Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua faataahia outou

Ua faataahia outou

‘Ua horoihia outou, ua faataahia outou.’—KOR. 1, 6:11.

1. Eaha te mau tupuraa huru ê ta Nehemia i ite a hoˈi ai i Ierusalema? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 TE PARAPARAU nei to Ierusalema mau taata. Te faaea nei hoi te hoê taata ěê tuiroo i roto i te hoê piha o te aumoa o te hiero. Te faarue nei te mau ati Levi i ta ratou hopoia. Aita te mau tia haapaoraa ati Iuda e aratai faahou ra i te haamoriraa i te Sabati, te tapihoo nei râ. Mea rahi Iseraela te faaipoipo nei i te taata e ere i te ati Iuda. O te tahi noa teie o te mau tupuraa huru ê ta Nehemia i ite a hoˈi ai i Ierusalema i muri noa ˈˈe i te matahiti 443.—Neh. 13:6.

2. Mea nafea Iseraela i te riroraa ei nunaa moˈa?

2 E nunaa pûpûhia Iseraela i te Atua. I 1513, ua farii ratou i te auraro ia Iehova e ua parau: “O te mau parau atoa a Iehova i parau maira, e rave ïa matou.” (Exo. 24:3) Haamoˈa atura te Atua ia ratou ma te faataa ê ia ratou ei nunaa maitihia e ana. Auê fanaˈoraa taa ê e! E 40 matahiti i muri aˈe, ua haamanaˈo atu Mose: “E nunaa moˈa hoi oe no to Atua no Iehova; ua maitihia oe e to Atua ra e Iehova, ei pǔpǔ taata hau ê no ˈna iho, eiaha ˈtu te mau taata atoa e parahi i te ao nei.”—Deut. 7:6.

3. Mea maitai anei te mau ati Iuda i te pae varua a tae ai Nehemia i Ierusalema no te piti o te taime? A faataa.

3 Aita râ te nunaa Iseraela i rave i ta ˈna i tǎpǔ. Ua tavini noa iho â tau taata i te Atua. Mea faufaa aˈe râ no te rahiraa te faahua-moˈa-raa i te raveraa i te hinaaro o te Atua. Ua haere Nehemia i Ierusalema no te piti o te taime fatata 100 matahiti i muri aˈe i to te hoê toea taiva ore hoˈiraa ˈtu e patu faahou i te oire. Ua na reira ratou no te haamori faahou ia Iehova. Ua paruparu râ te nunaa i te pae varua a tae ai Nehemia i ǒ no te piti o te taime.

4. E hiˈopoa mai tatou i teihea mau ravea o te tauturu mai ia riro noa ei nunaa moˈa?

4 Ua haamoˈa-atoa-hia te mau Ite no Iehova e te Atua ei pǔpǔ mai te mau Iseraela. Mea moˈa te mau Kerisetiano faatavaihia e te “feia rahi roa,” oia hoi ua faataahia ratou no te hoê taviniraa moˈa. (Apo. 7:9, 14, 15; Kor. 1, 6:11) Ua ere Iseraela i tera tiaraa moˈa i mua i te Atua. E ere râ tera to tatou hinaaro. E nafea ïa ia vai moˈa noa e ia farii noa te Atua ia tatou? E hiˈo anaˈe e maha ravea faataahia e te Nehemia pene 13: (1) te aperaa i te mau amuimuiraa iino; (2) te tururaa i te mau faanahoraa Kerisetiano; (3) te tuuraa i te mau mea pae varua na mua roa; e (4) te parururaa i to mau taairaa e te Atua.

E APE I TE MAU AMUIMUIRAA IINO

Mea nafea Nehemia i te faaiteraa i to ˈna taiva ore ia Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 5, 6)

5, 6. O vai Eliasiba e Tobia, e no te aha paha Eliasiba i amuimui ai ia ˈna?

5 A taio i te Nehemia 13:4-9. E ere i te mea ohie ia vai moˈa noa, mea rahi hoi te haafifiraa viivii. A hiˈo na ia Eliasiba e Tobia. E tahuˈa rahi o Eliasiba e e ati Amona Tobia o te ohipa ra paha no te faatereraa Peresia i Iudea. Ua patoi Tobia e to ˈna mau hoa ia Nehemia o tei hinaaro e faatia faahou i te mau patu o Ierusalema. (Neh. 2:10) Ua opanihia te mau ati Amona ia tomo i roto i te aua o te hiero. (Deut. 23:3) No te aha ïa te tahuˈa rahi i faanaho ai i te hoê vahi i roto i te hoê piha tamaaraa o te hiero no Tobia?

