Te turaihia ra anei outou ia ohipa mai ia Iesu?
Te turaihia ra anei outou ia ohipa mai ia Iesu?
“Hiˈo atura oia i taua feia rahi ra, aroha ˈtura ia ratou; no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou; haapii atura oia ia ratou.”—MAREKO 6:34.
1. No te aha te taata e faaite iho â ˈi i te mau huru maitatai?
I TE roaraa o te aamu, mea rahi te taata i faaite i te mau huru maitatai faahiahia. Ua taa ia outou no te aha. E Atua aroha, te hamani maitai, te horoa noa o Iehova, e mau huru maitatai ê atu â to ˈna ta tatou e mauruuru nei, e te faaite ra oia i te reira. Ua poietehia te taata ia au i te huru o te Atua. Te taa ra ïa ia tatou no te aha te taata e rave rahi e faaite ai i te tahi faito here, hamani maitai, aau aroha, e te tahi atu â mau huru maitatai o te Atua, area te rahiraa ra, e ite ïa e e haava manaˈo to ratou. (Genese 1:26; Roma 2:14, 15) Ua ite râ paha outou e mea ohie aˈe no vetahi ia faaite i teie mau huru maitatai i te tahi atu.
2. Eaha te tahi mau ohipa maitatai ta te taata e rave ra, ma te manaˈo paha e te pee ra ratou i te hiˈoraa o te Mesia?
2 Peneiaˈe, ua ite outou i te tahi mau tane e mau vahine e haere pinepine ra e hiˈo aore ra e tauturu i te feia maˈi, e aroha ra i te mau huma, aore ra e horoa noa ra i te tauturu na te feia veve. A feruri atoa na i te mau taata, no to ratou aau aroha, e turaihia ra e haa i te roaraa o to ratou oraraa i roto i te mau puhaparaa lepera aore ra te mau fare no te mau otare, e te mau rima tauturu e haa ra i roto i te mau fare maˈi aore ra te mau fare ruau, aore ra te feia e tutava ra i te tauturu i te mau taata aita e nohoraa aore ra e horo ê ra. Peneiaˈe, te manaˈo ra vetahi o ratou e te pee ra ratou ia Iesu, o tei vaiiho mai i te hiˈoraa na te mau Kerisetiano. Te taio nei tatou i roto i te mau Evanelia e ua faaora te Mesia i te mau taata maˈi e ua faatamaa i tei poia. (Mareko 1:34; 8:1-9; Luka 4:40) Te mau faaiteraa a Iesu i te here, te mǎrû, e te aau aroha, e mau faahohoˈaraa anaˈe ïa i “te [manaˈo] o te Mesia,” o te pee atoa ra hoi i te hiˈoraa o to ˈna Metua i te raˈi.—Korinetia 1, 2:16; MN.
3. Ia faito noa to tatou manaˈo no nia i te mau ohipa maitatai a Iesu, eaha te tia ia tatou ia hiˈopoa?
3 Ua ite anei râ outou e i teie mahana te erehia ra te feia e rave rahi i putapû i te here e te aau aroha o Iesu, i te hoê tuhaa faufaa o te manaˈo o te Mesia? E nehenehe e taa ia outou te reira na roto i te tuatapapa-maite-raa i te Mareko pene 6. Te taio nei tatou e ua aratai te taata i te feia maˈi ia Iesu ra ia ora ratou. Ia au i te mau irava tapiri, te ite atoa ra tatou e i to ˈna iteraa e ua poia te mau tausani taata i haere mai ia ˈna ra, ua faatamaa semeio Iesu ia ratou. (Mareko 6:35-44, 54-56) Te faaoraraa i te feia maˈi e te faatamaaraa i tei poia, e mau faaiteraa faahiahia ïa i te aau aroha î i te here, tera mau anei râ te mau ravea matamua a Iesu no te tauturu ia vetahi ê? E nafea tatou e pee maitai aˈe ai i to ˈna hiˈoraa tia roa o te here, te hamani maitai, e te aau aroha, mai ia ˈna i pee ia Iehova?
