Te faatiaraa a Luka 8:1-56

  • Te mau vahine e apee ia Iesu (1-3)

  • Faahohoˈaraa o te taata ueue huero (4-8)

  • Tumu e faaohipa ˈi Iesu i te mau faahohoˈaraa (9, 10)

  • Faataahia te faahohoˈaraa o te taata ueue huero (11-15)

  • Eita e tapoˈihia te mori (16-18)

  • To Iesu metua vahine e mau taeae (19-21)

  • Mania te vero ia Iesu (22-25)

  • Tuu Iesu i te mau demoni i roto i te puaa (26-39)

  • Tamahine a Iaeiro. Tapea te hoê vahine i to Iesu ahu (40-56)

8  I muri iti aˈe, haere atura Iesu na te mau oire e oire rii e poro e e faaite haere i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a* te Atua.+ Ua pee mai na 12 ia ˈna,  oia atoa te tahi mau vahine ta ˈna i tiavaru i te mau varua ino e i faaora i te maˈi: o Maria piihia Magadala, e hitu demoni tei haere i rapae no roto mai ia ˈna,  o Ioana+ te vahine faaipoipo a Huza, tiaau a Heroda, o Susana e e rave rahi atu â vahine. Ua aupuru ratou ia Iesu e te mau aposetolo i ta ratou mau faufaa.+  Putuputu maira râ te hoê nahoa rahi e te feia no te mau oire mai o tei apee ia ˈna, e faahiti atura oia i te hoê faahohoˈaraa:+  “Ua haere te hoê taata ueue e ueue i ta ˈna huero. A ueue ai oia, topa ihora te tahi mau huero na te hiti purumu, taataahihia ihora e te taata e amuhia ˈtura e te mau manu o te raˈi.+  Topa ihora te tahi atu mau huero i nia i te pǎpǎ, tupu aˈera e mǎrô ihora no te pape ore.+  Topa ihora te tahi atu i roto i te mau raau taratara, e tapoˈi aˈera te mau raau taratara tei tupu atoa mai i te mau huero.+  Topa ihora râ te tahi atu i nia i te repo maitai, tupu aˈera e hotu tataihanere maira ta te hoê.”+ E na ô atura oia ma te reo puai: “Te taata e tariˈa to ˈna no te faaroo, ia faaroo ïa.”+  Ani maira râ te mau pǐpǐ ia Iesu i te auraa o teie faahohoˈaraa.+ 10  Na ô atura Iesu: “Ua horoahia ia outou te taaraa i te mau parau huna moˈa o te Faatereraa arii a te Atua, no te tahi atu râ, e faahiti ïa vau i te mau faahohoˈaraa.+ Hiˈo noa ˈi ratou, aita ratou e ite ra, horoa noa ˈi ratou i te tariˈa faaroo, aita ratou e taa ra i te auraa.+ 11  Teie te auraa o te faahohoˈaraa: Te huero, o te poroi ïa a te Atua.+ 12  Te hiti purumu i ueuehia ˈi te huero, o te feia ïa tei faaroo. Haere maira te Diabolo e hutihuti ihora i te poroi i roto i to ratou aau, ia ore hoi ratou e tiaturi a ora ˈtu ai.+ 13  Te pǎpǎ i ueuehia ˈi te huero, o te feia ïa e faaroo e e farii i te poroi ma te oaoa. No te mea râ aita te reira i aˈa, tiaturi ihora ratou maa taime. I te tupuraa mai râ te fifi, aita ˈtura i tiaturi faahou.+ 14  Te mau raau taratara i topa ˈi te huero, o te feia ïa tei faaroo. A manaˈonaˈo ai râ i te mau haapeapearaa, te mau taoˈa+ e te mau mea navenave o teie oraraa,+ poˈi roa ˈtura ratou e aita ˈtura i hotu maitai mai.+ 15  Te repo maitai i ueuehia ˈi te huero, o te feia ïa tei faaroo i te poroi ma te aau maitai roa,+ tei tapea maite i te reira e tei hotu mai a faaoromai tamau ai i te fifi.+ 16  “Aita e taata e tutui i te mori, a tapoˈi atu ai i te hoê farii aore ra a tuu atu ai i raro aˈe i te hoê roˈi. E tuu atu râ oia i nia i to ˈna vairaa, ia ite hoi te feia e tomo mai i te maramarama.