Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mea here na Iehova te feia o te “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi”!

Mea here na Iehova te feia o te “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi”!

“Te repo maitai i ueuehia ˈi te huero, o te feia ïa . . . tei hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi.”—LUKA 8:15.

HIMENE: 68, 72

1, 2. (a) No te aha tatou e itoitohia ˈi i te hiˈoraa o te mau taeae e tuahine o te tamau i te poro noa ˈtu eita te rahiraa e faaroo? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha ta Iesu i parau ia poro tatou i roto i to tatou iho fenua? (A hiˈo i te nota.)

 E PIONIE Sergio e Olinda i Marite e e 80 tiahapa matahiti to raua e piti. I teie nei, mea fifi no raua ia hahaere no te mea e mauiui noa to raua avae. Mai ta raua râ i matau i te rave ehia aˈenei matahiti, i te hora hitu i te poipoi, e haere raua na avae i te tahi vahi taata o te oire. E haere Sergio e Olinda i pihai iho i te tahi tiairaa pereoo mataeinaa a pûpû atu ai i ta tatou mau papai i te taata. Eita te rahiraa e tâuˈa ia raua, noa ˈtu râ, e tia noa raua i tera vahi a faaite atu ai i te mata ataata i te feia e hiˈo ra ia raua. I te hora 12, e hoˈi mǎrû noa raua i te fare na avae. I te poipoi i mua ˈtu, te hoˈi faahou atura raua i te tiairaa pereoo i te hora hitu. E tamau raua i te poro e ono poipoi i te hebedoma.

2 Mea rahi te mau taeae e tuahine taiva ore mai ia Sergio raua Olinda. Ehia matahiti to ratou tamau-noa-raa i te poro noa ˈtu eita te rahiraa e faaroo. Te poro atoa ra anei oe i roto i te tuhaa fenua mai tera te huru? Mai te peu e e, e nehenehe oe e haapopouhia, ua tamau oe i te faaoromai e te poro noa ˈtu e ere i te mea ohie. * Te faaitoito ra to oe hiˈoraa i te mau taeae e tuahine e rave rahi, oia atoa i tei poro ehia aˈenei matahiti i teie nei. A hiˈo na i ta te tahi mau tiaau haaati i parau. Ua na ô te tahi: “Ia haere au i roto i te taviniraa na muri i tera mau taeae e tuahine haapao maitai, e itoito-roa-hia vau i to ratou hiˈoraa!” Area te tahi atu tiaau, te na ô ra ïa: “E turai mai to ratou taiva ore ia tamau i te ohipa e ia faaitoito i roto i ta ˈu iho taviniraa.” Te parau ra te tahi atu tiaau haaati: “E putapû roa to ˈu aau i to ratou hiˈoraa!”

3. Eaha na uiraa e toru ta tatou e hiˈopoa mai e e turai mai te pahonoraa ia aha?

3 I roto i teie haapiiraa, e hiˈopoahia e toru uiraa: No te aha tatou e toaruaru ai i te tahi taime? Eaha te auraa ia hotu tatou? Eaha te tauturu mai ia hotu a faaoromai tamau ai i te fifi? E turai mai te pahonoraa i tera mau uiraa ia tamau i te rave i te ohipa pororaa ta Iesu i horoa mai.

NO TE AHA TATOU E TOARUARU AI I TE TAHI TAIME?

4. (a) I te mea aita te rahiraa ati Iuda i farii i ta ˈna poroi, eaha ïa te huru o Paulo? (b) No te aha Paulo i haapeapea ˈi no ratou?

