Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia aueue ore to faaroo i te Basileia

Ia aueue ore to faaroo i te Basileia

“O te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei.”—HEB. 11:1.

1, 2. Eaha te haapuai atu â i to tatou tiaturi e e tupu ta te Atua opuaraa no te huitaata maoti te Basileia? E no te aha? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 EI Ite no Iehova, te poro nei tatou ma te itoito rahi e o te Basileia o te Atua te ravea otahi i to tatou mau fifi. Teie râ, te tiaturi papu ra anei tatou e mea mau te Basileia e e tupu iho â ta te Atua opuaraa maoti te reira? No te aha e tiaturi papu ai i te Basileia?—Heb. 11:1.

2 Maoti te Basileia Mesia e tupu ai ta Iehova opuaraa no te huitaata. Te niu aueue ore o teie Basileia, o te tiaraa otia ore ïa o Iehova e faatere. O vai te Arii o teie Basileia? O vai atu â te faatere e teie Arii? O vai e eaha ta ratou e faatere? Ua haamau Iehova i teie mau tuhaa faufaa o te Basileia maoti te mau faufaa ta ˈna aore ra ta ta ˈna Tamaiti i faaau. Ma te hiˈopoa i teie mau faufaa, aore ra parau faaau, e taa ˈtu â ia tatou e nafea te opuaraa a Iehova e tupu ai e no te aha e tiaturi papu ai e mea aueue ore teie Basileia.—A taio i te Ephesia 2:12.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau e to muri mai?

3 I roto i te Bibilia, e ono faufaa tumu tei taaihia i te Basileia Mesia faaterehia e te Mesia ra ia Iesu. Teie ïa: (1) te faufaa i faaauhia ia Aberahama, (2) te faufaa i faaauhia ia Iseraela, oia hoi te Ture, (3) te faufaa i faaauhia ia Davida, (4) te faufaa no nia i te hoê tahuˈa mai ia Melehizedeka, (5) te faufaa apî e (6) te faufaa no te Basileia. E hiˈopoa anaˈe e nafea te faufaa taitahi i taaihia ˈi i te Basileia e e faatupu ai i ta te Atua opuaraa no te fenua e te huitaata.—A hiˈo i te tapura “ E nafea te Atua e faatupu ai i ta ˈna opuaraa?

TE HOÊ PARAU FAFAU O TE FAAITE E NAFEA TA TE ATUA OPUARAA E TUPU AI

4. Ia au i te Genese, eaha te mau faaueraa ta Iehova i faahiti e tei taaihia i te taata?

4 Ua faaineine Iehova i to tatou fenua ia ora te taata i nia iho. I reira, faahiti ihora Iehova i teie mau faaueraa: (1) E hamani te Atua i te taata ia au i to ˈna hohoˈa. (2) E faariro te taata i te fenua ei paradaiso e e faaî i te reira i ta ratou tamarii tia. (3) Eiaha te taata ia amu i te raau e ite ai i te maitai e te ino. (Gen. 1:26, 28; 2:16, 17) Te faataa roa ra teie na faaueraa e toru i ta te Atua opuaraa no te taata e te fenua. No te aha ïa i titauhia ˈi ia faaau te Atua i te mau faufaa?

5, 6. (a) Mea nafea Satani i te tamataraa i te tapea i te opuaraa a te Atua ia ore te reira ia tupu? (b) Mea nafea Iehova i te arairaa i te orureraa hau i Edene?

5 Ua faatupu Satani i te hoê orureraa hau i te Atua e ta ˈna opuaraa. Ua ohipa o ˈna i nia i te faaroo o te taata i te Atua ma te faahema ia Eva ia amu i te raau e ite ai i te maitai e te ino. (Gen. 3:1-5; Apo. 12:9) Ma te na reira, ua patoi o ˈna i to te Atua tiaraa e faatere i te taata ta ˈNa i hamani. I muri aˈe, ua faahapa atoa Satani i te taata i te haamori i te Atua no te mau tumu miimii.—Ioba 1:9-11; 2:4, 5.

6 E nafea Iehova e arai ai i teie orureraa hau? E nehenehe ta ˈna e haamou i te mau orure hau. Ia na reira râ o ˈna, eita ta ˈna opuaraa e faaî i te fenua e ta Adamu raua Eva mau tamarii e tupu. Ua maiti Iehova eiaha e haamou i te mau orure hau. Ua faahiti râ o ˈna i te hoê parau tohu, te parau fafau i Edene. Ua haapapu te reira e e tupu iho â te mau parau rii faufaa atoa o ta te Atua mau parau fafau no te fenua e te taata.—A taio i te Genese 3:15.

