Parau omuaraa

Parau omuaraa

“[A] pee . . . i te feia i noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.”—HEBERA 6:12.

1, 2. (a) E au te mau taata haapao maitai o te Bibilia i te aha no te hoê tiaau ratere? (b) Eaha te faufaaraa ia faahoa ˈtu i taua mau taata haapao maitai ra?

 “IA PARAPARAU oia no nia i te mau taata o te Bibilia, mai te huru ra e e hoa ratou no ˈna.” Ta te hoê ïa tuahine i parau i muri aˈe i to ˈna faarooraa i te oreroraa parau a te hoê tiaau ratere ruhiruhia. E tera iho â, ehia hoi matahiti to taua taeae ra hiˈopoaraa i te Parau a te Atua e haapiiraa i te reira i te taata, a riro atu ai te mau tane e te mau vahine faaroo faahitihia i roto i te Bibilia mai te mau hoa ta ˈna i matau noa na.

2 Aita ˈtu ai ïa ia faahoa ˈtu ia ratou, e ere anei? No oe, i ora mau na anei ratou? A feruri na ia oe e ori haere ra e o Noa, Aberahama, Ruta, Elia aore ra Esetera, a haamatau atu ai oe ia ratou! A manaˈo i te maitai ta oe e fanaˈo i to ratou hiˈoraa, e i ta ratou mau aˈoraa e faaitoitoraa faufaa roa!—A taio i te Maseli 13:20.

3. (a) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te haapiiraa no nia i te mau tane e te mau vahine faaroo o te Bibilia? (b) E pahono tatou i teihea mau uiraa?

3 Parau mau, i ‘te tia-faahou-raa o te feia parau-tia’ e tupu roa ˈi taua huru auhoaraa ra. (Ohi. 24:15) E nehenehe râ tatou i teie nei â e faufaahia i te haapiiraa no nia i te mau tane e te mau vahine faaroo o te Bibilia. E nafea? Te pahono ra te aposetolo Paulo: “[A] pee . . . i te feia i noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.” (Heb. 6:12) Hou tatou a hiˈopoa ˈi i ta taua mau tane e vahine ra i rave, e pahono tatou i te tahi mau uiraa: eaha te faaroo, e no te aha mea faufaa roa ˈi te reira? E nafea ia pee i te hiˈoraa o te feia haapao maitai i tahito ra?

Eaha te faaroo, e no te aha mea faufaa roa ˈi te reira?

4. Eaha te faaroo no te taata e rave rahi, e no te aha ratou i hape ai?

4 E huru maitai au roa te faaroo. Mea faufaa roa te reira no te mau tane e te mau vahine atoa ta tatou e haapii i roto i teie buka. Mea rahi i teie mahana aita i ite maitai eaha te faaroo. Te faaroo no ratou, o te tiaturiraa ïa i te tahi mea aita e haapapuraa. Ua hape râ ratou. E ere te faaroo i te vare-hanoa-raa, e ere atoa i te tahi huru aau, aore ra i te tiaturiraa noa. Mea atâta ia vare hanoa. E nehenehe te hoê huru aau e tupu mai, e moe atoa. Eita atoa e navai ia tiaturi i te Atua, te tiaturi atoa ra hoi te mau demoni e te rurutaina ra.—Iak. 2:19.

5, 6. (a) Ua niuhia to tatou faaroo i nia i teihea na mea e piti? (b) Mai te aha te niu o to tatou faaroo? A horoa i te hoê hiˈoraa.

5 E ere te faaroo mau i teie mau mea i faahitihia mai nei. A haamanaˈo na i te faataaraa a te Bibilia. (A taio i te Hebera 11:1.) Te faataa ra Paulo e ua niuhia te faaroo i nia e piti mea eita to tatou mata e ite. A tahi, “te mau mea [e vai mau nei] aore e hiˈohia nei,” mai te Atua ra o Iehova, ta ˈna Tamaiti aore ra te Basileia e faatere ra i teie nei i nia i te raˈi. A piti, “te mau mea e tiaihia nei,” oia hoi aita â i tupu atura, mai te ao apî ta te Basileia o te Atua e fatata i te haamau. Te auraa anei râ e aita e niu papu to to tatou faaroo i tera mau mea e vai mau nei e tera mau mea ta tatou e tiai nei?

