Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te turaihia ra anei outou ia ohipa mai ia Iesu?

Te turaihia ra anei outou ia ohipa mai ia Iesu?

Te turaihia ra anei outou ia ohipa mai ia Iesu?

“Hiˈo atura oia i taua feia rahi ra, aroha ˈtura ia ratou; no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou; haapii atura oia ia ratou.”—MAREKO 6:34.

1. No te aha te taata e faaite iho â ˈi i te mau huru maitatai?

 I TE roaraa o te aamu, mea rahi te taata i faaite i te mau huru maitatai faahiahia. Ua taa ia outou no te aha. E Atua aroha, te hamani maitai, te horoa noa o Iehova, e mau huru maitatai ê atu â to ˈna ta tatou e mauruuru nei, e te faaite ra oia i te reira. Ua poietehia te taata ia au i te huru o te Atua. Te taa ra ïa ia tatou no te aha te taata e rave rahi e faaite ai i te tahi faito here, hamani maitai, aau aroha, e te tahi atu â mau huru maitatai o te Atua, area te rahiraa ra, e ite ïa e e haava manaˈo to ratou. (Genese 1:26; Roma 2:14, 15) Ua ite râ paha outou e mea ohie aˈe no vetahi ia faaite i teie mau huru maitatai i te tahi atu.

2. Eaha te tahi mau ohipa maitatai ta te taata e rave ra, ma te manaˈo paha e te pee ra ratou i te hiˈoraa o te Mesia?

2 Peneiaˈe, ua ite outou i te tahi mau tane e mau vahine e haere pinepine ra e hiˈo aore ra e tauturu i te feia maˈi, e aroha ra i te mau huma, aore ra e horoa noa ra i te tauturu na te feia veve. A feruri atoa na i te mau taata, no to ratou aau aroha, e turaihia ra e haa i te roaraa o to ratou oraraa i roto i te mau puhaparaa lepera aore ra te mau fare no te mau otare, e te mau rima tauturu e haa ra i roto i te mau fare maˈi aore ra te mau fare ruau, aore ra te feia e tutava ra i te tauturu i te mau taata aita e nohoraa aore ra e horo ê ra. Peneiaˈe, te manaˈo ra vetahi o ratou e te pee ra ratou ia Iesu, o tei vaiiho mai i te hiˈoraa na te mau Kerisetiano. Te taio nei tatou i roto i te mau Evanelia e ua faaora te Mesia i te mau taata maˈi e ua faatamaa i tei poia. (Mareko 1:34; 8:1-9; Luka 4:40) Te mau faaiteraa a Iesu i te here, te mǎrû, e te aau aroha, e mau faahohoˈaraa anaˈe ïa i “te [manaˈo] o te Mesia,” o te pee atoa ra hoi i te hiˈoraa o to ˈna Metua i te raˈi.—Korinetia 1, 2:16; MN.

3. Ia faito noa to tatou manaˈo no nia i te mau ohipa maitatai a Iesu, eaha te tia ia tatou ia hiˈopoa?

3 Ua ite anei râ outou e i teie mahana te erehia ra te feia e rave rahi i putapû i te here e te aau aroha o Iesu, i te hoê tuhaa faufaa o te manaˈo o te Mesia? E nehenehe e taa ia outou te reira na roto i te tuatapapa-maite-raa i te Mareko pene 6. Te taio nei tatou e ua aratai te taata i te feia maˈi ia Iesu ra ia ora ratou. Ia au i te mau irava tapiri, te ite atoa ra tatou e i to ˈna iteraa e ua poia te mau tausani taata i haere mai ia ˈna ra, ua faatamaa semeio Iesu ia ratou. (Mareko 6:35-44, 54-56) Te faaoraraa i te feia maˈi e te faatamaaraa i tei poia, e mau faaiteraa faahiahia ïa i te aau aroha î i te here, tera mau anei râ te mau ravea matamua a Iesu no te tauturu ia vetahi ê? E nafea tatou e pee maitai aˈe ai i to ˈna hiˈoraa tia roa o te here, te hamani maitai, e te aau aroha, mai ia ˈna i pee ia Iehova?