Ua haapapu te parau fafau i Edene e e tupu iho â te mau parau rii faufaa atoa o ta te Atua i fafau no te fenua e te taata

7. Eaha ta te parau fafau i Edene i faaite no nia i te ophi e to ˈna huaai?

7 Na roto i te parau fafau i Edene, ua faautua te Atua i te pohe i te ophi e to ˈna huaai. O vai ïa? O te Diabolo ra o Satani e te taatoaraa e tia i to ˈna paeau no te patoi i te tiaraa o te Atua e faatere. Ua horoa te Atua i te huaai o te vahine te mana no te haamou i teie mau orure hau. Ua faaite ïa te parau fafau i Edene e e faaore-roa-hia Satani e te mau faahopearaa atoa o ta ˈna orureraa hau. Ua faaite atoa te parau fafau e nafea te reira e tupu ai.

8. Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te vahine e to ˈna huaai?

8 O vai te huaai o te vahine? E varua te huaai. No te aha? E “faaere” hoi, aore ra e haamou, teie huaai ia Satani, te hoê varua ite-ore-hia i te mata. (Heb. 2:14) Te auraa ïa e mea ite-ore-hia atoa te vahine o te fanau mai i teie huaai. A rahi roa mai ai te huaai o te ophi, aita i itehia o vai te vahine e to ˈna huaai i te roaraa e 4 000 matahiti i te maoro i muri iho i te parau fafau i Edene. I tera roaraa, ua faaau Iehova e rave rahi faufaa o te faaite o vai te huaai e e nafea te Atua e tataî ai i te mau ino ta te orureraa hau a Satani i faatupu.

TE HOÊ FAUFAA O TE FAAITE O VAI TE HUAAI

9. Eaha te faufaa i faaauhia ia Aberahama, e afea te reira i te manaraa mai?

9 Fatata e 2 000 matahiti i muri aˈe i te parau fafau i Edene, ua parau Iehova ia Aberahama ia faarue i to ˈna fare i Ura e ia haere i te fenua o Kanaana. (Ohi. 7:2, 3) Ua parau te Atua ia ˈna: “E haere ê mai oe i to fenua na, e to fetii, e te utuafare o to metua na, i te fenua na ˈu e faaite atu ia oe na: e faariro hoi au ia oe ei nunaa rahi; e e haamaitai au ia oe, e faarahi atu vau i to oe iˈoa, e e riro oe ei maitai: e o tei haamaitai ia oe ra, o ta ˈu ïa e haamaitai; e o tei faaino ia oe ra, o ta ˈu ïa e faaino: e ei ia oe e maitai ai te mau fetii atoa o te ao nei.” (Gen. 12:1-3) E parauhia teie parau fafau te faufaa ta Iehova i faaau ia Aberahama. Aita tatou i ite afea mau Iehova i te faaauraa i teie faufaa ia Aberahama. Ua ite râ tatou e ua mana mai te faufaa i 1943 hou te Mesia, a faarue ai Aberahama ia Harana i te 75raa o to ˈna matahiti e a haere ai i te tahi atu aˈe pae o te anavai Eupharate.

10. (a) Mea nafea Aberahama i te faaiteraa e e faaroo puai to ˈna i ta te Atua mau parau fafau? (b) Eaha te mau parau rii faufaa ta Iehova i faaite mǎrû noa no nia i te huaai o te vahine?

10 Ua faahiti Iehova i ta ˈna parau fafau ia Aberahama e rave rahi taime ma te faaite i te parau rii faufaa rahi aˈe i te taime taitahi. (Gen. 13:15-17; 17:1-8, 16) No to ˈna faaroo puai mau i ta te Atua mau parau fafau, ua ineine roa o ˈna i te horoa i ta ˈna tamaiti here ei tusia. Ua haapapu roa ˈtu â ïa Iehova i te faufaa ma te parau e e tupu iho â ta ˈna parau fafau. (A taio i te Genese 22:15-18; Hebera 11:17, 18.) I muri iho i te manaraa mai te faufaa i faaauhia ia Aberahama, ua faaite mǎrû Iehova i te mau parau rii faufaa no nia i te huaai o te vahine. No roto mai te huaai i te utuafare o Aberahama, e taiohia e rave rahi taata i roto, e tavini te huaai ei arii, e haamou te huaai i te mau enemi atoa o te Atua e e riro ei haamaitairaa no te taata e rave rahi.

