mareko 5:39, 42; 10:13) I roto râ i te hoê â huru aamu, te faaohipa ra Luka i te hoê taˈo e au atoa i te mau tamarii rii.—Luka 1:41; 2:12; 18:15.

^ A hiˈo i te tumu parau “E faaite anei oe i te tura e au ia ratou?” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1998.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha te huru o Iesu i to ta ˈna mau pǐpǐ tamataraa i te tapea i te mau tamarii ia ore e haere mai ia ˈna ra?

• Nafea to Iesu hamani-maitai-raa ia vetahi ê?

• Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te ineineraa o Iesu i te tiaturi i ta ˈna mau pǐpǐ?

• Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te tiaturi ta Iesu i faaite i ta ˈna mau aposetolo?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 16]

Aita te mau tamarii i huru ê ia Iesu

[Hohoˈa i te api 17]

Ua faaite Iesu i te aau aroha ia vetahi ê

[Hohoˈa i te api 18]

E haamaitairaa te mau matahiapo mea ohie ia haafatata ˈtu