Ua turaihia oia ia haapao i te mau hinaaro pae varua

4. Eaha te huru tupuraa o te aamu o te Mareko 6:30-34?

4 Ua aroha na mua Iesu i te mau taata e haaati ra ia ˈna no to ratou mau hinaaro pae varua. Mea faufaa roa taua mau hinaaro ra, mea faufaa aˈe i to te pae tino. A hiˈo na i te aamu o te Mareko 6:30-34. Ua tupu te aamu i te pae tahatai o te Miti o Galilea, fatata i te tau o te oroa Pasa i te matahiti 32 T.T. Te oaoa roa ra te mau aposetolo, e e tumu maitai ïa ta ratou. Inaha, no oti noa ˈtura to ratou tere pororaa rahi e te haere ra ratou ia Iesu ra mea papu e ma te hinaaro ru e faatia ia ˈna i ta ratou i farerei. Tera râ, ua putuputu mai te hoê nahoa taata. I te mea e e feia rahi roa, aita Iesu e ta ˈna mau aposetolo i nehenehe e tamaa e e faafaaea rii. Ua na ô atura Iesu i te mau aposetolo e: “A haere mai outou anaˈe iho, tatou i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ˈˈe.” (Mareko 6:31) Ua paiuma ihora ratou i nia i te hoê pahi, peneiaˈe i pihai iho ia Kaperenaumi, e fano atura i te tahi paeau mai o te Miti o Galilea i te hoê vahi hau. Tera râ, ua horo te taata na te pae tahatai e na mua ˈtura ratou i te tapae i te pahi. Eaha te huru o Iesu? Ua inoino anei oia i te mea e e ere o o ˈna anaˈe faahou? Aita roa ˈtu!

5. Eaha te manaˈo hohonu o Iesu i te feia rahi i haere mai ia ˈna ra, e eaha ta ˈna i rave no ratou?

5 Ua puta roa te mafatu o Iesu i to ˈna iteraa i teie mau tausani taata, tae noa ˈtu i te mau taata maˈi, e tiai ru noa ra ia ˈna. (Mataio 14:14; Mareko 6:44) A haamatara ˈi oia i tei faatupu i te aau aroha o Iesu e i To ˈna huru, ua papai Mareko e: “Hiˈo atura oia i taua feia rahi ra, aroha ˈtura ia ratou; no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou; haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” (Mareko 6:34) Aita noa Iesu i ite i te pueraa taata. Ua ite oia i te mau taata e mau hinaaro pae varua to ratou. E au ratou i te mau mamoe e overe haere noa ra ma te paruru ore, aita e tiai no te aratai ia ratou i te mau vahi aihere aore ra no te paruru ia ratou. Ua ite Iesu e te hiˈo ino ra te mau aratai haapaoraa aroha ore, o tei titauhia hoi ia riro ei mau tiai haapao maitai, i te feia riirii e aita ratou e tâuˈa ra i to ratou mau hinaaro pae varua. (Ezekiela 34:2-4; Ioane 7:47-49) Mea ê ta Iesu raveraa ia ratou, ua tutava oia i te hamani maitai rahi ia ratou. Ua haapii oia ia ratou no nia i te Basileia o te Atua.

6, 7. (a) Ia au i te mau Evanelia, eaha te mea matamua ta Iesu i rave no te haapao i te mau hinaaro o te taata? (b) Eaha tei turai ia Iesu ia poro e ia haapii?

6 A tapao na eaha te mea matamua e te faufaa roa ˈˈe e faataa-maitai-hia ra i roto i te hoê aamu turua. Na Luka teie aamu i papai, e taote oia e anaanatae rahi ra i te maitairaa pae tino o vetahi ê. ‘Ua pee maira te feia rahi ia Iesu; e ua farii maitai atura oia ia ratou, e ua parau atura i te parau o te basileia o te Atua, e faaora ˈtura i te feia maˈi.’ (Luka 9:11; Kolosa 4:14) Noa ˈtu e e ere mai teie noa i roto i te mau faatiaraa semeio atoa, eaha ta te aamu faauruahia a Luka e tapao ra na mua? Oia ïa ua haapii Iesu i te taata.

