Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“E imi ia Iehova, e to ˈna ra puai”

“E imi ia Iehova, e to ˈna ra puai”

“E imi ia Iehova, e to ˈna ra puai”

“Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.”—PARALEIPOMENO 2, 16:9.

1. Eaha te puai, e nafea to te taata faaohiparaa i te reira?

 MEA rahi te auraa o te parau ra mana, mai te fanaˈoraa i te faatereraa, te mana, aore ra te ohiparaa i nia ia vetahi ê; te ravea no te ohipa aore ra no te faatupu i te hoê faahopearaa; te puai (te etaeta) i te pae tino; aore ra te ravea i te pae o te feruriraa aore ra i te pae morare. Aita e roo maitai to te taata i te paeau o te faaohiparaa i te mana. Teie ta Lord Acton, te hoê taata tuatapapa aamu, i parau no nia i te mana i roto i te rima o te mau tia politita: “E nehenehe te taata e inohia i te mana e e ino-mau-hia te taata i te mana otia ore.” Mea rahi te mau hiˈoraa i roto i te aamu no teie nei tau o te faaite ra i te tanoraa o te mau parau a Lord Acton. I te senekele 20, “ua faatere te taata i te taata no to ˈna iho pohe” mai tei ore i itehia aˈenei. (Koheleta 8:9, MN) Ua faaohipa uˈana roa te mau taata faatere ino i to ratou mana e ua haapohe i te mau mirioni taata. Mea atâta te mana aita i taotiahia e te here, te paari, e te parau-tia.

2. A faataa na nafea te tahi atu â mau huru maitatai o te Atua e ohipa ˈi i nia i ta ˈna faaohiparaa i to ˈna puai.

2 Taa ê atu i te taata e rave rahi, e faaohipa noa te Atua i to ˈna puai no te maitai. “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.” (Paraleipomeno 2, 16:9) Te haavî nei Iehova i to ˈna puai. Na te faaoromai e tapea ra i te Atua eiaha e haamou i te feia iino, ia noaa hoi ia ratou te ravea no te tatarahapa. Te turai ra te here ia ˈna ia faahiti i te mahana i nia i te mau huru taata atoa—te feia parau-tia e te feia parau-tia ore. E na te parau-tia e turai ia ˈna ia faaohipa i to ˈna puai otia ore no te haamou roa i te Diabolo ra o Satani, e mau ravea hoi ta ˈna no te haapohe.—Mataio 5:44, 45; Hebera 2:14; Petero 2, 3:9.

3. No te aha te puai mana hope o te Atua e riro ai ei tumu no te tiaturi ia ˈna?

3 Te puai maere mau o to tatou Metua i te raˈi, o te hoê ïa tumu no te tiaturi—i ta ˈna mau tǎpǔ e ta ˈna atoa paruru. Eita te hoê tamarii apî e haapeapea i roto i te mau taata ěê ia tapea maitai oia i te rima o to ˈna metua tane, ua ite hoi oia e eita to ˈna metua tane e vaiiho e ia rave-ino-hia oia. Oia atoa to tatou Metua i te raˈi, e paruru tei “puai hoi ia faaora” ia tatou i te mau huru ino tamau atoa mai te peu e e haere tatou e o ˈna. (Isaia 63:1; Mika 6:8) E ei Metua maitai, e faatupu noa iho â Iehova i ta ˈna mau tǎpǔ. Te haapapu maira to ˈna puai otia ore e ‘e noaa iho â i ta ˈna parau te mea i faaue atu ai oia ra.’—Isaia 55:11; Tito 1:2.

4, 5. (a) Eaha tei tupu i to te Arii Asa tiaturi-roa-raa ia Iehova? (b) Eaha te nehenehe e tupu ia tiaturi tatou i te ravea a te taata no to tatou mau fifi?

