Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A faaroo i te Atua e a fanaˈo i ta ˈna mau parau fafau

A faaroo i te Atua e a fanaˈo i ta ˈna mau parau fafau

“No te mea aita ˈtu e mea mana ˈtu ia tǎpǔ [te Atua], ua tǎpǔ ihora ia ˈna iho.”—HEB. 6:13.

1. No te aha mea taa ê ai te parau a Iehova i ta te taata hara?

 E “ATUA parau mau” o Iehova. (Sal. 31:5) Eita e nehenehe e tiaturi i ta te taata hara mau parau, area râ ta Iehova, oia ïa. Aore hoi “e tia i te Atua ia haavare.” (Heb. 6:18; a taio i te Numera 23:19.) E faatupu noa iho â o ˈna i ta ˈna i opua no te huitaata. Ei hiˈoraa, a haamata ˈi te mahana poieteraa taitahi, ua faaite te Atua eaha ta ˈna e rave. E ua tupu mau â ta ˈna mau parau atoa. No reira, a hope ai te ono o te mahana poieteraa, “hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.”—Gen. 1:6, 7, 30, 31.

2. Eaha te faaearaa o te Atua? No te aha o ˈna i haamoˈa ˈi i tera mahana?

2 I muri noa ˈˈe i te hiˈoraa i ta ˈna i poiete, ua faaite te Atua ra o Iehova i te haamataraa o te hitu o te mahana. E ere i te hoê mahana e 24 hora, o te hoê râ tau roa i reira Iehova i te faaearaa i te poiete i te mau mea i nia i te fenua. (Gen. 2:2) Aitâ te faaearaa o te Atua i oti. (Heb. 4:9, 10) Aita te Bibilia e faaite ra ma te taa maitai afea te reira i te haamataraa. Ua ite râ tatou e ua haamata te reira tau taime i muri aˈe i te poieteraahia te vahine a Adamu ra o Eva, fatata e 6 000 matahiti i teie nei. Fatata roa Iesu Mesia i te faatere e tausani matahiti e i reira te Atua e faatupu ai i ta ˈna opuaraa ia riro te fenua ei paradaiso î i te taata tia roa e a muri noa ˈtu. (Gen. 1:27, 28; Apo. 20:6) E nehenehe oe e papu e e fanaˈo oe i teie ananahi oaoa mau! “Ua haamaitai [hoi] te Atua i te mahana hitu, e haamoˈa ˈtura i te reira.” E haapapuraa teie e noa ˈtu eaha te mau fifi te fa mai, e tupu iho â te opuaraa a te Atua ia hope to ˈna faaearaa.—Gen. 2:3.

3. (a) Eaha te orureraa hau tei tupu i muri aˈe i te haamataraa te faaearaa o te Atua? (b) Mea nafea Iehova i te faataaraa e nafea oia e faatitiaifaro ai i tera fifi?

3 Ua tupu râ te hoê fifi i muri aˈe i te haamataraa te faaearaa o te Atua. Ua hinaaro Satani, e melahi hoi, ia haamorihia oia eiaha te Atua. Ua parau o ˈna i te haavare matamua ia Eva o tei faaroo ore atura ia Iehova. (Tim. 1, 2:14) Turai atoa ˈtura Eva i ta ˈna tane ia orure hau. (Gen. 3:1-6) O te taime peapea roa ˈˈe teie o te tuatapaparaa. Noa ˈtu e ua patoihia te haavare ore o te Atua, aita Iehova i ite i te faufaaraa ia haapapu ma te hoê parau tǎpǔ e e tupu iho â ta ˈna opuaraa. Ma ta ˈna mau parau ia Satani, o te taahia i muri aˈe, ua faaite Iehova e nafea tera fifi e faatitiaifarohia ˈi: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna [te Huero fafauhia] e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.”—Gen. 3:15; Apo. 12:9.

E HAAPAPU TE HOÊ PARAU TǍPǓ I TE HAAVARE ORE O TE HOÊ PARAU

4, 5. Eaha ta Aberahama i rave i te tahi taime no te haapapu i te haavare ore o ta ˈna mau parau?

4 E tae roa mai i tera taime, aita paha i titauhia aˈenei ia tǎpǔ Adamu raua Eva i te haavare ore o ta raua mau parau. Aita e faufaa i te mea e e faaite noa hoi te taata tia roa o te here ra e o te pee ra i te huru o te Atua i te parau mau e e tiaturi roa te tahi i te tahi atu. Ua taui râ te reira i to te taata riroraa mai ei taata hara e te tia ore. I to te haavare riroraa mai ei peu matauhia e te taata, ua titauhia ˈtura ia tǎpǔ ratou e mea mau te tahi parau faufaa.