6 E ere roa ˈtu! E niu papu maitai to te faaroo mau, ta Paulo ïa i faataa. I to ˈna parauraa e “te faaroo nei, o te tiaturi ïa,” ua faaohipa oia i te hoê parau e nehenehe atoa e hurihia ei “parau faturaa.” Ei hiˈoraa, ia faaoti te tahi taata e horoa i te hoê fare no oe, e horoa ˈtu paha oia i te parau faturaa, a na ô atu ai: “Teie to oe fare apî.” Aita iho â ïa o ˈna e parau ra ia oe e e faaea oe i nia i tera api parau. Ta ˈna e hinaaro ra e parau, te faturaa mai oe i tera parau mana, o te fatu-atoa-raa ïa i tera fare. Mai tera atoa no to tatou faaroo. Ua niu-maitai-hia anaˈe te reira, papu roa ïa ia tatou e e tupu iho â te mau mea atoa ta te Atua i fafau i roto i ta ˈna Parau.

7. Ua taaihia te faaroo mau i te aha?

7 No reira, ua taaihia te faaroo mau i te tiaturiraa papu maitai e te taatoa ia Iehova. Maoti te faaroo e hiˈo ai tatou ia ˈna mai to tatou Metua î i te here, i papu atoa ˈi ia tatou e e tupu iho â ta ˈna mau parau fafau atoa. Eita râ e navai. Mea ora te faaroo mau, ia atuatuhia ïa te reira e ia faaitehia na roto i te ohipa. Aita anaˈe, e pohe te faaroo.—Iak. 2:26.

8. No te aha mea faufaa roa ˈi te faaroo?

8 No te aha mea faufaa roa ˈi te faaroo? Mea maramarama roa ta Paulo pahonoraa. (A taio i te Hebera 11:6.) Aita anaˈe e faaroo, eita ta tatou e nehenehe e haamori ia Iehova, eita atoa o ˈna e mauruuru mai. Mea faufaa roa ïa te faaroo no te haafatata e no te faahanahana i to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova. Tera hoi ta te taata fa faahiahia roa ˈˈe e te maitai roa ˈˈe.

9. Eaha ta Iehova e rave no te tauturu ia tatou ia haapuai i to tatou faaroo?

9 Ua ite Iehova e mea faufaa ia faahotu tatou i te faaroo. No reira oia e horoa mai ai i te tahi mau hiˈoraa no te haapii ia tatou e nafea ia haapuai i to tatou faaroo. E faatoroa oia i te tahi mau tane hiˈoraa maitai no te aratai i te amuiraa. Te na ô mai ra o ˈna na roto i ta ˈna Parau: “[A] pee atu i to ratou faaroo.” (Heb. 13:7) E ere tera anaˈe. Ua faahiti Paulo i te hoê ‘nahoa rahi ite,’ te mau tane e te mau vahine faaroo i tahito ra tei vaiiho mai i te hiˈoraa maitai roa. (Heb. 12:1) I roto i te Hebera pene 11, ua faahiti Paulo i te tahi noa mau taata haapao maitai i tahito ra. Te faatia ra râ te Bibilia i te aamu o te tahi atu â mau tane e vahine, apî aore ra paari, tei faahotu i te faaroo. Mea rahi te haapiiraa e huti mai no tatou o te ora nei i roto i teie nei ao aita e faaroo.

E nafea ia pee i to ratou faaroo?

10. E nafea ta tatou iho haapiiraa e tauturu mai ai ia pee i te mau tane e vahine faaroo o te Bibilia?

10 Eita tatou e nehenehe e pee i te hoê taata aita anaˈe tatou i hiˈo maitai ia ˈna na mua. A taio ai oe i teie buka, e ite oe e mea rahi te maimiraa i ravehia no te tauturu ia oe ia matau maitai aˈe i tera mau tane e vahine faaroo. Eaha to oe manaˈo ia rave oe i ta oe iho mau maimiraa? I roto i ta oe iho haapiiraa, a faaohipa i te mau ravea maimiraa e vai ra no te paheru i roto i te Bibilia. No te feruriruri, a tamata i te feruri e to roto roa oe i te aamu Bibilia, mai te huru ra e te ite ra oe i te vahi i reira te tupuraa te aamu, te faaroo ra oe i te mau maniania, e te hauˈa ra oe i te tahi mau mea noˈanoˈa. Te mea faufaa ˈtu â, a tamata i te faatupu i to ratou huru aau. Ia na reira oe, e papu roa ia oe e i ora mau na ratou, a matau maitai atu â ˈi oe ia ratou. E riro mai paha vetahi mai te mau hoa rahi no oe.