4 Ua toaruaru aˈenei oe no te mea eita te taata o te tuhaa fenua e farii i te poroi no nia i te Faatereraa arii? Mai te peu e e, e taa ia oe i te huru o te aposetolo Paulo. Ua poro o ˈna hau atu i te 30 matahiti te maoro e mea rahi te taata ta ˈna i tauturu ia riro ei Kerisetiano. (Ohi. 14:21; Kor. 2, 3:2, 3) Tera râ, aita Paulo i nehenehe e tauturu e rave rahi o to ˈna iho nunaa ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. Aita hoi te rahiraa o te mau ati Iuda i farii i te poroi a Paulo e ua tae roa vetahi i te hamani ino ia ˈna. (Ohi. 14:19; 17:1, 4, 5, 13) Eaha te huru o Paulo i mua i te patoiraa? Ua na ô oia: “E oto rahi to ˈu e te horuhoru noa ra to ˈu aau.” (Roma 9:1-3) No te aha Paulo i haapeapea ˈi no ratou? Mea au roa na Paulo te ohipa pororaa e mea here atoa na ˈna te taata. Ua oto Paulo no te mau ati Iuda e ua peapea roa i te oreraa ratou e farii i te aroha hamani maitai o te Atua.

5. (a) No te aha tatou e poro ai? (b) No te aha e toaruaru iho â tatou i te tahi taime?

5 Mai ia Paulo, e poro tatou no te mea te here ra tatou i te taata e te hinaaro atoa ra e tauturu ia ratou. (Mat. 22:39; Kor. 1, 11:1) Ua papu ia tatou o te taviniraa ia Iehova te ohipa maitai roa ˈˈe. E hinaaro ïa tatou ia ite atoa te taata i te oaoa ia tavini ia Iehova! No reira tatou e tamau ai i te haapii i te parau mau no nia ia Iehova e no nia i ta ˈna opuaraa no te huitaata. Mai te huru ra te hopoi atura tatou i te tahi ô a taparuparu atu ai ma te na ô: “Ee farii mai na teie ô.” Ia ore ratou e farii, e peapea iho â to tatou aau mai ia Paulo. E ere no te mea e faaroo paruparu to tatou, no te mea râ mea here na tatou i te taata. No reira, e toaruaru iho â tatou i te tahi taime, e ere râ na te reira e tapea mai ia tamau i te poro. Eita e ore, e tu to tatou manaˈo e to tuahine Elena, e pionie oia a hau atu i te 25 matahiti i teie nei. Te na ô ra oia: “Parau mau, e ere i te mea ohie ia poro. Aita ˈtu râ ohipa ta ˈu e hinaaro e rave!”

EAHA TE AURAA IA HOTU TATOU?

6. Eaha te uiraa ta tatou e pahono i teie nei?

6 No te aha tatou e nehenehe ai e oaoa i roto i te taviniraa noa ˈtu te vahi ta tatou e poro ra? No te pahono i tera uiraa faufaa, e hiˈopoa anaˈe e piti faahohoˈaraa ta Iesu i horoa no te faataa i te faufaaraa ia “hotu” tatou. (Mat. 13:23) E haamata anaˈe na nia i te faahohoˈaraa o te tumu vine.

7. (a) I roto i te faahohoˈaraa a Iesu, o vai tei faahohoˈahia i tei “tanu,” i “te tumu vine” e “te mau amaa”? (b) Eaha ta tatou e hinaaro e ite?

7 A taio i te Ioane 15:1-5, 8. I roto i teie faahohoˈaraa, ua faataa Iesu o Iehova tei “tanu,” o Iesu “te tumu vine” e o ta ˈna mau pǐpǐ “te mau amaa.” * I muri iho, ua na ô Iesu i ta ˈna mau aposetolo: “O te mea teie e faahanahanahia ˈi to ˈu Metua, ia hotu rahi noa outou e ia faaite atoa e e pǐpǐ outou na ˈu.” Eaha te auraa ia hotu tatou? I roto i te faahohoˈaraa, aita Iesu i faaite tia roa eaha te hotu mai. Ua horoa râ oia i te tahi mea o te tauturu mai ia ite.

8. (a) I roto i ta Iesu faahohoˈaraa, no te aha e ere te hotu i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ? (b) Eaha te mea papu no nia i ta Iehova e ani mai?