Ua turaihia oia ia haapao i te mau hinaaro pae varua
4. Eaha te huru tupuraa o te aamu o te Mareko 6:30-34?
4 Ua aroha na mua Iesu i te mau taata e haaati ra ia ˈna no to ratou mau hinaaro pae varua. Mea faufaa roa taua mau hinaaro ra, mea faufaa aˈe i to te pae tino. A hiˈo na i te aamu o te Mareko 6:30-34. Ua tupu te aamu i te pae tahatai o te Miti o Galilea, fatata i te tau o te oroa Pasa i te matahiti 32 T.T. Te oaoa roa ra te mau aposetolo, e e tumu maitai ïa ta ratou. Inaha, no oti noa ˈtura to ratou tere pororaa rahi e te haere ra ratou ia Iesu ra mea papu e ma te hinaaro ru e faatia ia ˈna i ta ratou i farerei. Tera râ, ua putuputu mai te hoê nahoa taata. I te mea e e feia rahi roa, aita Iesu e ta ˈna mau aposetolo i nehenehe e tamaa e e faafaaea rii. Ua na ô atura Iesu i te mau aposetolo e: “A haere mai outou anaˈe iho, tatou i te hoê vahi moemoe e faaea iti noa ˈˈe.” (Mareko 6:31) Ua paiuma ihora ratou i nia i te hoê pahi, peneiaˈe i pihai iho ia Kaperenaumi, e fano atura i te tahi paeau mai o te Miti o Galilea i te hoê vahi hau. Tera râ, ua horo te taata na te pae tahatai e na mua ˈtura ratou i te tapae i te pahi. Eaha te huru o Iesu? Ua inoino anei oia i te mea e e ere o o ˈna anaˈe faahou? Aita roa ˈtu!
5. Eaha te manaˈo hohonu o Iesu i te feia rahi i haere mai ia ˈna ra, e eaha ta ˈna i rave no ratou?
5 Ua puta roa te mafatu o Iesu i to ˈna iteraa i teie mau tausani taata, tae noa ˈtu i te mau taata maˈi, e tiai ru noa ra ia ˈna. (Mataio 14:14; Mareko 6:44) A haamatara ˈi oia i tei faatupu i te aau aroha o Iesu e i To ˈna huru, ua papai Mareko e: “Hiˈo atura oia i taua feia rahi ra, aroha ˈtura ia ratou; no te mea mai te nǎnǎ mamoe tiai ore ra ratou; haapii atura oia ia ratou i te parau e rave rahi.” (Mareko 6:34) Aita noa Iesu i ite i te pueraa taata. Ua ite oia i te mau taata e mau hinaaro pae varua to ratou. E au ratou i te mau mamoe e overe haere noa ra ma te paruru ore, aita e tiai no te aratai ia ratou i te mau vahi aihere aore ra no te paruru ia ratou. Ua ite Iesu e te hiˈo ino ra te mau aratai haapaoraa aroha ore, o tei titauhia hoi ia riro ei mau tiai haapao maitai, i te feia riirii e aita ratou e tâuˈa ra i to ratou mau hinaaro pae varua. (Ezekiela 34:2-4; Ioane 7:47-49) Mea ê ta Iesu raveraa ia ratou, ua tutava oia i te hamani maitai rahi ia ratou. Ua haapii oia ia ratou no nia i te Basileia o te Atua.
6, 7. (a) Ia au i te mau Evanelia, eaha te mea matamua ta Iesu i rave no te haapao i te mau hinaaro o te taata? (b) Eaha tei turai ia Iesu ia poro e ia haapii?
6 A tapao na eaha te mea matamua e te faufaa roa ˈˈe e faataa-maitai-hia ra i roto i te hoê aamu turua. Na Luka teie aamu i papai, e taote oia e anaanatae rahi ra i te maitairaa pae tino o vetahi ê. ‘Ua pee maira te feia rahi ia Iesu; e ua farii maitai atura oia ia ratou, e ua parau atura i te parau o te basileia o te Atua, e faaora ˈtura i te feia maˈi.’ (Luka 9:11; Kolosa 4:14) Noa ˈtu e e ere mai teie noa i roto i te mau faatiaraa semeio atoa, eaha ta te aamu faauruahia a Luka e tapao ra na mua? Oia ïa ua haapii Iesu i te taata.