7 Te tuea ra ïa te reira e te manaˈo tumu ta tatou e ite ra i roto i te Mareko 6:34. Te faaite maitai maira taua irava ra nafea iho â râ Iesu i faaite ai i to ˈna aroha. Ua haapii oia i te taata, ma te haapao i to ratou mau hinaaro pae varua. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua parau Iesu e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:43) E hape râ tatou ia manaˈo tatou e ua faaite haere Iesu i te poroi o te Basileia no te mea noa e e hopoia na ˈna tera, mai te mea ra e ua rave faatia ture noa oia i te ohipa pororaa i titauhia ia ˈna e rave. Aita, to ˈna aau aroha î i te here no te taata, tera te mea matamua i turai ia ˈna ia faaite ia ratou i te parau apî maitai. Te maitai rahi roa ta Iesu i rave—no te feia maˈi anei, tei uruhia e te demoni, te feia veve, aore ra tei poia—o te tautururaa ïa ia ratou ia ite, ia farii, e ia au roa i te parau mau no nia i te Basileia o te Atua. E faufaa rahi to taua parau mau ra, no te mea e tuhaa ta te Basileia e rave i roto i te faatiaraa i te mana arii o Iehova e te ninii-noa-raa mai i te mau haamaitairaa na te taata.

8. Eaha te manaˈo hohonu o Iesu no nia i ta ˈna pororaa e haapiiraa?

8 Ua poro Iesu i te Basileia ma te itoito, tera te tumu mau i haere mai ai oia i nia i te fenua. A fatata ˈi ta ˈna taviniraa i te fenua nei i te hope, ua parau Iesu ia Pilato e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau. No te parau mau oia ra, e faaroo ïa i tau reo.” (Ioane 18:37) Ua ite mai tatou i roto i na tumu parau e piti na mua ˈtu e e mau manaˈo hohonu mǎrû to Iesu—e taata maitai oia, te ohie ia haafatata ˈtu, te hamani maitai, te nehenehe e tiaturi, e hau atu â, te î i te here. E tia ia taa ia tatou te faufaaraa o taua mau huru to ˈna ra ia hinaaro tatou e maramarama i te manaˈo o te Mesia. Mea faufaa atoa ia ite tatou e te manaˈo o te Mesia, o to ˈna atoa ïa tuuraa i ta ˈna ohipa pororaa e haapiiraa i mua.

Ua faaitoito oia ia vetahi ê ia poro

9. E ohipa matamua te pororaa e te haapiiraa no vai ma?

9 Te tuuraa i te pororaa e te haapiiraa i mua—ei faaiteraa i te here e te aau aroha—e ere ïa no Iesu anaˈe. Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pee atoa i te mau tumu e turai ra ia ˈna, ta ˈna mau mea matamua e rave, e ta ˈna mau ohipa. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to Iesu maitiraa i ta ˈna na aposetolo 12, eaha tei titauhia ia ratou e rave? Te na ô maira te Mareko 3:14, 15 e: “Ua faataa ˈtura oia i te tino ahuru e ma piti, ei pihai iho ratou ia ˈna, e ia tono hoi oia ia ratou e poro haere i te basileia, ua haamana ˈtura ia ratou . . . ia tiavaru i te mau demoni.” Te ite ra anei outou i te ohipa matamua ta te mau aposetolo e rave?

10, 11. (a) I to ˈna tonoraa i te mau aposetolo, eaha ta Iesu i faaue ia ratou e rave? (b) Eaha te fa i te tonoraahia te mau aposetolo?