6 Ua riro Tobia e Eliasiba ei hoa rahi. Ua faaipoipo Tobia e ta ˈna tamaiti ra o Iohanana i te vahine ati Iuda. I faahanahana noa na te ati Iuda e rave rahi ia Tobia. (Neh. 6:17-19) Ua faaipoipo te tahi mootua a Eliasiba i te tamahine a Sanabalata, te tavana o Samaria e te hoê hoa rahi o Tobia. (Neh. 13:28) No tera paha mau taairaa i vaiiho ai te tahuˈa rahi i te hoê taata patoi e tiaturi ore i te Atua ia taui i to ˈna huru feruriraa. No to Nehemia râ taiva ore ia Iehova, ua faarue oia i te mau taoˈa atoa a Tobia i rapae i taua piha tamaaraa ra.

7. Ia aha te mau matahiapo no te ore e ere i to ratou tiaraa moˈa i mua i te Atua?

7 Ei taata pûpûhia i te Atua, ia vai taiva ore tatou ia Iehova na mua roa. Eita tatou e vai moˈa noa i mua ia ˈna ia ore tatou e pee i ta ˈna mau ture aveia tia. Eiaha te mau taairaa fetii ia na nia ˈˈe i te mau faaueraa tumu Bibilia. E pee te mau matahiapo i to Iehova manaˈo, eiaha i to ratou iho manaˈo e huru aau. (Tim. 1, 5:21) E haapao maite ratou eiaha e rave i te tahi mea e taiva ˈi ratou i te Atua.—Tim. 1, 2:8.

8. Ia haamanaˈo te mau tavini atoa a Iehova i te aha no nia i to ratou mau amuimuiraa?

8 E haamanaˈo anaˈe e “e ino te parau maitai i te amuiraa iino.” (Kor. 1, 15:33) E ere paha vetahi fetii i te amuimuiraa maitai. I horoa na Eliasiba i te hiˈoraa maitai i te nunaa ma te turu ia Nehemia ia faatia faahou i te mau patu o Ierusalema. (Neh. 3:1) I muri aˈe râ, no te huru feruriraa ino paha o Tobia e o te tahi atu, ua rave Eliasiba i te mau mea e viivii ai o ˈna i mua ia Iehova. E tauturu mai te mau hoa maitai ia tapi i te mau ohipa Kerisetiano mai te taioraa i te Bibilia, te haereraa i te mau putuputuraa e te pororaa. Te here mau nei tatou i te mau melo utuafare o te tauturu mai ia rave i te mea tia.

E TURU I TE FAANAHORAA KERISETIANO

9. No te aha te mau faanahoraa i ravehia no te hiero i faaea ˈi? O vai ïa ta Nehemia i faahapa?

9 A taio i te Nehemia 13:10-13. A hoˈi ai Nehemia i Ierusalema, e au ra e ua faaea te nunaa i te horoa i te mau ô i te hiero. Faarue atura ïa te mau ati Levi i ta ratou hopoia e ua haere e faaapu. Ua faahapa Nehemia i te feia tavana. Aita paha ratou e ohi ra aore ra e afai ra i te tuhaa ahuru a te nunaa i te hiero. Tera hoi ta ratou hopoia. (Neh. 12:44) Rave ihora Nehemia i te mau faanahoraa ia ohihia teie mau ô e ua faatoroa i te mau tane tiaturihia no te horoa i te tuhaa ahuru i te mau ati Levi.

10, 11. Eaha te fanaˈoraa taa ê a te nunaa o te Atua?

10 Eaha ïa te haapii mai? Te haamanaˈo maira te reira e e fanaˈoraa taa ê ta tatou e faahanahana ia Iehova e ta tatou mau mea faufaa. (Mas. 3:9) A horoa ˈi i te ô no te turu i ta ˈna ohipa, te faahoˈi noa nei tatou i ta Iehova mau mea. (Par. 1, 29:14-16) Aita e titauhia ra ia horoa faarahi. Ia na reira râ tatou paatoa no te mea ua hinaaro tatou.—Kor. 2, 8:12.

11 E rave rahi matahiti, ua titau manihini noa te hoê utuafare rahi i na hoa faaipoipo paari pionie taa ê ia tamaa ia ratou ra hoê taime i te hebedoma. Noa ˈtu e vau tamarii ta raua, ua parau te mama, “Eaha hoi e piti â mereti ia tunuhia te maa no ahuru aˈe taata?” Ua oaoa roa teie na pionie i to ratou farii maitai noa ˈtu e e au ra e mea haihai te reira! Ua riro raua ei haamaitairaa no teie utuafare. No ta raua mau parau e faatiaraa faaitoito, ua haere te mau tamarii i mua i te pae varua. I muri aˈe, ua riro ratou pauroa ei tavini taime taatoa.