7 Te tuea ra ïa te reira e te manaˈo tumu ta tatou e ite ra i roto i te Mareko 6:34. Te faaite maitai maira taua irava ra nafea iho â râ Iesu i faaite ai i to ˈna aroha. Ua haapii oia i te taata, ma te haapao i to ratou mau hinaaro pae varua. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua parau Iesu e: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua i te mau oire ê atu â e tia ˈi, i tonohia mai ai hoi au.” (Luka 4:43) E hape râ tatou ia manaˈo tatou e ua faaite haere Iesu i te poroi o te Basileia no te mea noa e e hopoia na ˈna tera, mai te mea ra e ua rave faatia ture noa oia i te ohipa pororaa i titauhia ia ˈna e rave. Aita, to ˈna aau aroha î i te here no te taata, tera te mea matamua i turai ia ˈna ia faaite ia ratou i te parau apî maitai. Te maitai rahi roa ta Iesu i rave—no te feia maˈi anei, tei uruhia e te demoni, te feia veve, aore ra tei poia—o te tautururaa ïa ia ratou ia ite, ia farii, e ia au roa i te parau mau no nia i te Basileia o te Atua. E faufaa rahi to taua parau mau ra, no te mea e tuhaa ta te Basileia e rave i roto i te faatiaraa i te mana arii o Iehova e te ninii-noa-raa mai i te mau haamaitairaa na te taata.
8. Eaha te manaˈo hohonu o Iesu no nia i ta ˈna pororaa e haapiiraa?
8 Ua poro Iesu i te Basileia ma te itoito, tera te tumu mau i haere mai ai oia i nia i te fenua. A fatata ˈi ta ˈna taviniraa i te fenua nei i te hope, ua parau Iesu ia Pilato e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau. No te parau mau oia ra, e faaroo ïa i tau reo.” (Ioane 18:37) Ua ite mai tatou i roto i na tumu parau e piti na mua ˈtu e e mau manaˈo hohonu mǎrû to Iesu—e taata maitai oia, te ohie ia haafatata ˈtu, te hamani maitai, te nehenehe e tiaturi, e hau atu â, te î i te here. E tia ia taa ia tatou te faufaaraa o taua mau huru to ˈna ra ia hinaaro tatou e maramarama i te manaˈo o te Mesia. Mea faufaa atoa ia ite tatou e te manaˈo o te Mesia, o to ˈna atoa ïa tuuraa i ta ˈna ohipa pororaa e haapiiraa i mua.
Ua faaitoito oia ia vetahi ê ia poro
9. E ohipa matamua te pororaa e te haapiiraa no vai ma?
9 Te tuuraa i te pororaa e te haapiiraa i mua—ei faaiteraa i te here e te aau aroha—e ere ïa no Iesu anaˈe. Ua faaitoito Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pee atoa i te mau tumu e turai ra ia ˈna, ta ˈna mau mea matamua e rave, e ta ˈna mau ohipa. Ei hiˈoraa, i muri aˈe i to Iesu maitiraa i ta ˈna na aposetolo 12, eaha tei titauhia ia ratou e rave? Te na ô maira te Mareko 3:14, 15 e: “Ua faataa ˈtura oia i te tino ahuru e ma piti, ei pihai iho ratou ia ˈna, e ia tono hoi oia ia ratou e poro haere i te basileia, ua haamana ˈtura ia ratou . . . ia tiavaru i te mau demoni.” Te ite ra anei outou i te ohipa matamua ta te mau aposetolo e rave?
10, 11. (a) I to ˈna tonoraa i te mau aposetolo, eaha ta Iesu i faaue ia ratou e rave? (b) Eaha te fa i te tonoraahia te mau aposetolo?