10 I muri iho, ua tuu atu Iesu i te mana i na 12 ia faaora ratou ia vetahi ê e ia tiavaru i te mau demoni. (Mataio 10:1; Luka 9:1) Ua tono atura oia ia ratou ia haere i “te mau mamoe i moe i te utuafare ra o Iseraela.” No te rave i te aha? Ua faaue Iesu ia ratou e: “E poro haere outou, e na ô atu, Te fatata mai nei te basileia o to ao. E faaora i te mau maˈi, e tamâ i te mau lepera, e faatia i tei pohe, e tiavaru i te mau demoni.” (Mataio 10:5-8; Luka 9:2) Eaha mau na ta ratou i rave? “Haere atura ratou, [1] aˈo haere atura i te taata ia tatarahapa; e [2] tiavaru atura hoi i rapae i te demoni e rave rahi, e ua faaora ˈtura i te maˈi e rave rahi, ma te faatavai ia ratou i te monoˈi.”—Mareko 6:12, 13.

11 I te mea e aita te haapiiraa e faahiti-na-mua-hia ra i roto i te mau hiˈoraa atoa i nia nei, te haafaufaa rahi ra anei te nanairaa i nia nei i te parau o te mau mea matamua e rave aore ra te mau tumu e turai? (Luka 10:1-9) Eiaha tatou e faaiti i te faufaaraa o te pinepineraa e faahitihia ˈi te haapiiraa na mua ˈˈe i te faaoraraa. A hiˈo na i te huru tupuraa i roto i teie hiˈoraa. Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna tonoraa i na aposetolo 12, ua aroha Iesu i te huru tupuraa o te feia rahi. Te taio nei tatou e: “Haere atura Iesu na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te haapiiraa i roto i to ratou mau sunago, e te aˈoraa i te parau maitai o te hau, e te faaoraraa i te mau maˈi e te mau pohe atoa o te taata. E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra. Ua parau atura oia i ta ˈna mau pǐpǐ, Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.”—Mataio 9:35-38.

12. Eaha te tahi atu â fa i rave ai Iesu e te mau aposetolo i te mau ohipa semeio?

12 A vai ai ratou i pihai iho ia ˈna, ua nehenehe te mau aposetolo e apo mai i te tahi tuhaa o te manaˈo o te Mesia. Ua taa ia ratou e e turai atoa to ratou here e to ratou aau aroha mau i te taata ia poro e ia haapii ratou no nia i te Basileia—tera hoi te hoê tuhaa faufaa o ta ratou mau ohipa maitatai. Ia au i te reira, aita te mau ohipa maitatai i te pae tino, mai te faaoraraa i te feia maˈi, i tauturu noa i te feia i roto i te ati. Mai ta outou e nehenehe e feruri, ua anaanatae paha te tahi mau taata i te mau faaoraraa e i te faatamaa-semeio-raa. (Mataio 4:24, 25; 8:16; 9:32, 33; 14:35, 36; Ioane 6:26) Taa ê atu râ i te tauturu i te pae tino, ua turai mau â taua mau ohipa ra i te feia mataitai ia ite e o Iesu te Tamaiti a te Atua e te “peropheta” ta Mose i faaite atea mai.—Ioane 6:14; Deuteronomi 18:15.

13. Te haamatara ra te parau tohu i roto i te Deuteronomi 18:18 i teihea tiaraa o te “peropheta” a muri aˈe?

13 No te aha e mea faufaa e o Iesu taua “peropheta” ra? Eaha hoi te tiaraa faufaa i tohuhia no ˈna? E tia anei ia tui te roo o te “peropheta” no to ˈna raveraa i te mau faaoraraa semeio aore ra te faatamaaraa ma te aau aroha i tei poia? Ua tohu te Deuteronomi 18:18 e: “E faatupu vau i te tahi peropheta na ratou i to ratou ra mau taeae, mai ia oe na te huru, e e tuu vau i ta ˈu parau i roto i tana vaha, e na ˈna e parau atu ia ratou i te mau parau atoa ta ˈu e faaue atu ia ˈna ra.” No reira, a haapii ai te mau aposetolo i te faahotu e i te faaite i te mau manaˈo hohonu mǎrû, e nehenehe ratou e parau e te ite-atoa-hia ra te manaˈo o te Mesia i roto i ta ratou ohipa pororaa e haapiiraa. Tera ïa te ohipa maitai roa ˈˈe ta ratou e nehenehe e rave no te taata. Maoti te reira e fanaˈo ai te feia maˈi e te feia veve i te mau haamaitairaa tamau, eiaha noa te mau haamaitairaa i taotiahia i te hoê oraraa poto noa o te taata aore ra i te tahi noa mau maa.—Ioane 6:26-30.