+ 17  Aita hoi e mea huna eita e faaitehia, e aita e mea i tapoˈi-maitai-hia eita e haamahorahia.+ 18  No reira, a faaroo maitai ïa, te taata hoi e faufaa ta ˈna, e horoahia hau atu â e e rahi mau â ta ˈna faufaa.+ Te taata râ aita ta ˈna e faufaa, oia atoa te mea e vai ra ia ˈna ra e iriti-ê-hia.”+ 19  Haere maira râ to Iesu metua vahine e to ˈna mau taeae+ e hiˈo ia ˈna, aita râ i tae atu ia ˈna ra no te rahi o te taata.+ 20  Parauhia maira ïa ia ˈna: “Te tia ra to oe metua vahine e to oe mau taeae i rapaeau, te hinaaro nei e farerei ia oe.” 21  Na ô atura oia: “To ˈu metua vahine e to ˈu mau taeae, o te feia ïa e faaroo i te poroi a te Atua e e haapao i te reira.”+ 22  I te hoê mahana, ua haere Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i nia i te hoê poti e na ô ihora oia ia ratou: “Mai, fano anaˈe i tera ˈtu pae o te roto.” Fano atura ratou.+ 23  A tere noa ˈi râ ratou, varea ihora Iesu i te taoto. Farara maira te mataˈi puai, î aˈera to ratou poti i te pape e fatata ˈtura i te tomo.+ 24  Tapiri maira ïa te mau pǐpǐ ia Iesu e faaara maira ia ˈna, a na ô ai: “Orometua, Orometua, e pohe tatou!” Tia aˈera Iesu, tamaˈi ihora i te mataˈi e te miti, faaea aˈera te mataˈi e mania ˈtura.+ 25  Na ô atura oia: “Teihea ˈtura to outou faaroo?” Mǎtaˈu e maere ihora ratou e na ô aˈera te tahi i te tahi: “O vai hoi teie taata? E faaroo hoi te mataˈi e te miti i ta ˈna parau.”+ 26  Tapae atura ratou i te tuhaa fenua o Geregasa,+ o Galilea to tera ˈtu pae. 27  A pou atu ai Iesu i tatahi, haere maira te tahi taata no taua oire ra ia ˈna. Ua uruhia oia e te mau demoni. Mea maoro aita oia i oomo i te ahu, e tei te menema*+ to ˈna faaearaa eiaha râ i te fare. 28  Ite maira oia ia Iesu, tuô ihora, tuturi ihora i mua ia ˈna, e na ô atura ma te reo puai: “Eaha ta oe ohipa i ǒ nei, Iesu te Tamaiti a te Atua Teitei Roa ˈˈe? Te taparu atu nei au ia oe eiaha e haamauiui ia ˈu.”+ 29  (I faaue na hoi Iesu i te varua viivii ia haere i rapae i taua taata ra. E rave rahi taime to ratou haruraa ia ˈna.*+ E pinepine oia i te taamuhia i te fifi e te auri e i te tiaihia, e mutu râ ia ˈna te reira, a aratohia ˈi oia e te demoni na te mau vahi taata ore.) 30  Ui ihora Iesu ia ˈna: “O vai to oe iˈoa?” Pahono maira oia: “O Nuu,” mea rahi hoi te demoni i roto ia ˈna. 31  Taparu aˈera ratou ia ˈna eiaha e faaue ia ratou ia haere i roto i te abuso.+ 32  E nǎnǎ rahi puaa râ+ te amu haere ra i te maa na nia i te mouˈa, taparu aˈera te mau demoni ia Iesu ia vaiiho ia ratou ia tomo i roto i te mau puaa, e faatia ihora oia.+ 33  Haere maira te mau demoni i rapae i taua taata ra e tomo aˈera i roto i te mau puaa, horo atura te nǎnǎ, topa ˈtura i roto i te miti na nia mai i te mato* e paremo aˈera. 34  A ite ai râ te mau tiai puaa i te ohipa i tupu, horo ê atura ratou e faaite i te reira na te oire e na te mataeinaa. 35  Haere maira te taata e hiˈo i tei tupu. Haere maira ratou ia Iesu e ite aˈera i te taata tei tiavaruhia te mau demoni i rapae, te parahi ra oia i te pae avae o Iesu. E ahu to ˈna e ua afaro to ˈna feruriraa. Mǎtaˈu ihora ratou. 