10 I muri iho, ua tuu atu Iesu i te mana i na 12 ia faaora ratou ia vetahi ê e ia tiavaru i te mau demoni. (Mataio 10:1; Luka 9:1) Ua tono atura oia ia ratou ia haere i “te mau mamoe i moe i te utuafare ra o Iseraela.” No te rave i te aha? Ua faaue Iesu ia ratou e: “E poro haere outou, e na ô atu, Te fatata mai nei te basileia o to ao. E faaora i te mau maˈi, e tamâ i te mau lepera, e faatia i tei pohe, e tiavaru i te mau demoni.” (Mataio 10:5-8; Luka 9:2) Eaha mau na ta ratou i rave? “Haere atura ratou, [1] aˈo haere atura i te taata ia tatarahapa; e [2] tiavaru atura hoi i rapae i te demoni e rave rahi, e ua faaora ˈtura i te maˈi e rave rahi, ma te faatavai ia ratou i te monoˈi.”—Mareko 6:12, 13.
11 I te mea e aita te haapiiraa e faahiti-na-mua-hia ra i roto i te mau hiˈoraa atoa i nia nei, te haafaufaa rahi ra anei te nanairaa i nia nei i te parau o te mau mea matamua e rave aore ra te mau tumu e turai? (Luka 10:1-9) Eiaha tatou e faaiti i te faufaaraa o te pinepineraa e faahitihia ˈi te haapiiraa na mua ˈˈe i te faaoraraa. A hiˈo na i te huru tupuraa i roto i teie hiˈoraa. Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna tonoraa i na aposetolo 12, ua aroha Iesu i te huru tupuraa o te feia rahi. Te taio nei tatou e: “Haere atura Iesu na roto i te mau oire e te mau oire rii atoa, i te haapiiraa i roto i to ratou mau sunago, e te aˈoraa i te parau maitai o te hau, e te faaoraraa i te mau maˈi e te mau pohe atoa o te taata. E ia hiˈo aˈera oia i te rahi o te taata, aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra. Ua parau atura oia i ta ˈna mau pǐpǐ, Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.”—Mataio 9:35-38.
12. Eaha te tahi atu â fa i rave ai Iesu e te mau aposetolo i te mau ohipa semeio?
12 A vai ai ratou i pihai iho ia ˈna, ua nehenehe te mau aposetolo e apo mai i te tahi tuhaa o te manaˈo o te Mesia. Ua taa ia ratou e e turai atoa to ratou here e to ratou aau aroha mau i te taata ia poro e ia haapii ratou no nia i te Basileia—tera hoi te hoê tuhaa faufaa o ta ratou mau ohipa maitatai. Ia au i te reira, aita te mau ohipa maitatai i te pae tino, mai te faaoraraa i te feia maˈi, i tauturu noa i te feia i roto i te ati. Mai ta outou e nehenehe e feruri, ua anaanatae paha te tahi mau taata i te mau faaoraraa e i te faatamaa-semeio-raa. (Mataio 4:24, 25; 8:16; 9:32, 33; 14:35, 36; Ioane 6:26) Taa ê atu râ i te tauturu i te pae tino, ua turai mau â taua mau ohipa ra i te feia mataitai ia ite e o Iesu te Tamaiti a te Atua e te “peropheta” ta Mose i faaite atea mai.—Ioane 6:14; Deuteronomi 18:15.
13. Te haamatara ra te parau tohu i roto i te Deuteronomi 18:18 i teihea tiaraa o te “peropheta” a muri aˈe?
13 No te aha e mea faufaa e o Iesu taua “peropheta” ra? Eaha hoi te tiaraa faufaa i tohuhia no ˈna? E tia anei ia tui te roo o te “peropheta” no to ˈna raveraa i te mau faaoraraa semeio aore ra te faatamaaraa ma te aau aroha i tei poia? Ua tohu te Deuteronomi 18:18 e: “E faatupu vau i te tahi peropheta na ratou i to ratou ra mau taeae, mai ia oe na te huru, e e tuu vau i ta ˈu parau i roto i tana vaha, e na ˈna e parau atu ia ratou i te mau parau atoa ta ˈu e faaue atu ia ˈna ra.” No reira, a haapii ai te mau aposetolo i te faahotu e i te faaite i te mau manaˈo hohonu mǎrû, e nehenehe ratou e parau e te ite-atoa-hia ra te manaˈo o te Mesia i roto i ta ratou ohipa pororaa e haapiiraa. Tera ïa te ohipa maitai roa ˈˈe ta ratou e nehenehe e rave no te taata. Maoti te reira e fanaˈo ai te feia maˈi e te feia veve i te mau haamaitairaa tamau, eiaha noa te mau haamaitairaa i taotiahia i te hoê oraraa poto noa o te taata aore ra i te tahi noa mau maa.—Ioane 6:26-30.