12. Eaha te hiˈoraa maitai ta te mau taeae faatoroahia i roto i te amuiraa e horoa maira?

12 Teie te tahi atu haapiiraa: Mai ia Nehemia, te turu nei te mau taeae faatoroahia i te mau faanahoraa Kerisetiano. Te pee nei te amuiraa i to ratou hiˈoraa. Te pee atoa nei te mau matahiapo i te hiˈoraa o te aposetolo Paulo. Ua turu o ˈna i te haamoriraa mau e ua horoa i te aratairaa faufaa. Ei hiˈoraa, mea rahi te manaˈo tauturu ta ˈna i horoa no nia i te mau ô horoa noa.—Kor. 1, 16:1-3; Kor. 2, 9:5-7.

E TUU I TE MAU MEA PAE VARUA NA MUA ROA

13. Mea nafea vetahi mau ati Iuda i te faatura-ore-raa i te Sabati?

13 A taio i te Nehemia 13:15-21. E paruparu roa ˈtu â tatou i te pae varua ia tapitapi noa tatou i te mau mea materia. Ia au i te Exodo 31:13, e haamanaˈo te Sabati tahebedoma i te mau Iseraela e e nunaa moˈa ratou. Ua faataahia te mahana Sabati no te haamoriraa utuafare, te pure e te feruri-maite-raa i te ture a te Atua. No te mau taata râ i te tau o Nehemia, e pinepine e e mahana noa ïa no te tapihoo. Ua tuuhia te haamoriraa i te hiti. Ua tiahi ïa Nehemia i te feia hoo taoˈa i rapae i te oire e ua opani i te mau uputa hou a haamata ˈi te Sabati.

14, 15. (a) Eaha te nehenehe e tupu ia anaanatae rahi roa tatou i te mau mea materia? (b) E nafea e ô ai i te faaearaa o te Atua?

14 Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Nehemia? Eiaha tatou e faataa i te taime rahi ia noaa mai te moni. Aita anaˈe, e hema ohie tatou i ta tatou ohipa mai te peu iho â râ mea au te reira. A haamanaˈo i ta Iesu i faaara no nia i te taviniraa e piti fatu. (A taio i te Mataio 6:24.) E moni ta Nehemia. Ua aha râ o ˈna i Ierusalema? (Neh. 5:14-18) Aita o ˈna i amuimui atu i te mau ati Turia aore ra i te tahi atu feia hoohoo ia rahi mai ta ˈna faufaa. Ua tauturu noa râ o ˈna i to ˈna mau taeae e ua rave i te mau mea e moˈa ˈi to Iehova iˈoa. Oia atoa i teie mahana, te hinaaro nei te mau matahiapo e tavini tauturu e rave i te mau mea e maitai ai te amuiraa. E te here nei to ratou mau hoa Kerisetiano ia ratou no tera huru feruriraa. No reira e itehia ˈi te here e te hau i roto i to te Atua nunaa.—Ezk. 34:25, 28.

15 Aita e titauhia ra ia faatura tatou ei Kerisetiano i te hoê Sabati tahebedoma. Ua parau râ Paulo: “Te vai râ maori te faaearaa no te taata no te Atua. O tei ô hoi i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa, mai te Atua hoi i faaea i ta ˈna ra.” (Heb. 4:9, 10) E ô tatou i roto i te faaearaa o te Atua ma te turu i ta ˈNa opuaraa. O te haamoriraa utuafare, te mau putuputuraa e te pororaa anei te mea faufaa aˈe no oe e no te feia ta oe e here ra? E titauhia paha ia faaite papu e tera te mea faufaa aˈe no tatou. Peneiaˈe i to tatou paoti aore ra hoa ohipa, ia ore iho â râ ratou e faatura i te reira. E mea tia paha ‘ia opani i te mau uputa o te oire e ia tiahi i te feia no Turia i rapae’ no te tuu e te haapao na mua roa i te mau mea moˈa. I te mea e ua haamoˈahia tatou, e ui anaˈe: ‘Te faaite ra anei to ˈu oraraa e ua faataahia vau no te taviniraa a Iehova?’—Mat. 6:33.