4 No te aha mea faufaa ia faaoti tatou eiaha ia haamoe i te paruru a to tatou Metua i te raˈi? No te mea e nehenehe tatou e teimaha i te mau huru tupuraa, a haamoe atu ai teihea roa to tatou haapuraa mau. Ua itehia te reira i roto i te hiˈoraa o te Arii Asa, te hoê taata i tiaturi noa ia Iehova. I te roaraa o te faatereraa a Asa, ua aro te hoê nuu Etiopia, hoê mirioni ratou, ia Iuda. I to ˈna iteraa e mea rahi aˈe te faehau a to ˈna mau enemi, ua pure aˈera Asa e: “E Iehova e, e ere i te mea rave taiata ia oe ia tauturu mai i te taata puai ore, i ropu i te feia atoa e rave rahi: e tauturu mai ia matou, e to matou Atua, e Iehova; te tiaturi nei hoi matou i nia ia oe, e no to oe iˈoa i haere hua ˈtu ai matou e rave i teie nei feia rahi. O oe to matou Atua, e Iehova e: eiaha ta te taata anaˈe nei ia tupu i ta oe ra.” (Paraleipomeno 2, 14:11) Ua farii Iehova i te aniraa a Asa e ua horoa i te upootiaraa rahi na ˈna.

5 I muri aˈe râ e rave rahi matahiti taviniraa haapao maitai, ua iti mai te tiaturi o Asa i te puai faaora o Iehova. No te ape i te hoê haamǎtaˈuraa a te nuu a te basileia apatoerau no Iseraela, ua fariu tia ˈtu oia i nia ia Arama no te ani i te tauturu. (Paraleipomeno 2, 16:1-3) Noa ˈtu e ua ore te haamǎtaˈuraa a Iseraela i nia ia Iuda maoti ta ˈna petaraa ia Benehada, te Arii Arama, ua faaite mai te faufaa ta Asa i faaau ia Arama e aita oia i tiaturi ia Iehova. Ua ani atura te peropheta ra o Hanani ia ˈna ma te tano e: “E ere anei i te nuu rahi to Kusa e to Lubi, e te pereoo i te rahi, e te feia puaahorofenua? no te mea râ, ua tiaturi oe ia Iehova, ua tuu maira oia ia ratou i to rima.” (Paraleipomeno 2, 16:7, 8) Ua patoi râ o Asa i teie aˈoraa. (Paraleipomeno 2, 16:9-12) Ia faaruru tatou i te mau fifi, eiaha tatou e tiaturi i te mau ravea a te taata. E tiaturi râ tatou i te Atua, no te mea e faatupu iho â te tiaturiraa i te puai o te taata i te inoino.—Salamo 146:3-5.

A imi i te puai ta Iehova e horoa ra

6. No te aha tatou e ‘imi ai ia Iehova e to ˈna puai’?

6 E nehenehe ta Iehova e horoa i te puai na ta ˈna mau tavini e e paruru ia ratou. Te faaitoito maira te Bibilia ia “imi ia Iehova, e to ˈna ra puai.” (Salamo 105:4) No te aha? No te mea ia rave tatou i te mau mea maoti to ˈna puai, e ohipa ïa to tatou puai no te maitai, eiaha no te ino, o vetahi ê. Aita ˈtu e hiˈoraa maitai aˈe ta tatou e ite maoti râ to Iesu Mesia, o tei faatupu e rave rahi semeio maoti “te puai o Iehova.” (Luka 5:17, MN) E nehenehe hoi ta Iesu e pûpû ia ˈna no te riro ei arii taoˈa rahi, te tuiroo, aore ra te mana hope. (Luka 4:5-7) Aita râ, ua faaohipa oia i te puai ta te Atua i horoa na ˈna no te faaineine e te haapii, no te tauturu e te faaora. (Mareko 7:37; Ioane 7:46) E hiˈoraa maitai mau â teie no tatou!

7. Eaha te huru faufaa roa ta tatou e faahotu ia rave tatou i te mau mea maoti te puai o te Atua eiaha râ to tatou?

7 Hau atu â, ia rave tatou i te mau mea maoti “[te puai] ta te Atua i horoa maira,” e tauturu mai te reira ia vai haehaa noa tatou. (Petero 1, 4:11; MN) E nehenehe te mau taata e imi ra i te puai no ratou iho e riro ei feia teoteo. Te vai ra te hiˈoraa o Esarahadona, te hoê Arii Asura, o tei parau ma te faaahaaha e: “Mea puai, mea puai roa vau, e aito, e tiapai taata, e taata rahi au.” Area o Iehova ra, “ua maiti” ïa “i te mea paruparu o te ao nei, ei faahaamaraa ˈtu i te feia puai.” No reira, ia faaahaaha te hoê Kerisetiano mau, e faaahaaha ïa oia ia Iehova, no te mea ua ite oia e te mea ta ˈna i rave, aita ïa i manuïa maoti to ˈna noa puai. E faateitei mau â ‘te faahaehaaraa i raro aˈe i te rima mana o te Atua.’—Korinetia 1, 1:26-31; Petero 1, 5:6.

