Ohipa a te mau aposetolo 7:1-60

  • Paraparau Setephano i mua i te Sunederi (1-53)

    • Tau o te mau patereareha (2-16)

    • Aratairaa a Mose, haamoriraa idolo a Iseraela (17-43)

    • Eita te Atua e parahi i roto i te hiero hamanihia e te taata (44-50)

  • Pehihia Setephano i te ofai (54-60)

7  Na ô atura râ te tahuˈa rahi: “Tera iho â anei?”  Pahono maira Setephano: “Taeae ma e te mau metua, a faaroo mai na. Ua fa mai te Atua hanahana i to tatou tupuna ra o Aberahama i Mesopotamia hou oia i faaea ˈi i Harana,+  e ua na ô oia ia ˈna: ‘A vaiiho i to fenua e to fetii e a haere i te fenua ta ˈu e faaite ia oe.’+  Ua faarue oia i te fenua o te Kaladaio e ua faaea i Harana. I muri aˈe i te poheraa to ˈna metua tane,+ ua aratai mai te Atua ia ˈna i teie fenua, ta outou e faaea nei.+  Aita râ te Atua i horoa i te hoê tuhaa o teie fenua ia fatu oia, aita hoê noa ˈˈe tuhaa iti mai te taahiraa avae te rahi. Ua fafau râ te Atua e horoa i teie fenua no ˈna e no to ˈna huaai i muri mai ia ˈna,+ noa ˈtu e aita â e tamarii ta Aberahama.  Hau atu â, ua parau te Atua ia ˈna e riro to ˈna huaai ei taata ěê i te hoê fenua e ere no ratou, e faatîtî e e hamani ino to reira mau taata ia ratou e 400 matahiti.+  ‘E haava vau i te nunaa e faatîtî ia ratou,’+ ta te Atua ïa i parau, ‘e i muri iho e haere mai ratou i rapae e pûpû i te hoê taviniraa moˈa ia ˈu i teie vahi.’+  “Ua faaau atoa te Atua ia ˈna i te hoê faufaa o te peritomeraa,+ e ua fanau mai ta ˈna o Isaaka+ e ua peritome ia ˈna i te vaˈu o te mahana,+ e ua fanau mai ta Isaaka o Iakoba, e ta Iakoba na 12 upoo utuafare.*  Ua pohehae tera mau upoo utuafare ia Iosepha+ e ua hoo atu ia ˈna i to Aiphiti.+ Tei pihai iho râ te Atua ia ˈna,+ 10  ua faaora mai ia ˈna i to ˈna mau ati atoa e ua horoa ˈtu i te paari e ua farii-maitai-hia oia e Pharao te arii o Aiphiti. Ua faatoroa Pharao ia ˈna ei tavana i nia ia Aiphiti e to ˈna utuafare taatoa.+ 11  Teie râ, ua roohia Aiphiti e Kanaana taatoa i te oˈe, e ati rahi mau â, e aita e maa faahou ta to tatou mau tupuna.+ 12  Ua faaroo râ Iakoba e e maa* tei Aiphiti, e ua tono i to tatou mau tupuna i reira i te taime matamua.+ 13  I te piti o te taime, ua parau Iosepha i to ˈna mau taeae o vai o ˈna, e ite atura ïa Pharao i te fetii o Iosepha.+ 14  Ua poroi Iosepha i to ˈna metua tane ia Iakoba e i to ˈna fetii atoa,+ e 75 taata, ia haere mai ia ˈna ra.+ 15  Ua pou mai Iakoba i Aiphiti+ e ua pohe i reira,+ oia atoa to tatou mau tupuna.+ 16  Ua afaihia ratou i Sekema e ua hunahia i te menema ta Aberahama i hoo mai i te mau tamaiti a Hamora i Sekema.+ 17  “A fatata ˈi te taime e tupu ai te parau fafau ta te Atua i faaite ia Aberahama, ua rahi roa mai te nunaa Iseraela i Aiphiti, 18  e tae roa i te taime i tia mai ai te tahi atu arii i Aiphiti, aita i matau ia Iosepha.+ 19  Ua râmâ oia i to tatou nunaa e ua faahepo ma te haavî i te mau metua tane ia faarue i ta ratou mau aiû ia pohe ratou.+ 20  I taua tau ra to Mose fanauraahia mai e mea nehenehe oia i te aro o te Atua. Ua faaamuhia oia e toru avaˈe i roto i te fare o to ˈna metua tane.