E faaohipa anaˈe i te manaˈo o te Mesia i teie mahana
14. Nafea e titauhia ˈi te manaˈo o te Mesia i roto i ta tatou pororaa?
14 Aita hoê aˈe o tatou e parau e no te senekele matamua noa te manaˈo o te Mesia—no Iesu e te mau pǐpǐ matamua ta te aposetolo Paulo i papai e: “Tei ia matou râ te [manaˈo] o te Mesia.” (Korinetia 1, 2:16; MN) E farii tatou e e tia ia tatou ia poro i te parau apî maitai e e faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Tera râ, mea faufaa ia feruri tatou i te mau mea e turai ra ia tatou ia rave i taua ohipa ra. Eiaha no te mea noa e e hopoia tera. Te here no te Atua, tera te tumu matamua e apiti ai tatou i roto i te taviniraa, e te riro-mau-raa mai ia Iesu, o te turai-atoa-raahia ïa e te aau aroha ia poro e ia haapii.—Mataio 22:37-39.
15. No te aha te aau aroha e riro ai ei tuhaa e tano o ta tatou taviniraa i mua i te taata?
15 Parau mau, e ere noa i te mea ohie ia aroha i te feia e ere hoê â tiaturiraa e to tatou, ia ore iho â râ ratou e tâuˈa mai, ia tiahi aore ra ia patoi mai ratou. Tera râ, ia erehia tatou i te here e te aau aroha no te taata, e nehenehe tatou e erehia i te hoê tumu faufaa roa no te apiti i roto i te taviniraa Kerisetiano. Nafea ïa tatou e nehenehe ai e faahotu i te aau aroha? E nehenehe tatou e tamata i te hiˈo i te taata mai ia Iesu, ei feia i ‘purara e i faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.’ (Mataio 9:36) E ere anei mai te reira no te taata e rave rahi i teie mahana? Aita ratou e haapaohia ra e te haapoirihia ra ratou e te mau tiai mamoe faaroo haavare. I te pae hopea, aita ratou i ite i te aratairaa papu i roto i te Bibilia, aore ra i te mau huru tupuraa paradaiso ta te Basileia o te Atua e fatata i te haamau i nia i to tatou fenua. Te faaruru nei ratou i te mau fifi o te oraraa o te mau mahana atoa—tae noa ˈtu i te veve, te peapea i roto i te utuafare, te maˈi, e te pohe—e aita to ratou e tiaturiraa o te Basileia. Tei ia tatou nei te mea ta ratou e hinaaro: te parau apî maitai faaora o te Basileia o te Atua i haamauhia i teie nei i nia i te raˈi!
16. No te aha e tia ˈi ia tatou ia hinaaro e faaite i te parau apî maitai ia vetahi ê?
16 Ia feruri maite outou i te mau hinaaro pae varua o te feia e haaati ra ia outou, eita anei to outou mafatu e turai ia outou ia hinaaro e rave i tei maraa ia outou no te faaite ia ratou i te mau opuaraa î i te here a te Atua? Oia, e ohipa aroha ta tatou. Ia taa ia tatou te huru o te taata mai ia Iesu, e itehia ïa i roto i to tatou taˈiraa reo, to tatou hohoˈa mata, ta tatou huru haapiiraa. Na teie mau mea atoa e faariro i ta tatou poroi ei mea anaanatae atu â no te feia “i haapaohia no te ora mure ore.”—Ohipa 13:48.