8. Eaha ta tatou e rave na mua no te fanaˈo i te puai o Iehova?

8 Nafea tatou e fanaˈo ai i te puai o te Atua? Na mua roa, e tia ia tatou ia ani i te reira na roto i te pure. Ua haapapu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e horoa to ˈna Metua i te varua moˈa i te feia e ani i te reira. (Luka 11:10-13) A hiˈo na nafea to te reira faaîraa i te mau pǐpǐ a te Mesia i te puai i to ratou maitiraa i te auraro i te Atua eiaha râ te mau aratai haapaoraa o tei faaue ia ratou eiaha e poro faahou no nia ia Iesu. I to ratou pureraa ia Iehova no te ani i te tauturu, ua pahonohia ta ratou pure haavare ore, e ua haapuai aˈera te varua moˈa ia ratou ia tamau noa i te poro i te parau apî maitai ma te mǎtaˈu ore.—Ohipa 4:19, 20, 29-31, 33.

9. A faahiti na i te piti o te tumu o te puai i te pae varua e a horoa i te hoê hiˈoraa Bibilia no te faaite i te aravihi o te reira.

9 A piti, e nehenehe tatou e fanaˈo i te puai pae varua maoti te Bibilia. (Hebera 4:12) Ua ite-maitai-hia te puai o te parau a te Atua i te tau o te Arii Iosia. Noa ˈtu e ua tatara aˈena teie arii Iudea i te mau idolo etene i roto i te fenua, ua turai te iteraahia te Ture a Iehova ma te manaˈo-ore-hia i roto i te hiero ia faarahi atu â oia i teie porotarama tamâraa. * I muri aˈe i to Iosia iho taioraa i te Ture i te taata, ua faaau aˈera te nunaa taatoa i te hoê faufaa e o Iehova, e ua ravehia ˈtura te piti o te ohipa tamâraa itoito atu â i te haamoriraa idolo. Te faahopearaa maitai o te ohipa faaapîraa a Iosia, oia ïa i taua area taime ra ‘aita ratou i faarue i te pee ia Iehova.’—Paraleipomeno 2, 34:33.

10. Eaha te toru o te ravea no te fanaˈo i te puai no ǒ mai ia Iehova ra, e no te aha mea faufaa roa te reira?

10 A toru, e fanaˈo tatou i te puai no ǒ mai ia Iehova ra na roto i te auhoaraa Kerisetiano. Ua faaitoito o Paulo i te mau Kerisetiano ia haere tamau i te mau putuputuraa no te ‘faaaraara ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai’ e no te faaitoito te tahi i te tahi. (Hebera 10:24, 25) I to Petero faaora-semeio-raahia mai te fare tapearaa mai, ua hinaaro oia e haere i to ˈna mau taeae ra, no reira, ua haere roa ˈtura oia i te fare o te metua vahine o Ioane Mareko, “e feia rahi hoi tei putuputu i reira, te pure ra.” (Ohipa 12:12) Parau mau, e nehenehe hoi ta ratou paatoa e faaea i te fare a pure ai. Ua maiti ratou e amui no te pure e te faaitoito te tahi i te tahi i roto i taua taime fifi ra. A fatata ˈi te tere roa e te atâta o Paulo i Roma i te hope, ua farerei oia i te tahi mau taeae i Puteoli e i muri aˈe, i te vetahi atu â o tei haere mai e hiˈo ia ˈna. Eaha to ˈna huru? “Ite aˈera Paulo ia ratou [tei haere mai e hiˈo ia ˈna], haamaitai atura i te Atua e itoito atura.” (Ohipa 28:13-15) Ua itoitohia oia i te farerei-faahou-raa i te mau hoa Kerisetiano. E fanaˈo atoa tatou i te puai maoti te amuiraa e te mau hoa Kerisetiano. A fanaˈo noa ˈi tatou i te tiamâraa e a nehenehe noa ˈi tatou e amui te tahi e te tahi, eiaha roa ˈtu tatou e tamata i te haere o tatou anaˈe na nia i te eˈa pirihao e tae atu ai i te ora.—Maseli 18:1; Mataio 7:14.