5 E toru aˈe taime to te patereareha Aberahama tǎpǔraa no te haapapu i te haavare ore o ta ˈna mau parau. (Gen. 21:22-24; 24:2-4, 9) Ei hiˈoraa, ua faahitihia hoê i muri aˈe i to ˈna upootiaraa i nia i te arii no Elama e to ˈna mau apiti. Ua haere mai te mau arii no Salema e no Sodoma ia Aberahama ra. “E tahuˈa” atoa Melehizedeka, te arii no Salema, “na te Atua teitei.” Haamaitai atura ïa oia ia Aberahama e arue aˈera oia i te Atua, o ˈNa hoi tei faaupootia ia Aberahama i nia i to ˈna mau enemi. (Gen. 14:17-20) I to te arii no Sodoma hinaaroraa e haamauruuru ia Aberahama no te faaoraraa i to ˈna mau taata i te mau nuu enemi, ua tǎpǔ Aberahama: “Ua tǎpǔ vau i te Atua teitei ra ia Iehova, i te Fatu o te raˈi e te fenua nei, e e ore au e rave noa ˈtu i te hoê mea iti i te mau taoˈa atoa na oe na, e tae noa ˈtu i te hoê taura iti tamaa ra, oi parau hoi oe, E taoˈa rahi ta Aberama ia ˈu.”—Gen. 14:21-23.

TA IEHOVA I FAFAU E I TǍPǓ IA ABERAHAMA

6. (a) Eaha te hiˈoraa ta Aberahama i vaiiho mai? (b) E nafea tatou e faufaahia ˈi i te auraro o Aberahama?

6 No te maitai o te huitaata hara, ua tǎpǔ atoa te Atua ra o Iehova ma te faaohipa i te mau parau mai teie, “Te na ô maira te Fatu ra o Iehova, Te ora nei au ra.” (Ezk. 17:16) Te faataa ra te Bibilia hau atu e 40 taime taa ê i reira Iehova i te tǎpǔraa. Tei roto paha te hiˈoraa matau-aˈe-hia i ta te Atua mau haaraa e o Aberahama. Mea rahi te faufaa, aore ra parau fafau, ta Iehova i faaau ia Aberahama i nia tau matahiti. E ia amui-pauroa-hia, e itehia e e na roto mai te Huero fafauhia ia Aberahama maoti ta ˈna tamaiti ra o Isaaka. (Gen. 12:1-3, 7; 13:14-17; 15:5, 18; 21:12) Tuu atura Iehova ia Aberahama i mua i te hoê tamataraa fifi mau ma te faaue ia ˈna ia pûpû i ta ˈna tamaiti here. Ma te ore e tiai, ua auraro o Aberahama. Te pûpû ra oia ia Isaaka ei tusia i to te hoê melahi a te Atua tapearaa ia ˈna. Tǎpǔ aˈera te Atua: “Ua tǎpǔ vau ia ˈu iho; no te mea ua na reira mai oe, e aita aˈenei oe i pipiri to tamaiti, i to tamaiti hoê roa ra, e haamaitai rahi roa vau ia oe na, e faarahi au i to huaai; mai te fetia o te raˈi ra, e mai te one tahatai ra: e e noaa te uputa oire o to ratou mau enemi i to oe ra huaai; e e maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai; o oe i faaroo mai i tau reo nei.”—Gen. 22:1-3, 9-12, 15-18.

7, 8. (a) No te aha te Atua i tǎpǔ ai ia Aberahama? (b) E nafea te mau “mamoe ê atu” a Iesu e faufaahia ˈi i ta te Atua i fafau?

7 No te aha te Atua i tǎpǔ ai ia Aberahama e e tupu iho â ta ˈNa mau parau fafau? Ua hinaaro oia e faaitoito e e haapuai i te faaroo o te feia o ratou te piti o te tuhaa o te huaai fafauhia e o te riro ei feia tufaa e te Mesia. (A taio i te Hebera 6:13-18; Gal. 3:29) Mai ta te aposetolo Paulo i faataa, ua “haapapu [Iehova] i te tǎpǔ.” E piti parau o te ore roa e taui te faaitoito i te feia faatavaihia ia haapao maite i te tiaturiraa i tuuhia i mua ia ratou: te parau fafau e te parau tǎpǔ a te Atua. O te mau parau ïa teie “o tei ore e tia i te Atua ia haavare.”

Fatata Aberahama i te ite i te mau parau fafau a Iehova i te tupu

8 E ere o te mau Kerisetiano faatavaihia anaˈe te faufaahia i ta te Atua i tǎpǔ ia Aberahama. Na roto i te “huaai” o Aberahama, ua tǎpǔ Iehova e o te taata o “te mau fenua atoa o te ao nei” te maitaihia. (Gen. 22:18) E haamaitai-atoa-hia ïa te mau “mamoe ê atu” auraro a te Mesia o te tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i te fenua. (Ioa. 10:16) Noa ˈtu eaha to tiaturiraa, no te raˈi aore ra no te fenua, a haapao maite i te reira ma te tamau i te auraro i te Atua i roto i to oraraa.—A taio i te Hebera 6:11, 12.