Ua faaite Aberahama i to ˈna faaroo puai i te mau parau fafau a te Atua (A hiˈo i te paratarafa 10)

11, 12. E nafea te mau Papai e faaite ai e e tupuraa rahi aˈe to te mau parau fafau o te faufaa i faaauhia ia Aberahama, e eaha te auraa no tatou?

11 Ua tupu na mua te mau parau fafau o te faufaa i faaauhia ia Aberahama a fanaˈo ai te huaai o Aberahama i te Fenua tǎpǔhia. Te faaite nei râ te Bibilia e e hopoi mai teie faufaa i te mau haamaitairaa rahi aˈe. (Gal. 4:22-25) Ua faataa te aposetolo Paulo e te tuhaa matamua o te huaai o Aberahama, o Iesu Mesia ïa. E te piti o te tuhaa, o na 144 000 Kerisetiano faatavaihia ïa. (Gal. 3:16, 29; Apo. 5:9, 10; 14:1, 4) Te vahine i roto i te parau fafau i Edene, o te tuhaa i te raˈi ïa o te faanahonahoraa a te Atua. E parauhia teie vahine ‘te Ierusalema no nia maira’ e e taiohia i roto te mau tavini taiva ore atoa a te Atua i nia i te raˈi. (Gal. 4:26, 31) Mai ta te faufaa i faaauhia ia Aberahama i fafau, e hopoi mai te huaai o te vahine i te mau haamaitairaa mure ore i te huitaata.

12 Ua riro te faufaa i faaauhia ia Aberahama ei niu o te Basileia i nia i te raˈi. Maoti te reira, e nehenehe atoa te Arii e to ˈna mau arii apiti e fanaˈo i tera Basileia. (Heb. 6:13-18) Ehia maororaa e mana ˈi teie faufaa? Te na ô ra te Genese 17:7 e e “faufaa mauraa roa,” aore ra mure ore, te reira. E vai noa teie faufaa e tae roa i te taime e haamou ai te Basileia i te mau enemi o te Atua e e haamaitaihia ˈi te mau utuafare atoa o te fenua. (Kor. 1, 15:23-26) Mea mure ore râ te mau haamaitairaa o teie faufaa. Te haapapu ra te faufaa ta te Atua i faaau ia Aberahama e e tupu iho â ta Iehova opuaraa e “faaî i te fenua” i te taata parau-tia.—Gen. 1:28.

TE HOÊ FAUFAA O TE HAAPAPU E E VAI NOA TE BASILEIA

13, 14. Eaha ta te faufaa i faaauhia ia Davida e haapapu ra?

13 Te haapii maira te parau fafau i Edene, oia atoa te faufaa i faaauhia ia Aberahama, e ua niu-noa-hia ta Iehova faatereraa i nia i ta ˈna mau ture aveia tia. Ua niu-atoa-hia ïa te Basileia Mesia ta te Atua i haamau i nia i tera mau ture aveia tia. (Sal. 89:14) E ino mai anei te Basileia Mesia i te hoê mahana? E titauhia anei ia mono i teie Basileia? Te haapapu maira te tahi atu faufaa e eita roa ˈtu te reira e tupu.

Eita roa ˈtu te faatereraa a te Mesia e ino mai e e vai te mau haamaitairaa no ǒ mai i ta ˈna faatereraa e a muri noa ˈtu

14 Ua faahiti Iehova i te hoê parau fafau i te arii Davida o Iseraela i tahito. E parauhia te reira te faufaa ta Iehova i faaau ia Davida. (A taio i te Samuela 2, 7:12, 16.) Ua fafau Iehova e e huaai te Mesia no Davida. (Luka 1:30-33) Ua horoa ïa Iehova i te mau haamaramaramaraa taa maitai no nia i te opu fetii o te Mesia. Ua parau Iehova e o teie huaai o Davida “te Fatu mau” o te riro ei Arii o te Basileia Mesia. (Ezk. 21:25-27) E vai te faatereraa a Davida e a muri noa ˈtu i te mea e “e vai â [Iesu, te huaai o Davida] e a muri noa ˈtu; e to ˈna terono, mai te mahana ïa.” (Sal. 89:34-37) E nehenehe e tiaturi e eita roa ˈtu te faatereraa a te Mesia e ino mai e e vai te mau haamaitairaa no ǒ mai i ta ˈna faatereraa e a muri noa ˈtu!