+ 21  Ua faaruehia râ oia,+ e na te tamahine a Pharao i rave mai ia ˈna e i faaamu ei tamaiti na ˈna iho.+ 22  Ua haapiihia ïa Mose i te mau parau paari atoa a to Aiphiti. E mana rahi hoi to ˈna i te parau e te ohipa.+ 23  “Teie râ, a raea ˈi to ˈna e 40 matahiti, ua tupu i roto i to ˈna aau te hinaaro* e haere e hiˈo i* to ˈna mau taeae, te mau tamarii a Iseraela.+ 24  I to ˈna iteraa e te hamani-ino-hia ra hoê o ratou ma te tano ore, ua paruru oia i to ˈna taeae e ua tahoo ma te haapohe i te hoê taata Aiphiti. 25  Ua manaˈo Mose e e taa i to ˈna mau taeae e e faaora te Atua ia ratou na roto ia ˈna, aita râ i taa ia ratou. 26  I te mahana i muri mai, ua haere oia ia ratou ra a taputô ai e piti o ratou, e ua tamata i te faahau ia raua a na ô atu ai: ‘E homa, e taeae orua, eaha ïa orua e hamani ino ai te tahi i te tahi?’ 27  Ua patoi râ te taata tei hamani ino i te tahi atu ia Mose a na ô atu ai: ‘Na vai i faatoroa ia oe ei tavana e ei haava i nia ia mâua? 28  E haapohe anei oe ia ˈu mai ta oe i haapohe i te taata Aiphiti inanahi ra?’ 29  I to Mose faarooraa i te reira, ua horo oia, ua faaea i Midiana e ua fanau mai ta ˈna e piti tamaiti.+ 30  “E 40 matahiti i muri iho, ua fa mai te hoê melahi ia ˈna i ropu i te hoê raau taratara e ura ra,+ i te medebara i pihai iho i te mouˈa Sinai. 31  Ua maere Mose i ta ˈna i ite. A tapiri atu ai râ oia no te hiˈo maitai i te reira, ua faaroo oia i te reo o Iehova* i te na ôraa: 32  ‘O vau te Atua o to outou mau tupuna, te Atua o Aberahama e to Isaaka e to Iakoba.’+ Ua rûrû Mose e ua taiâ roa i te hiˈo maitai atu. 33  Ua parau mai Iehova* ia ˈna: ‘A tatara i te tiaa i to oe avae, e vahi moˈa hoi te vahi ta oe e tia nei. 34  Ua ite iho â vau e te haavîhia ra to ˈu nunaa i Aiphiti, ua faaroo vau i ta ratou autâ,+ e ua pou vau e faaora ia ratou. I teie nei, e tono vau ia oe i Aiphiti.’ 35  Taua taata ra o Mose ta ratou i mata ê a na ô ai: ‘Na vai i faatoroa ia oe ei tavana e ei haava?’+ o ˈna ta te Atua i tono+ ei tavana e ei faaora atoa na roto i te melahi tei fa mai ia ˈna i ropu i te raau taratara. 36  Ua aratai mai taua taata ra ia ratou i rapae+ ma te faatupu i te ohipa faahiahia mau*+ e te semeio i Aiphiti, i te miti Uteute+ e i te medebara atoa e 40 matahiti.+ 37  “O taua taata ra o Mose tei parau i te mau tamarii Iseraela: ‘E faatoroa te Atua no outou, no roto mai i to outou mau taeae, i te hoê peropheta mai ia ˈu.’+ 38  To rotopu o ˈna i te amuiraa i te medebara e ua paraparau te melahi+ ia ˈna+ i te mouˈa Sinai e to tatou mau tupuna. Ua faaroo oia i te parau ora a te Atua e ua horoa mai ia tatou.+ 39  Aita to tatou mau tupuna i auraro ia Mose, ua haafaufaa ore râ ia ˈna.+ I roto i to ratou aau, ua hinaaro ratou e hoˈi i Aiphiti,+ 40  e ua na ô atu ia Aarona: ‘E hamani oe i te atua o te haere na mua ia tatou. Aita hoi tatou i ite eaha tei tupu no tera taata o Mose tei aratai ia tatou i rapae i te fenua o Aiphiti.’+ 41  Ua hamani ïa ratou i te hoê tii fanauˈa puaatoro i taua mau mahana ra, ua hopoi i te tusia na taua idolo ra e ua arearea ratou i mua i te ohipa ta to ratou rima i hamani.