8 Teie ta Iesu i parau no nia i to ˈna Metua: “E tâpû oia i te mau amaa hotu ore atoa i roto ia ˈu.” Te auraa, e riro tatou ei tavini na Iehova mai te peu noa e hotu tatou. (Mat. 13:23; 21:43) I roto i teie faahohoˈaraa, e ere te hotu i te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Mat. 28:19) Ahani tera, e amaa hotu ore ïa te mau tavini haapao maitai o tei ore i tauturu i te hoê ia riro ei pǐpǐ na Iesu. E ere ïa tera te auraa ia hotu mai, eita hoi ta tatou e nehenehe e faahepo i te taata ia riro ei pǐpǐ. Ei Atua î i te here, eita roa Iehova e titau mai i ta tatou e ore e nehenehe e rave, e ani noa mai râ o ˈna i te maraa ia tatou.—Deut. 30:11-14.

9. (a) E nafea tatou ia hotu? (b) Eaha te piti o te faahohoˈaraa ta tatou e hiˈopoa mai?

9 Eaha ïa te auraa ia hotu tatou? Te mea papu, te anihia mai ra ia rave i te tahi mea o te maraa ia tatou paatoa. A feruri na, eaha te ohipa ta Iehova i horoa i ta ˈna mau tavini atoa? E ere anei te pororaa i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua? * (Mat. 24:14) Tera atoa ta te tahi atu faahohoˈaraa a Iesu i haapapu. E hiˈopoa anaˈe i te faahohoˈaraa o te taata ueue huero.

10. (a) Eaha te huero e te repo i roto i ta Iesu faahohoˈaraa? (b) Eaha te hotu ta te tumu sitona e faatupu mai?

10 A taio i te Luka 8:5-8, 11-15. I roto i te faahohoˈaraa o te taata ueue huero, ua faataa Iesu o “te parau ïa a te Atua” te huero, oia hoi te poroi no nia i te Faatereraa arii. Te repo, o te aau ïa o te taata. E aˈa te huero i topa i nia i te repo maitai, e hotu mai a riro atu ai ei tumu. I muri iho, “e hotu maira taihanere ta te hoê.” Ahani e tumu sitona, eaha te hotu ta ˈna e faatupu mai? Te tahi atu tumu sitona anei? Eita, e huero sitona râ. I muri iho, e rahi mai te reira a riro atu ai ei tumu sitona. I roto i teie faahohoˈaraa, ua hotu mai 100 huero na roto hoê huero. Eaha ta te reira e haapii mai ra no nia i ta tatou taviniraa?

E nafea tatou ia “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi”? (A hiˈo i te paratarafa 11)

11. (a) Eaha ta te faahohoˈaraa o te taata ueue huero e haapii mai no nia i ta tatou taviniraa? (b) E nafea ia hotu mai te huero apî?

11 Na to tatou paha metua aore ra na te tahi atu Ite no Iehova i faaite mai i te poroi no nia i te Faatereraa arii a te Atua. I te taime matamua ratou i na reira ˈi, mai te huru ua ueuehia te hoê huero i nia i te repo maitai. Ua oaoa roa ratou a farii ai tatou i te reira. I muri mai, ua rahi e ua rahi noa ˈtu te huero e tae atura i te taime e hotu mai ai. Mai tei faahitihia na mua ˈtu, eita te tumu sitona e faatupu mai i te tahi atu tumu sitona, i te huero apî râ. Eita ïa tatou e faatupu mai i te tahi atu pǐpǐ, i te huero apî râ. * I teihea ïa taime tatou e na reira ˈi? I te mau taime atoa e paraparau ai tatou no nia i te Faatereraa arii. Mai te huru ra, te faahotu ra e te ueue ra tatou i te huero i tanuhia i roto i to tatou aau. (Luka 6:45; 8:1) Ia poro noa tatou i te poroi no nia i te Faatereraa arii a te Atua, i tera taime tatou e “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi.”