PARAU TǍPǓ A TE ATUA TEI TAAIHIA

9. Eaha ta Iehova i tǎpǔ a faatîtîhia ˈi te huaai o Aberahama e to Aiphiti?

9 E hanere matahiti i muri aˈe, a tono ai oia ia Mose no te paraparau i te huaai o Aberahama faatîtîhia i Aiphiti, ua tǎpǔ faahou Iehova e e faatupu iho â o ˈna i ta ˈna i fafau. (Exo. 6:6-8) Ma te faahiti i tera tupuraa, ua parau te Atua: “I te mahana i maiti ai au ia Iseraela, [ua] tǎpǔ [v]au ia ratou, e e aratai mai au ia ratou mai Aiphiti mai i te fenua i imihia e au no ratou ra, o tei tahe pape noa te û e te meli.”—Ezk. 20:5, 6.

10. Eaha ta te Atua i fafau ia Iseraela i muri aˈe i te faaoraraa mai ia ratou ia Aiphiti?

10 I muri aˈe i te faaoraraa mai ia Iseraela ia Aiphiti, ua tǎpǔ â Iehova ia ratou: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei. E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.” (Exo. 19:5, 6) Auê tiaraa faahiahia ta te Atua i pǔpǔ na Iseraela! Te auraa ïa e ia auraro noa te mau taata o tera nunaa i te Atua, e nehenehe ratou e tiaturi e riro ei basileia tahuˈa no te maitai o te toea o te huitaata. I muri aˈe, ua faataa Iehova i ta ˈna i rave no Iseraela i tera taime: “Ua tǎpǔ atura vau ia oe ra, e ua faaau ihora vau i te tahi faufaa ia oe ra.”—Ezk. 16:8.

11. Mea nafea to Iseraela pahonoraa ˈtu i te pûpûraa a te Atua e faaau i te hoê faufaa e o ˈna ei nunaa maitihia e ana?

11 I tera tau, aita Iehova i faahepo ia Iseraela ia tǎpǔ e e auraro noa ratou ia ˈna e ia farii i teie taairaa taa ê e o ˈna. Na ratou iho râ i parau: “Te mau parau atoa ta Iehova i parau, e rave ïa matou.” (Exo. 19:8) E toru mahana i muri iho, ua faaite te Atua ra o Iehova ia Iseraela i ta ˈna e titau ra i te nunaa ta ˈna i maiti. Ua faaroo na mua ratou i na Ture Ahuru e ua faaite atura Mose ia ratou i te tahi atu â mau faaueraa o tei papaihia mai te Exodo 20:22 e tae atu i te Exodo 23:33. Eaha ta Iseraela i pahono atu? “A parau tahi noa maira te taata atoa, na ô maira, O te mau parau atoa a Iehova i parau maira, e rave ïa matou.” (Exo. 24:3) Papai atura Mose i te mau ture i roto i “te buka faufaa” e taio aˈera i te reira ma te reo puai ia faaroo faahou te nunaa taatoa. I muri iho, no te toru o te taime, ua euhe te nunaa: “Te mau parau atoa a Iehova i parau maira, na matou ïa e rave, e e faaroo.”—Exo. 24:4, 7, 8.

12. Eaha ta Iehova e ta to ˈna nunaa maitihia i rave i muri aˈe i te faaauraa i te faufaa?

12 Ua haamata oioi Iehova i te faaî i ta ˈna tuhaa o te faufaa o te Ture ma te faanaho i te hoê tiahapa haamoriraa e te hoê autahuˈaraa ia nehenehe te taata hara e haafatata ˈtu ia ˈna. Area o Iseraela, ua moe oioi ia ratou ta ratou pûpûraa na te Atua e “ua aa ˈtu i Tei Moˈa i Iseraela nei.” (Sal. 78:41) Ei hiˈoraa, a horoa ˈi te Atua i te tahi atu â mau faaueraa ia Mose i nia i te mouˈa Sinai, aita te mau Iseraela i faaoromai e ua haamata atura i te ere i te faaroo i te Atua ma te manaˈo e ua faarue Mose ia ratou. Hamani ihora ratou i te hoê kafa auro e parau atura: “Teie to oe atua, e Iseraela, o tei aratai mai ia oe mai te fenua maira mai Aiphiti.” (Exo. 32:1, 4) Ua parau atura ratou e e ‘oroa teie no Iehova,’ ua piˈo aˈera i raro e ua pûpû i te mau tusia no ta ratou tii hamanihia e te rima taata. I to ˈna iteraa i te reira, parau aˈera Iehova ia Mose: “Ua faarue vave roa iho nei ratou i te eˈa ta ˈu i faaue ia ratou e e na reira.” (Exo. 32:5, 6, 8) Mai tera taime, ua ofati noa te mau Iseraela i ta ratou mau euhe i te Atua.—Num. 30:2.