11. A faahiti na i te tahi mau huru tupuraa e hinaaro-rahi-hia ˈi “te puai i hau aˈe i tei matauhia.”

11 Na roto i te pure-tamau-raa, te haapiiraa i te Parau a te Atua, e te auhoaraa e te mau taeae i roto i te faaroo, e tamau noa tatou i te ‘itoito i te Fatu, e i to ˈna puai rahi.’ (Ephesia 6:10) E hinaaro iho â tatou pauroa i te ‘itoito i te Fatu.’ Te faaruru nei vetahi i te mau maˈi haaparuparu, vetahi ê atu i te mau faainoraa o te ruauraa aore ra i te pohe o te hoê hoa o te oraraa taatoa. (Salamo 41:3) Te faaruru ra vetahi i te patoiraa a te hoê hoa tiaturi ore. E hopoia rohirohi mau no te mau metua, te mau metua otahi iho â râ, ia rave i te hoê ohipa ma te taime taatoa e ia haapao i te hoê utuafare. E hinaaro te mau Kerisetiano apî i te puai no te faaruru i te faaheporaa a te mau hoa e ia patoi i te raau taero e te peu tia ore i te pae morare. Eiaha roa ˈtu te hoê e haamarirau i te ani ia Iehova i “te puai i hau aˈe i tei matauhia” no te faaruru i taua mau haafifiraa ra.—Korinetia 2, 4:7, MN.

‘Te horoa nei oia i te itoito no tei paruparu’

12. Nafea Iehova e turu ai ia tatou i roto i te taviniraa Kerisetiano?

12 Hau atu â, te horoa ra Iehova i te puai na ta ˈna mau tavini ia rave ratou i ta ratou taviniraa. Te taio nei tatou i roto i te parau tohu a Isaia e: “Te horoa nei oia i te itoito no te matapouri; e te faarahi nei oia i te etaeta no tei paruparu ra. . . . O te feia . . . e tiaturi ia Iehova, e noaa ïa te etaeta apî; e pee ratou i nia mai tei nia i te pererau o te aeto ra; e horo ratou, e e ore e rohirohi; e haere â hoi ratou, e e ore e matapourihia.” (Isaia 40:29-31) Ua fanaˈo te aposetolo Paulo iho i te puai no te faatupu i ta ˈna taviniraa. I te pae hopea, ua manuïa ta ˈna taviniraa. Ua papai oia i te mau Kerisetiano no Tesalonia e: “Aore ta matou evanelia i tae parau vaha noa ˈtu ia outou, ma te puai atoa râ, e ma te [varua moˈa].” (Tesalonia 1, 1:5; MN) E puai atoa to ta ˈna pororaa e ta ˈna haapiiraa no te faatupu i te mau tauiraa rarahi i roto i te oraraa o te feia i faaroo ia ˈna.

13. Na te aha i faaitoito ia Ieremia ia tamau maite noa noa ˈtu te patoiraa?

13 Ia faaruru tatou i te hoê huru feruriraa taa ê i roto i ta tatou tuhaa fenua—te hoê tufaa fenua ta tatou paha i poro pinepine ehia matahiti i te maoro e aita i rahi te apî—e nehenehe tatou e haaparuparu. Ua haaparuparu atoa Ieremia no te patoiraa, te tâhitohitoraa, e te tâuˈa ore ta ˈna i farerei. “E ore au e parau i te reira [no nia i te Atua], e ore au e parau faahou i to ˈna ra iˈoa,” ta ˈna ïa i parau ia ˈna iho. Aita râ ta ˈna i nehenehe e mamû noa. Ua “riro” ta ˈna poroi ‘mai te auahi ama i roto i opanihia i roto i to ˈna mau ivi.’ (Ieremia 20:9) Na te aha i haapuai faahou ia ˈna i mua i teie fifi rahi? “Tei ia ˈu . . . Iehova, ei aito riariahia ïa,” ta Ieremia ïa i parau. (Ieremia 20:11) I te mea e ua taa ia Ieremia te faufaaraa rahi o ta ˈna poroi e te ohipa ta te Atua i horoa mai na ˈna, ua farii oia i te faaitoitoraa a Iehova.