12. (a) Eaha ta tatou e haapii mai i ta Iesu faahohoˈaraa o te tumu vine e o te taata ueue huero? (b) Eaha to oe huru no ta tatou i haapii mai?

12 Eaha ta tatou e haapii mai i ta Iesu faahohoˈaraa o te tumu vine e o te taata ueue huero? E nehenehe e hotu mai ia farii te taata i ta tatou poroi aore ra aita. Tei ia tatou atura ïa te raveraa i ta tatou tuhaa, e tamau i te poro. Ua faataa atoa Paulo i te hoê â manaˈo, e fanaˈo te taata tataitahi i te haamaitairaa ia au i te ohipa ta ˈna i rave. (Kor. 1, 3:8) E haamaitai o Iehova i ta tatou ohipa, eiaha râ te tupu mai no ta tatou ohipa. Ua na ô Matilda o tei tavini 20 matahiti te maoro ei pionie: “Mea oaoa mau ia ite e haamaitai o Iehova i ta tatou mau tutavaraa.”

EAHA TE TAUTURU MAI IA HOTU A FAAOROMAI TAMAU AI I TE FIFI?

13, 14. Ia au i te Roma 10:1, 2, eaha te tumu i tamau ai Paulo i te poro?

13 Eaha te tauturu ia “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi”? E hiˈopoa maite anaˈe i te hiˈoraa o Paulo. Ua ite mai nei tatou ua toaruaru rii Paulo a patoi ai te mau ati Iuda i te poroi no nia i te Faatereraa arii. Tera râ, aita Paulo i faaea i te poro. Ua faataa oia i to ˈna manaˈo no nia i te mau ati Iuda ma te na ô: “Teie te hinaaro o to ˈu aau e ta ˈu taparuparuraa i te Atua, ia ora to Iseraela. Te haapapu nei au e e itoito rahi to ratou no te Atua, e ere râ ia au i te ite mau no nia ia ˈna.” (Roma 10:1, 2) Eaha ïa te tumu i tamau ai Paulo i te poro?

14 A tahi, ua parau Paulo na ‘te hinaaro o to ˈna aau’ i turai ia ˈna ia poro i te mau ati Iuda. Ua hinaaro mau oia ia ora ratou. (Roma 11:13, 14) A piti, ua faahiti oia i ta ˈna “taparuparuraa i te Atua.” Ua taparu Paulo ia tauturu o Iehova i te ati Iuda tataitahi ia farii i te poroi no nia i te Faatereraa arii. A toru, ua na ô Paulo: “E itoito rahi to ratou no te Atua.” Ua hiˈo Paulo i te maitai i roto i te taata e e nehenehe ta ratou e riro mai ei tavini na Iehova. Ua tiaturi oia e nehenehe te mau ati Iuda itoito e riro ei pǐpǐ itoito na te Mesia mai ia ˈna.

15. E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo? A horoa i te tahi hiˈoraa.

15 E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo? A tahi, e tia ia hinaaro mau tatou e imi i “te taata aau farii i te ora mure ore.” A piti, e taparu anaˈe ia Iehova ia tauturu i te feia aau tae ia farii ia poro atu tatou ia ratou. (Ohi. 13:48; 16:14) Tera ta Silvana i rave, te tavini ra o ˈna ei pionie fatata 30 matahiti i teie nei. Te na ô ra oia: “Hou a tae ai i mua i te tahi fare, e pure au ia Iehova. E ani au ia ˈna ia tauturu mai ia faatupu i te hoê feruriraa maitai.” E pure atoa tatou ia aratai te mau melahi ia tatou i te feia e farii i te faaroo ia tatou. (Mat. 10:11-13; Apo. 14:6) Te tavini atoa ra Robert ei pionie a hau atu i te 30 matahiti i teie nei. Te na ô ra o ˈna: “Mea faahiahia mau ia ohipa amui e te mau melahi o tei ite i te tupu ra i roto i te oraraa o te taata.” A toru, e tutava anaˈe i te hiˈo i te maitai i roto i te taata a tiaturi atu ai e nehenehe ratou e tavini ia Iehova i te hoê mahana. Te faataa ra Carl, e matahiapo o ˈna e ua bapetizohia a hau atu i te 50 matahiti i teie nei: “E imi au i te tapao o te faaite mai i te aau tae o te taata noa ˈtu mea haihai te reira. Peneiaˈe, e ata mai tera taata, te vai ra paha hoê huru maitai ta ˈna e faaite ra aore ra te imi mau ra o ˈna i te pahonoraa o te tahi uiraa.” Mai ia Paulo, e rave anaˈe i teie mau tuhaa no te “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi.”