11, 12. (a) E nafea oe e piri atu â ˈi ia Aberahama raua Sara? (b) E nafea to Hana hiˈoraa, to Elia, e to Samuela e tauturu ai ia oe?

11 Ia matau maitai oe ia ratou, e hinaaro oe e pee ia ratou. E rave anaˈe i te tahi hiˈoraa: ua titau-manihini-hia oe e te faanahonahoraa a Iehova ia faaaano i ta oe taviniraa, ma te reva paha i te hoê motu aita i rahi te feia poro, aore ra ma te tamata i te hoê huru pororaa aita oe i matau aore ra e taiâ oe. A feruri ai oe i tera huru taviniraa e a pure ai oe no nia i te reira, e nehenehe te feruriruriraa i to Aberahama hiˈoraa e tauturu ia oe. Ua haapae raua Sara i to raua oraraa fanaˈo i Ura, e ua haamaitai-rahi-hia raua. Ia pee oe i to raua hiˈoraa, mai te huru ra ïa e ua matau maitai atu â oe ia raua.

12 Te tahi atu â hiˈoraa: mea ino te hoê taata mea piri roa orua i nia ia oe. No to oe toaruaru, hinaaro atura oe e faaea i te fare, eiaha e haere i te mau putuputuraa. A feruriruri ïa i to Hana hiˈoraa, aita o ˈna i faaea i te haamori ia Iehova noa ˈtu te ino o Penina i nia ia ˈna. E rave ïa oe i te faaotiraa maitai, a riro atu ai Hana mai te hoê hoa rahi no oe. Ia toaruaru atoa oe no te manaˈo e mea faufaa ore oe, e piri atu â oe ia Elia ia haapii oe eaha ta ˈna i faaruru e mea nafea Iehova i tamahanahana ˈi ia ˈna. E te feia apî e faahepo-noa-hia ra e te mau hoa haapiiraa ia rave i te mau mea tia ore? E piri atu â ratou ia Samuela ia haapii ratou i ta ˈna i rave noa ˈtu te ohipa ino a na tamaiti a Eli i te sekene.

13. E paruparu anei to oe faaroo ia pee oe i te faaroo o te feia o te Bibilia?

13 Ia pee oe i to ratou faaroo, te auraa anei ïa e e paruparu to oe iho faaroo? E ere roa ˈtu! A haamanaˈo e na te Bibilia e faaitoito mai ra ia pee i te mau tavini a Iehova. (Kor. 1, 4:16; 11:1; Tes. 2, 3:7, 9) Ua pee atoa hoi vetahi mau tavini ta tatou e haapii i roto i teie buka, i te feia haapao maitai i ora na mua ˈˈe ia ratou. A hiˈo na ia Maria, i te pene 17, e au ra e ua faahiti o ˈna i ta Hana i parau. Ua riro ïa Hana ei hiˈoraa no ˈna. Te auraa anei râ e ua paruparu to Maria faaroo? E ere roa ˈtu. Ua tauturu to Hana hiˈoraa ia Maria ia haapuai i to ˈna faaroo, a matauhia ˈtu ai oia ei vahine haapao maitai i te aro o Iehova.

14, 15. (a) Eaha te nehenehe e parau no nia i teie buka? (b) E nafea ia faaohipa maitai i teie buka?

14 Ua faaineinehia teie buka no te tauturu ia oe ia haapuai i to oe faaroo. Ua amuihia te mau tumu parau o te tuhaa “A pee i to ratou faaroo” tei piahia i roto i Te Pare Tiairaa reo Farani mai 2008 tae roa i 2013. a Ua faatanohia te tahi mau pereota, ua tuuhia te mau uiraa ia ohie noa te aparauraa e te faaohiparaa i te mau manaˈo i tatarahia. Mea rahi te hohoˈa ua rau te û tei faataahia no teie noa buka, ua faarahihia te tahi atu e ua faanehenehehia ˈtu â. Te vai atoa ra te reni tuatapaparaa tau e te mau hohoˈa fenua. Teie buka A pee i to ratou faaroo, no ta oe iho ïa haapiiraa, no te haamoriraa utuafare, e no te Haapiiraa Bibilia a te amuiraa. Mea rahi te utuafare o te au atoa paha ia taio haapuai i te mau aamu.

15 Ia tauturu ïa teie buka ia oe ia pee i te faaroo o te mau tavini taiva ore a Iehova i tahito ra, ia rahi mai to oe faaroo, a piri atu â ˈi oe i to oe Metua i te raˈi ra o Iehova!

a Te tahi noa mau tumu parau tei hurihia na roto i te reo Tahiti.