E faaohipa anaˈe i te manaˈo o te Mesia i teie mahana

14. Nafea e titauhia ˈi te manaˈo o te Mesia i roto i ta tatou pororaa?

14 Aita hoê aˈe o tatou e parau e no te senekele matamua noa te manaˈo o te Mesia—no Iesu e te mau pǐpǐ matamua ta te aposetolo Paulo i papai e: “Tei ia matou râ te [manaˈo] o te Mesia.” (Korinetia 1, 2:16; MN) E farii tatou e e tia ia tatou ia poro i te parau apî maitai e e faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Tera râ, mea faufaa ia feruri tatou i te mau mea e turai ra ia tatou ia rave i taua ohipa ra. Eiaha no te mea noa e e hopoia tera. Te here no te Atua, tera te tumu matamua e apiti ai tatou i roto i te taviniraa, e te riro-mau-raa mai ia Iesu, o te turai-atoa-raahia ïa e te aau aroha ia poro e ia haapii.—Mataio 22:37-39.

15. No te aha te aau aroha e riro ai ei tuhaa e tano o ta tatou taviniraa i mua i te taata?

15 Parau mau, e ere noa i te mea ohie ia aroha i te feia e ere hoê â tiaturiraa e to tatou, ia ore iho â râ ratou e tâuˈa mai, ia tiahi aore ra ia patoi mai ratou. Tera râ, ia erehia tatou i te here e te aau aroha no te taata, e nehenehe tatou e erehia i te hoê tumu faufaa roa no te apiti i roto i te taviniraa Kerisetiano. Nafea ïa tatou e nehenehe ai e faahotu i te aau aroha? E nehenehe tatou e tamata i te hiˈo i te taata mai ia Iesu, ei feia i ‘purara e i faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.’ (Mataio 9:36) E ere anei mai te reira no te taata e rave rahi i teie mahana? Aita ratou e haapaohia ra e te haapoirihia ra ratou e te mau tiai mamoe faaroo haavare. I te pae hopea, aita ratou i ite i te aratairaa papu i roto i te Bibilia, aore ra i te mau huru tupuraa paradaiso ta te Basileia o te Atua e fatata i te haamau i nia i to tatou fenua. Te faaruru nei ratou i te mau fifi o te oraraa o te mau mahana atoa—tae noa ˈtu i te veve, te peapea i roto i te utuafare, te maˈi, e te pohe—e aita to ratou e tiaturiraa o te Basileia. Tei ia tatou nei te mea ta ratou e hinaaro: te parau apî maitai faaora o te Basileia o te Atua i haamauhia i teie nei i nia i te raˈi!

16. No te aha e tia ˈi ia tatou ia hinaaro e faaite i te parau apî maitai ia vetahi ê?

16 Ia feruri maite outou i te mau hinaaro pae varua o te feia e haaati ra ia outou, eita anei to outou mafatu e turai ia outou ia hinaaro e rave i tei maraa ia outou no te faaite ia ratou i te mau opuaraa î i te here a te Atua? Oia, e ohipa aroha ta tatou. Ia taa ia tatou te huru o te taata mai ia Iesu, e itehia ïa i roto i to tatou taˈiraa reo, to tatou hohoˈa mata, ta tatou huru haapiiraa. Na teie mau mea atoa e faariro i ta tatou poroi ei mea anaanatae atu â no te feia “i haapaohia no te ora mure ore.”—Ohipa 13:48.