Te puai no te haamauiui e te puai no te rapaau

14. (a) Mai te aha te puai o te arero? (b) A horoa na i te tahi mau hiˈoraa no te faaite i te faainoraa ta te arero e nehenehe e faatupu.

14 E ere te puai atoa ta tatou e fanaˈo ra no ǒ roa mai i te Atua ra. Mai te arero, ei hiˈoraa, e puai to ˈna no te haamauiui e no te rapaau. “Tei te arero te pohe e te ora i te vairaa,” ta Solomona ïa e faaara ra. (Maseli 18:21) Ia au i te aparauraa poto noa a Satani e o Eva, te ite ra tatou i te mau faainoraa ta te mau parau e nehenehe e faatupu. (Genese 3:1-5; Iakobo 3:5) E nehenehe atoa tatou e faaino rahi na roto i te arero. E nehenehe te mau parau au ore no nia i te rahi o te hoê potii e turai ia ˈna ia haapae roa ino i te maa. E nehenehe te faahiti-noa-raa ma te feruri ore i te tahi mau parau haavare e faaino i te hoê auhoaraa maoro. E tia mau â ia haavîhia te arero.

15. Nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i to tatou arero no te patu e te faaora?

15 Tera râ, e nehenehe te arero e patu e e vavahi atoa. Te na ô ra te maseli Bibilia e: “Te taata vavi noa ra, e au ïa i te ˈoˈe patiatia ra; o te arero râ o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.” (Maseli 12:18) Te faaohipa nei te mau Kerisetiano paari i te puai o te arero no te tamahanahana i tei hepohepo e tei ere i tei herehia. E nehenehe te mau parau maitatai e faaitoito i te mau taurearea o te aro nei i te faaheporaa ino a te mau hoa. E nehenehe te hoê arero haapao maitai e tamǎrû i te mau taeae e te mau tuahine ruhiruhia o te hinaarohia ra e o te here-noa-hia ra. E nehenehe te mau parau maitatai e haamaitai i te mau mahana o te feia maˈi. Hau roa ˈtu â, e nehenehe tatou e faaohipa i to tatou arero no te faaite i te poroi puai o te Basileia i te taata atoa e faaroo mai. E maraa ia tatou ia poro haere i te Parau a te Atua mai te peu e tei roto to tatou mafatu i te reira. Te na ô ra te Bibilia e: “Eiaha oe e tapea i te maitai i te taata e au ia ˈna ia hopoi ra, tei to rima taua maitai ra ia hopoi.”—Maseli 3:27.

Te faaohiparaa maitai i te puai

16, 17. Ia faaohipa ratou i to ratou mana no ǒ mai i te Atua ra, nafea te mau matahiapo, te mau metua, te mau tane e te mau vahine faaipoipo e pee ai i te hiˈoraa o Iehova?

16 Noa ˈtu e e mana hope to ˈna, te faatere ra o Iehova i te amuiraa ma te here. (Ioane 1, 4:8) Ia au i to ˈna hiˈoraa, te haapao ra te mau tiaau Kerisetiano i te nǎnǎ a te Atua ma te here—ma te faaohipa maitai, eiaha ma te faaohipa ino, i to ratou mana. Parau mau, e tia i te mau tiaau i te tahi mau taime ia ‘faaite hua i te hapa, ia aˈo atu, e ia faaitoito atu, tera râ, ma te faaoromai rahi, e te haapii-maite-raa ˈtu.’ (Timoteo 2, 4:2) No reira te mau matahiapo e feruri maite noa ˈi i te mau parau ta te aposetolo Petero i papai i te feia e mana to ratou i roto i te amuiraa: “A faaamu i te nǎnǎ a te Atua i roto ia outou na, e rave i te toroa [tiaau], eiaha ra no te faaueue, no te hinaaro râ; eiaha no te taoˈa tia ore ra ia noaa, no te tae mau râ o te aau; eiaha ma te faahepo i nia iho i te tufaa a te Atua ra, ei aveia râ outou no [te] nǎnǎ.”—Petero 1, 5:2, 3; MN; Tesalonia 1, 2:7, 8.