E PITI Â PARAU TǍPǓ

13. Eaha ta te Atua i fafau i te arii Davida, e eaha to te reira taairaa e te Huero fafauhia?

13 A arii ai Davida, ua tǎpǔ Iehova e piti â parau fafau no te maitai o te feia atoa e auraro ia ˈNa. A tahi, ua tǎpǔ oia ia Davida e e vai â to ˈna terono e a muri noa ˈtu e o te Huero te parahi i nia iho. (Sal. 89:35, 36; 132:11, 12) Te auraa ïa e e piihia te Huero fafauhia “te tamaiti na Davida.” (Mat. 1:1; 21:9) Ma te haehaa, ua faahiti Davida i te Huero fafauhia mai to ˈna “Fatu,” e tiaraa teitei aˈe hoi to te Mesia i to ˈna.—Mat. 22:42-44.

14. Eaha ta Iehova i tǎpǔ no nia i te Huero fafauhia, e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira?

14 Te piti, ua turai Iehova ia Davida ia tohu e e tavini atoa teie Arii ei Tahuˈa rahi no te huitaata. I Iseraela, ua faataa-ê-maitai-hia te tiaraa arii i te autahuˈaraa. No roto mai te mau tahuˈa i te opu o Levi e te mau arii i te opu o Iuda. Ua tohu râ Davida no nia i te Arii e fa mai: “Ua parau atura Iehova i tau Fatu, E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe. Ua tǎpǔ Iehova, e ore e tatarahapa: E tahuˈa oe e a muri noa ˈtu, ia au i te parau ia Mele[h]isedeka.” (Sal. 110:1, 4) Mai tei tohuhia, te faatere nei Iesu Mesia, te Huero fafauhia, mai te raˈi mai. Te tavini atoa nei oia ei Tahuˈa rahi no te huitaata ma te tauturu i te feia tatarahapa ia fanaˈo i te taairaa maitai e te Atua.—A taio i te Hebera 7:21, 25, 26.

TE ISERAELA APÎ O TE ATUA

15, 16. (a) O vai na Iseraela e piti ta te Bibilia e faahiti ra, e o vai te fanaˈo nei i ta te Atua haamaitairaa? (b) Eaha ta Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te euheraa?

15 No te mea ua patoi te nunaa Iseraela ia Iesu Mesia, ua faarue atura te Atua ia ratou e aita i tia faahou ia ratou ia riro ei “basileia tahuˈa.” Ua parau Iesu i te mau aratai haapaoraa ati Iuda: “E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero.” (Mat. 21:43) Ua haamauhia teie nunaa apî i te Penetekose 33, i to te Atua niniiraa i to ˈna varua i nia fatata 120 pǐpǐ a Iesu tei putuputu i Ierusalema. Ua piihia teie nunaa ‘te Iseraela o te Atua’ e aita i maoro e tausani taata o te mau nunaa atoa o te ao matauhia i tera tau tei taiohia i roto.—Gal. 6:16.

16 Taa ê atu i te nunaa Iseraela pae tino, ua faahotu noa teie nunaa pae varua apî o te Atua i te huero maitai ma te auraro noa i te Atua. Tei nia hoê o te mau faaueraa ta to ˈna mau melo i auraro i te tǎpǔraa. A ora ˈi Iesu i te fenua, i tǎpǔ na te taata no nia i te mau mea hape aore ra faufaa ore. (Mat. 23:16-22) Ua haapii atu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “Eiaha roa e tǎpǔ . . . Ia riro râ ta outou oia ei oia, e ta outou aita ei aita, ia parau ra; te vai atura te parau, no roto ïa i te ino.”—Mat. 5:34, 37.

E tupu noa iho â ta Iehova mau parau fafau

17. Eaha te mau uiraa e hiˈopoahia i to muri nei tumu parau haapiiraa?

17 Te auraa anei ïa e eiaha roa ˈtu e tǎpǔ? Te mea faufaa roa ˈtu â, eaha te auraa ia riro ta tatou oia ei oia? E hiˈopoahia teie mau uiraa i to muri nei tumu parau haapiiraa. A feruriruri noa ˈi tatou i nia i te Parau a te Atua, e faaitoito anaˈe i te auraro noa ia Iehova. E oaoa ïa o ˈna i te haamaitai ia tatou e a muri noa ˈtu mai ta ˈna i fafau e i tǎpǔ.