36  Faatia ˈtura te feia tei ite mata i te reira mea nafea te taata tei uruhia na e te demoni i te faaoraraahia. 37  No to ratou mǎtaˈu rahi, ani aˈera te nahoa o te fenua o Geregasa ia Iesu ia faarue i to ratou vahi. Haere atura Iesu i nia i te poti e ua ineine i te reva. 38  Taparu maira râ taua taata ra ia Iesu ia faatia ia pee oia ia ˈna. Aita râ Iesu i farii e na ǒ atura:+ 39  “A hoˈi i to oe fare e a faatia i te taata atoa i ta te Atua i rave no oe.” Reva ˈtura ïa oia e faaite haere i te taata o te oire taatoa i ta Iesu i rave no ˈna. 40  I to Iesu tapaeraa ˈtu, farii maitai maira te nahoa ia ˈna, te tiai ra hoi ratou paatoa ia ˈna.+ 41  E inaha, haere maira te hoê taata o Iaeiro te iˈoa, e aratai o te sunago. Tipapa ihora oia i mua ia Iesu a taparu atu ai ia ˈna ia tomo mai i roto i to ˈna fare,+ 42  no te mea ua fatata ta ˈna tamahine otahi,* tei piri i te 12 matahiti, i te pohe. A haere ai Iesu, piri roa maira te nahoa ia ˈna. 43  Te vai ra te hoê vahine, a 12 matahiti to ˈna tapahi-noa-raa,+ e aita roa e taata i nehenehe e rapaau ia ˈna.+ 44  Haere maira oia i muri ia Iesu, tapea maira i to ˈna hiti ahu,+ e mau ihora to ˈna tapahi. 45  Parau aˈera Iesu: “Na vai i tapea ia ˈu?” I te mea e aita i itehia, na ô atura Petero: “Orometua, te haaati nei te taata ia oe e ua piri roa mai ratou.”+ 46  Parau maira râ Iesu: “E taata tei tapea ia ˈu, ua ite hoi au e e mana+ tei haere i rapae ia ˈu.” 47  Taa ˈtura i tera vahine e ua ite Iesu i tei tupu, tuturi ihora oia i mua ia Iesu ma te rûrû, e faaite atura i mua i te taata atoa no te aha oia i tapea ˈi ia ˈna e mea nafea to ˈna maˈi i ora ˈi i reira iho. 48  Parau maira râ Iesu ia ˈna: “Ta ˈu tamahine, no to oe faaroo i ora ˈi oe. A haere, eiaha oe e haapeapea.”+ 49  A paraparau noa ˈi Iesu, haere maira te hoê taata o te fare o te tavana o te sunago e na ô maira: “Ua pohe ta oe tamahine. Eiaha e haapeapea faahou i te Orometua.”+ 50  I to Iesu faarooraa i teie parau, na ô ihora oia ia Iaeiro: “Eiaha oe e mǎtaˈu, a tiaturi noa mai, e ora ïa oia.”+ 51  I to ˈna taeraa ˈtu i te fare, o Petero, Ioane, Iakobo e na metua o te tamahine anaˈe ta ˈna i faatia ia tomo atu na muri ia ˈna. 52  Te taˈi ra râ te taata atoa e te tupaipai ra i to ratou ouma no te oto. Na ô ihora Iesu: “A faaea i te taˈi,+ aita hoi oia i pohe, te taoto nei râ.”+ 53  Ata faaooo aˈera ratou ia ˈna, no te mea ua ite ratou e ua pohe oia. 54  Rave ihora râ Iesu i te rima o te tamahine e na ô atura ma te reo puai: “Tamahine, a tia mai!”+ 55  Hoˈi maira te potii i te ora,*+ tia maira i reira iho+ e faaue atura Iesu ia horoa i te maa na ˈna. 56  Oaoa roa ihora na metua o te potii, faaue ihora râ Iesu ia raua eiaha e faaite i te ohipa i tupu.+

Nota i raro i te api

Aore ra “Basileia o.”
Aore ra “menema haamanaˈoraa.”
Huri-atoa-hia “Mea maoro to ratou tapearaa ia ˈna.”
Aore ra “pari.”
Hel: “fanau tahi.”
Aore ra “Hoˈi faahou maira to ˈna puai ora.” Heleni pusuke. Hiˈo i te titionare.