“EIAHA E PARAHI NOA”!

16, 17. (a) Eaha te haapiiraa e huti mai i te Koheleta 11:6? (b) E nafea ta tatou ohipa pororaa e nehenehe ai e taui i te taata?

16 Eiaha roa e haamoˈe, e nehenehe ta tatou ohipa pororaa e taui i te taata noa ˈtu e au ra aita ratou e tâuˈa mai ra. (A taio i te Koheleta 11:6.) Te mataitai noa mai ra te taata ia tatou. E tapao ratou mea mâ e mea tura to tatou faaneheneheraa, mea faatura e mea maitai tatou i nia ia vetahi ê. E maere paha ratou i te reira aore ra e taui to ratou manaˈo no nia ia tatou. Tera ta Sergio e Olinda i ite.

17 Te na ô ra Sergio: “No te maˈi, aita mâua i tae tau mahana i te vahi taata ta mâua i matau i te haere. I to mâua hoˈiraa ˈtu, ua ani mai te feia na reira, ‘Eaha tei tupu, ua moˈemoˈe roa matou ia orua?’” Ma te ata, te faatia ra Olinda: “Ua aroha mai te mau taata faahoro pereoo mataeinaa. Te vai ra vetahi, ua tuô mai, ‘E ohipa maitai ta orua e rave ra!’ E te tahi atu, ua ani mai i ta tatou mau vea.” Ua maere roa Sergio raua Olinda ua haere atu te tahi taata i ta raua vairaa papai no te horoa i te hoê pupa tiare e ua haamauruuru atu no te ohipa ta raua e rave ra.

18. No te aha oe e faaoti papu ai i te “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi”?

18 Te mea faufaa, o te oreraa e faaea i te paraparau no nia i te Faatereraa arii a te Atua. Ma te na reira, ua rave ïa oe i ta oe tuhaa “ia ite te mau nunaa atoa” i tera poroi. (Mat. 24:14) Hau roa ˈtu â, e nehenehe mau oe e oaoa no te mea te mauruuru ra o Iehova i ta oe e rave ra. Mea here roa na ˈna te feia atoa o te “hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi”!

^ O Iesu iho tei parau e ere i te mea ohie ia poro i roto i “to ˈna iho fenua.” Ua papaihia te reira i roto na evanelia e maha o te faatia ra i ta ˈna taviniraa.—Mat. 13:57; Mar. 6:4; Luka 4:24; Ioa. 4:44.

^ Noa ˈtu e faahohoˈahia te mau amaa i te mau Kerisetiano o te ora ˈtu i te raˈi, e nehenehe te mau tavini atoa a te Atua e huti mai i te haapiiraa o teie faahohoˈaraa.

^ E tano atoa te parau “hotu” i te faaiteraa i “te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu.” I roto râ i teie e i to mua ˈtu haapiiraa, e faaea noa mai tatou i nia i te hotu a to tatou vaha, oia hoi “te mau parau no roto mai i to tatou vaha.” E faatupu tatou i tera hotu ma te faaite i te poroi o te Faatereraa arii a te Atua.—Gal. 5:22, 23; Heb. 13:15.

^ I te tahi atu taime, ua faahiti Iesu i te ohipa a te taata ueue e a te taata ooti no te faahohoˈa i te ohipa ia faariro i te taata ei pǐpǐ.—Mat. 9:37; Ioa. 4:35-38.