17. (a) Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou here e aau aroha no vetahi ê? (b) No te aha aita e maitiraa i rotopu i te raveraa i te mau ohipa maitatai e te apitiraa i roto i te taviniraa i mua i te taata?

17 Parau mau, e tia i to tatou here e to tatou aau aroha ia itehia i roto i to tatou oraraa taatoa. E tia atoa ia tatou ia hamani maitai i te feia e fifi to ratou, te feia maˈi, e te feia veve—ia rave i tei maraa ia tatou no te tamǎrû i to ratou mamae. E titau-atoa-hia ta tatou mau tutavaraa i te parau e te ohipa no te tamǎrû i te feia e oto ra no te mea ua pohe tei herehia e ratou. (Luka 7:11-15; Ioane 11:33-35) Eiaha râ te faaiteraa i te here, te hamani maitai, e te aau aroha ia riro ei tumu matamua o ta tatou mau ohipa maitatai, mai no te tahi mau taata manaˈo tauturu. Te mea faufaa roa ˈˈe e te vai maoro, o te mau tutavaraa ïa i turaihia e taua noa mau huru maitatai o te Atua ra e i faaitehia na roto i te apitiraa i roto i te ohipa pororaa e haapiiraa Kerisetiano. A haamanaˈo i ta Iesu i parau no nia i te mau aratai haapaoraa ati Iuda: “Te horoa na hoi outou i te ahuru o te mineta, e te aneto, e te kumina, e te haapae nei i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra: o ta outou ïa e haapao e tia ˈi, e eiaha atoa e haapaehia tera.” (Mataio 23:23) No Iesu, aita e maitiraa—e tauturu anei i te taata ia mahâ to ratou mau hinaaro pae tino aore ra e haapii ia ratou i te mau mea ora i te pae varua. Ua rave Iesu i na mea e piti. Mea maramarama maitai râ e o ta ˈna ohipa haapiiraa te mea faufaa roa ˈˈe no te mea e nehenehe te maitai ta ˈna i rave e riro ei tauturu mure ore.—Ioane 20:16.

18. E tia i to tatou hiˈopoaraa i te manaˈo o te Mesia ia turai ia tatou ia rave i te aha?

18 E nehenehe mau â tatou e mauruuru e ua faaite mai Iehova i te manaˈo o te Mesia! Maoti te mau Evanelia, ua ite maitai aˈe tatou i te mau manaˈo, mau manaˈo hohonu, mau huru maitatai o te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei e ta ˈna mau ohipa e mau mea matamua i rave. Na tatou ïa e taio, e feruri hohonu, e e faaohipa i ta te Bibilia e faaite maira no nia ia Iesu. A haamanaˈo, no te riro mai mai ia Iesu, e tia ia tatou ia haapii na mua i te feruri, i te manaˈo, e i te feruri maite i te mau mea mai ia ˈna, i te faito rahi roa ˈˈe e raea ia tatou te taata tia ore. E faaoti anaˈe ïa e faahotu e e faaite i te manaˈo o te Mesia. Aita ˈtu e huru oraraa maitai aˈe, e raveraa maitai aˈe i te taata, e ravea maitai aˈe no tatou e vetahi ê ia haafatata ˈtu i tei faahohoˈahia e Iesu ma te tia roa, oia hoi to tatou Atua î i te here ra o Iehova.—Korinetia 2, 1:3; Hebera 1:3.

Nafea outou ia pahono?

• Eaha ta te Bibilia e faaite maira no nia i te huru e pinepine ai Iesu i te tâuˈa ˈtu i te taata i roto i te ati?

• Eaha ta Iesu i haamatara i roto i ta ˈna mau faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ?

• Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i “te manaˈo o te Mesia” i roto i ta tatou mau ohipa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa api taatoa i te api 23]

[Hohoˈa i te api 24]

Eaha te ohipa maitai roa ˈˈe ta te mau Kerisetiano e nehenehe e rave no vetahi ê?