E PARURU I TO TATOU MAU TAAIRAA E TE ATUA

16. I te tau o Nehemia, no te aha mea fifi ai ia ite e e nunaa moˈa Iseraela?

16 A taio i te Nehemia 13:23-27. I te tau o Nehemia, i faaipoipo na te tane Iseraela i te vahine ěê. I to ˈna tere matamua i Ierusalema, ua faaue Nehemia i te feia paari atoa ia tarima i te hoê parau faaau o te haapapu e e ore ratou e faaipoipo i te vahine etene. (Neh. 9:38; 10:30) Tau matahiti râ i muri aˈe, ua faaipoipo te mau ati Iuda i te vahine ěê. E te mea ino roa ˈtu â, mea fifi ia ite e e nunaa moˈa ratou o te Atua! Aita te mau tamarii a teie mau vahine ěê i ite i te taio e i te paraparau i te reo Hebera. E faariro anei ratou ia ratou ei Iseraela a paari mai ai? Aore ra ei ati Asadoda? Ati Amona? Ati Moabi? I te mea e aita ratou i ite i te reo Hebera, e taa anei ia ratou te ture a te Atua? E nafea ratou e haapii ai o vai o Iehova a faaoti atu ai e tavini ia ˈna eiaha râ i te mau atua hape a to ratou mama? E mea tia ia rave oioi i te hoê ohipa taa maitai. Ta Nehemia ïa i rave.—Neh. 13:28.

A tauturu i ta outou tamarii ia faatupu i te taairaa piri e o Iehova (A hiˈo i te paratarafa 17, 18)

17. E nafea te mau metua e tauturu ai i ta ratou tamarii ia faatupu i te taairaa piri e o Iehova?

17 E mea tia ia tauturu i ta tatou mau tamarii ia faatupu i te taairaa piri e o Iehova. E te mau metua, a uiui na, ‘Te paraparau maitai ra anei ta ˈu mau tamarii i te reo viivii ore o te parau mau Bibilia? (Zeph. 3:9) Te faaite ra anei ta ratou huru paraparau e te patoi ra ratou i te huru feruriraa o teie nei ao?’ E mea tia paha ia haamaitaihia tera tuhaa. Eiaha râ e tuu. E titauhia te taime no te haapii i te hoê reo, mea rahi anaˈe iho â râ haafifiraa. Te faaruru nei ta outou tamarii i te faaheporaa teimaha. Ma te mǎrû râ, a faaohipa i te haamoriraa utuafare e i te tahi atu mau tupuraa no te tauturu ia ratou ia piri atu â ia Iehova. (Deut. 6:6-9) A haapapu atu i te faufaaraa ia faataa ê mai i te ao a Satani. (Ioa. 17:15-17) E a ohipa ia putapû to ratou aau.

18. No te aha e tuhaa faufaa ˈi to te mau metua no te faaineine i ta ratou mau tamarii ia pûpû ia ratou ia Iehova?

18 Parau mau, na te tamarii iho e faaoti e tavini i te Atua aore ra eita. Mea rahi râ ta te mau metua e nehenehe e rave. Oia hoi e horoa i te hiˈoraa maitai, e faataa maitai i te mau otia e e tauaparau e o ratou no nia i te mau faahopearaa o ta ratou mau faaotiraa. E te mau metua, o outou te nehenehe e faaineine maitai aˈe i ta outou mau tamarii ia pûpû ia ratou ia Iehova. A tauturu ia ratou ia faatupu e ia tapea i te taairaa maitai e o ˈNa. Ia vai ara iho â tatou paatoa e tia ˈi. Eita ïa tatou e ere i to tatou “ahu pu teatea” taipe, oia hoi te mau huru maitatai e ture aveia e faaite ra e e pǐpǐ tatou a te Mesia.—Apo. 3:4, 5; 16:15.

HAAMANAˈOHIA E HAAMAITAIHIA

19, 20. Ia aha ia haamanaˈo e ia haamaitai Iehova ia tatou?

19 Ua ora te peropheta Malaki i te tau o Nehemia. Ua faaite o ˈna e ua haamata “te tahi buka manaˈoraa” i te papaihia “no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” (Mal. 3:16, 17) Eita roa ˈtu te Atua e haamoe i te feia o te mǎtaˈu ra ia ˈna e o te hinaaro ra i to ˈna iˈoa.—Heb. 6:10.

20 Ua pure Nehemia: “E manaˈo mai oe ia ˈu, e tau Atua e, ia maitai hoi au.” (Neh. 13:31) Mai ia Nehemia, e papai-atoa-hia to tatou iˈoa i roto i te buka manaˈoraa a te Atua ia tamau tatou i te ape i te mau amuimuiraa iino, i te turu i te mau faanahoraa Kerisetiano, i te tuu i te mau mea pae varua na mua roa e i te paruru i to tatou mau taairaa e o Iehova. E hiˈopoa anaˈe ia tatou iho no te ite e tei roto mau anei tatou i te faaroo. (Kor. 2, 13:5) Ia tapea tatou i to tatou taairaa moˈa e o Iehova, e haamanaˈo e e haamaitai mai o ˈna.