+ 42  Ua fariu ê te Atua ia ratou e ua vaiiho noa ia ratou ia pûpû i te hoê taviniraa moˈa i te nuu o te raˈi,+ mai tei papaihia i roto i te buka a te mau peropheta: ‘Utuafare o Iseraela, ua pûpû mai anei outou i te animara tupaihia e te tusia ia ˈu e 40 matahiti i te medebara? 43  O te tiahapa hoi o Moloha+ e te fetia o te atua Rephana ta outou i rave, te mau hohoˈa ta outou i hamani no te haamori. No reira, e hopoi ê au ia outou i ǒ roa ˈtu i Babulonia.’+ 44  “E tiahapa o te Faaiteraa ta to tatou mau tupuna i te medebara, mai ta te Atua i faaue a parau ai oia ia Mose ia hamani i te reira ia au i te hohoˈa ta ˈna i faaite atu.+ 45  I muri aˈe, ua rave te mau tamarii a taua mau tupuna ra i taua tiahapa ra e ua afai na muri ia ratou, a haere ai ratou e o Iosua i te fenua o te tahi atu mau nunaa,+ ta te Atua i tiahi i mua i to tatou mau tupuna.+ E ua vai noa te tiahapa i reira e tae roa i te tau o Davida. 46  Ua farii-maitai-hia Davida e te Atua e ua ani i te haamaitairaa taa ê e hamani i te hoê fare no te Atua o Iakoba.+ 47  Na Solomona râ i hamani i te fare no ˈna.+ 48  Eita râ Tei Teitei Roa ˈˈe e parahi i roto i te fare hamanihia e te rima taata,+ mai ta te peropheta i parau: 49  ‘O te raˈi to ˈu terono+ e o te fenua to ˈu taahiraa avae.+ Teihea huru fare ta outou e hamani no ˈu? ta Iehova* ïa e parau ra. Teihea to ˈu vahi faaearaa? 50  E ere anei na to ˈu rima i hamani i teie mau mea atoa?’+ 51  “Feia etaeta, e te aau e te tariˈa peritome-ore-hia, te patoi noa nei outou i te varua moˈa. Mai ta to outou mau tupuna i rave, te na reira atoa nei outou.+ 52  O vai te peropheta aita to outou mau tupuna i hamani ino?+ Ua haapohe iho â ratou i te feia tei faaite atea e e haere mai te taata parau-tia,+ ta outou i tuu mai nei i te rima o te enemi e i haapohe,+ 53  ia outou hoi i horoahia ˈtu ai te Ture na roto i te arai o te mau melahi,+ aita râ outou i haapao i te reira.” 54  I to ratou faarooraa i teie mau parau, riri* roa aˈera ratou e hinaaro atura e hamani ino ia ˈna. 55  Hiˈo aˈera râ oia tei î i te varua moˈa i te raˈi, ite atura i te hanahana o te Atua e ia Iesu e tia ra i te rima atau o te Atua,+ 56  e na ô atura: “Inaha, te ite ra vau i te raˈi ua matara e te Tamaiti a te taata nei+ e tia ra i te rima atau o te Atua.”+ 57  Tuô aˈera ratou, tuu aˈera i to ratou rima i nia i to ratou tariˈa e horo paatoa ˈtura i nia ia ˈna. 58  I muri aˈe i to ratou afairaa ia ˈna i rapae i te oire, pehi atura ratou ia ˈna i te ofai.+ Tuu atura te mau ite+ tei faahapa ia ˈna i to ratou ahu tapoˈi i te pae avae o te hoê taata apî o Saulo te iˈoa.+ 59  A pehi ai ratou ia ˈna i te ofai, taparu atura Setephano: “To ˈu Fatu Iesu, te tuu atu nei au i to ˈu ora* ia oe ra.” 60  Topa turi ihora oia e tuô atura: “Iehova,* eiaha oe e faautua ia ratou no teie hara.”+ I muri aˈe i to ˈna parauraa i te reira, taoto ihora oia i roto i te pohe.

Nota i raro i te api

Aore ra “patereareha.”
Aore ra “huero maa.”
Aore ra “faaoti ihora oia.”
Aore ra “hiˈo eaha te huru o.”
Hiˈo i te tuhaa hau A5.
Hiˈo i te tuhaa hau A5.
Aore ra “tapao.”
Hiˈo i te tuhaa hau A5.
Aore ra “puta.”
Aore ra “puai ora.” Heleni peneuma. Hiˈo i te titionare.
Hiˈo i te tuhaa hau A5.