17 E mana atoa ta Iehova i horoa i te mau metua e te mau tane faaipoipo, e e tia i teie puai ia faaohipahia no te tauturu, te haapii, e te poihere. (Ephesia 5:22, 28-30; 6:4) Te faaite ra te hiˈoraa o Iesu e e nehenehe mau â te mana e faaohipahia ma te here. Ia faitohia e ia rave-au-noa-hia te aˈo, eita ïa te mau tamarii e haaparuparu. (Kolosa 3:21)E mau papu te mau faaipoiporaa ia faaohipa te mau tane faaipoipo Kerisetiano ma te here i to ratou tiaraa upoo e ia faatura hohonu te mau vahine faaipoipo i ta ratou tane maoti râ i te na nia ˈˈe i ta ratou tuhaa ohiparaa i horoahia mai e te Atua no te faatere aore ra no te faatia i to ratou hinaaro.—Ephesia 5:28, 33; Petero 1, 3:7.

18. (a) Nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Iehova i roto i te haavîraa i to tatou riri? (b) Eaha te tia i te feia e mana to ratou ia faahotu i roto i te feia ta ratou e haapao ra?

18 E tia i te feia e mana to ratou i roto i te utuafare e te amuiraa ia haapao maitai i te haavî i to ratou riri, no te mea e faatupu te riri i te mǎtaˈu eiaha te here. Ua parau te peropheta Nahuma e: “E ore Iehova e ru i te riri, te rahi ra râ to ˈna mana.” (Nahuma 1:3; Kolosa 3:19) Te haavîraa i to tatou riri, e tapao ïa o te puai, area te faaite-tahaa-raa i te reira, e tapao ïa o te paruparu. (Maseli 16:32) I roto i te utuafare e te amuiraa, o te faahoturaa i te here te fa—te here ia Iehova, te here te tahi i te tahi, e te hinaaro i te mau faaueraa tumu parau-tia. Inaha, o te here te tatua puai roa ˈˈe o te tahoêraa e te hinaaro puai roa ˈˈe no te rave i te mea maitai.—Korinetia 1, 13:8, 13; Kolosa 3:14.

19. Eaha te haapapuraa tamahanahana ta Iehova e horoa maira, e eaha te tia ia tatou ia rave?

19 No te ite o vai o Iehova, e tia ia tatou ia farii i to ˈna puai. Ua parau o Iehova na roto ia Isaia e: “Aitâ oe i ite, aitâ oe i faaroo, e e parahiraa mure ore to te Atua, to Iehova, o tei hamani i te fenua e tae noa ˈtu i te hopea ra; e ore hoi oia e matapouri, e ore te rohirohi.” (Isaia 40:28) E puai otia ore to Iehova. Ia tiaturi tatou ia ˈna eiaha ia tatou, eita oia e faarue ia tatou. Te haapapu maira oia e: “Eiaha e mǎtaˈu, tei pihai-atoa-iho vau ia oe; eiaha e taiâ, o vau hoi to Atua. E faaetaeta vau ia oe, e tauturu vau ia oe: oia ïa, e mau vau ia oe i tau rima atau parau-tia ra.” (Isaia 41:10) Nafea ïa tatou e pahono ai i to ˈna anaanatae î i te here ia tatou? Mai ia Iesu, e faaohipa noa ïa tatou i te puai atoa ta Iehova e horoa maira no te tauturu e no te patu. E haavî atoa anaˈe i to tatou arero ia rapaau hoi oia eiaha râ ia haamauiui. E ia vai ara noa na tatou i te pae varua, ia mau papu i roto i te faaroo, e ia itoito i roto i te puai o to tatou Atua poiete Rahi ra o Iehova.—Korinetia 1, 16:13.

[Nota i raro i te api]

^ E au ra e ua ite te mau ati Iuda i te papai tumu o te Ture a Mose, o tei vaiihohia i roto i te hiero e mau senekele na mua ˈtu.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Nafea o Iehova e faaohipa ˈi i to ˈna puai?

• Nafea tatou e fanaˈo ai i te puai o Iehova?

• Nafea ia faaohipa i te puai o te arero?

• Nafea te mana ta te Atua i horoa mai e riro ai ei haamaitairaa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua faaohipa Iesu i te puai o Iehova no te tauturu ia vetahi ê

[Hohoˈa i te api 17]

E maraa ia tatou ia poro haere i te Parau a te Atua mai te peu e tei roto to tatou mafatu i te reira