17. (a) Eaha te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e faaite i to tatou here e aau aroha no vetahi ê? (b) No te aha aita e maitiraa i rotopu i te raveraa i te mau ohipa maitatai e te apitiraa i roto i te taviniraa i mua i te taata?
17 Parau mau, e tia i to tatou here e to tatou aau aroha ia itehia i roto i to tatou oraraa taatoa. E tia atoa ia tatou ia hamani maitai i te feia e fifi to ratou, te feia maˈi, e te feia veve—ia rave i tei maraa ia tatou no te tamǎrû i to ratou mamae. E titau-atoa-hia ta tatou mau tutavaraa i te parau e te ohipa no te tamǎrû i te feia e oto ra no te mea ua pohe tei herehia e ratou. (Luka 7:11-15; Ioane 11:33-35) Eiaha râ te faaiteraa i te here, te hamani maitai, e te aau aroha ia riro ei tumu matamua o ta tatou mau ohipa maitatai, mai no te tahi mau taata manaˈo tauturu. Te mea faufaa roa ˈˈe e te vai maoro, o te mau tutavaraa ïa i turaihia e taua noa mau huru maitatai o te Atua ra e i faaitehia na roto i te apitiraa i roto i te ohipa pororaa e haapiiraa Kerisetiano. A haamanaˈo i ta Iesu i parau no nia i te mau aratai haapaoraa ati Iuda: “Te horoa na hoi outou i te ahuru o te mineta, e te aneto, e te kumina, e te haapae nei i te mau mea rarahi o te ture ra, i te parau-tia, e te aroha, e te haapao mau ra: o ta outou ïa e haapao e tia ˈi, e eiaha atoa e haapaehia tera.” (Mataio 23:23) No Iesu, aita e maitiraa—e tauturu anei i te taata ia mahâ to ratou mau hinaaro pae tino aore ra e haapii ia ratou i te mau mea ora i te pae varua. Ua rave Iesu i na mea e piti. Mea maramarama maitai râ e o ta ˈna ohipa haapiiraa te mea faufaa roa ˈˈe no te mea e nehenehe te maitai ta ˈna i rave e riro ei tauturu mure ore.—Ioane 20:16.
18. E tia i to tatou hiˈopoaraa i te manaˈo o te Mesia ia turai ia tatou ia rave i te aha?
18 E nehenehe mau â tatou e mauruuru e ua faaite mai Iehova i te manaˈo o te Mesia! Maoti te mau Evanelia, ua ite maitai aˈe tatou i te mau manaˈo, mau manaˈo hohonu, mau huru maitatai o te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei e ta ˈna mau ohipa e mau mea matamua i rave. Na tatou ïa e taio, e feruri hohonu, e e faaohipa i ta te Bibilia e faaite maira no nia ia Iesu. A haamanaˈo, no te riro mai mai ia Iesu, e tia ia tatou ia haapii na mua i te feruri, i te manaˈo, e i te feruri maite i te mau mea mai ia ˈna, i te faito rahi roa ˈˈe e raea ia tatou te taata tia ore. E faaoti anaˈe ïa e faahotu e e faaite i te manaˈo o te Mesia. Aita ˈtu e huru oraraa maitai aˈe, e raveraa maitai aˈe i te taata, e ravea maitai aˈe no tatou e vetahi ê ia haafatata ˈtu i tei faahohoˈahia e Iesu ma te tia roa, oia hoi to tatou Atua î i te here ra o Iehova.—Korinetia 2, 1:3; Hebera 1:3.
Nafea outou ia pahono?
• Eaha ta te Bibilia e faaite maira no nia i te huru e pinepine ai Iesu i te tâuˈa ˈtu i te taata i roto i te ati?
• Eaha ta Iesu i haamatara i roto i ta ˈna mau faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ?
• Nafea tatou e nehenehe ai e faaite i “te manaˈo o te Mesia” i roto i ta tatou mau ohipa?
[Uiraa haapiiraa]
[Hohoˈa api taatoa i te api 23]
[Hohoˈa i te api 24]
Eaha te ohipa maitai roa ˈˈe ta te mau Kerisetiano e nehenehe e rave no vetahi ê?