TE HOÊ FAUFAA NO NIA I TE HOÊ TAHUˈA

15-17. Ia au i te faufaa no nia i te hoê tahuˈa mai ia Melehizedeka, eaha ˈtu â te hopoia a te huaai? E no te aha?

15 E haapapuraa te faufaa i faaauhia ia Aberahama, oia atoa te faufaa i faaauhia ia Davida, e e faatere te huaai o te vahine ei arii. Ia faufaa-roa-hia râ te taata, e titauhia ia riro te huaai eiaha noa ei arii, ei tahuˈa atoa râ. O te hoê tahuˈa anaˈe te nehenehe e pûpû i te tusia hinaarohia ia tiamâ mai te taata i te hara e ia riro mai ratou ei melo o te utuafare o te mau tavini taiva ore a Iehova i nia i te raˈi e i te fenua. No te papu e e riro mai te huaai ei tahuˈa, ua faaau Iehova i te tahi atu faufaa, te faufaa no nia i te hoê tahuˈa mai ia Melehizedeka.

16 Ua faaite te Atua na roto i te arii Davida e e faaau o ˈNa i te hoê faufaa ia Iesu. E piti fa to te reira: a tahi, e ‘parahi Iesu i te rima atau’ o te Atua e e fanaˈo i te mana no te upootia i nia i to ˈna mau enemi atoa; e te piti, e riro mai Iesu ei ‘tahuˈa e a muri noa ˈtu ia au i te parau ia Melehizedeka.’ (A taio i te Salamo 110:1, 2, 4.) No te aha Iesu e riro ai ei tahuˈa “ia au i te parau ia Melehizedeka”? Hou te huaai o Aberahama e haru ai i te Fenua tǎpǔhia, e arii Melehizedeka o te oire o Salema e e “tahuˈa na te Atua teitei.” (Heb. 7:1-3) Ua faatoroa tia ˈtu Iehova ia Melehizedeka ei arii e ei tahuˈa. O ˈna anaˈe tei fanaˈo i na tiaraa e piti na mua ˈtu ia Iesu. E i te mea e aita e faatiaraa no nia i te tahi atu taata tei fanaˈo i na tiaraa e piti hou Melehizedeka aore ra i muri iho ia ˈna, mai te huru ra ïa e e “vai tahuˈa maite mai â [o ˈna] e a muri noa ˈtu.”

Na roto i te faufaa no nia i te hoê tahuˈa mai ia Melehizedeka, ua faatoroa tia ˈtu te Atua ia Iesu ei tahuˈa

17 Na roto i teie faufaa, ua faatoroa tia ˈtu te Atua ia Iesu ei tahuˈa. “E tahuˈa [Iesu] e a muri noa ˈtu, ia au i te parau ia Melehizedeka.” (Heb. 5:4-6) Te faaite maitai ra teie faufaa e e faaohipa iho â Iehova i te Basileia Mesia no te faatupu i ta ˈna opuaraa no te taata e te fenua.

UA NIUHIA TE BASILEIA I NIA I TE MAU FAUFAA

18, 19. (a) E nafea te mau faufaa ta tatou i hiˈopoa mai i taaihia ˈi i te Basileia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i to muri nei tumu parau?

18 Ua haapii mai tatou e nafea te faufaa taitahi i taaihia ˈi i te Basileia Mesia e e nafea te Basileia i niuhia ˈi i nia i te mau faufaa. Te haapapu ra te parau fafau i Edene e e faaohipa Iehova i te huaai o te vahine no te faatupu i ta ˈna opuaraa no te fenua e te huitaata. Te faataa ra te faufaa i faaauhia ia Aberahama o vai te huaai e i ta ˈna e rave.

19 Te horoa ra te faufaa i faaauhia ia Davida i te mau parau rii faufaa rahi aˈe no nia i te opu fetii o te Mesia. Te horoa atoa ra te reira ia Iesu te tiaraa e faatere i te fenua e a muri noa ˈtu. Te haapapu ra te faufaa no nia i te hoê tahuˈa mai ia Melehizedeka e e tavini te huaai ei tahuˈa. E ere râ o Iesu anaˈe te tauturu i te taata ia naea i te tia-roa-raa. Ua maiti-atoa-hia vetahi ê no te tavini ei arii e ei tahuˈa. Nohea mai ratou? O ta tatou ïa e hiˈopoa mai i to muri nei tumu parau.