Te rata i to Galatia 4:1-31

  • E ere faahou i te tîtî, e tamaiti râ (1-7)

  • Haapeapearaa Paulo no to Galatia (8-20)

  • Hagara e Sara: e piti faufaa (21-31)

    • Mea tiamâ Ierusalema no nia mai, to tatou metua vahine (26)

4  E teie nei, te parau atu nei au e a vai tamarii noa ˈi te taata e fatu i te faufaa, aita oia i taa ê i te hoê tîtî, noa ˈtu e na ˈna e fatu i te mau mea atoa,  tei raro aˈe noa â oia i te tiaau e te tiai e tae roa ˈtu i te mahana faataahia e to ˈna metua tane.  Oia atoa, i faatîtîhia na tatou e te mau mea rii a teie nei ao i to tatou vai tamariiraa.+  I te hoperaa râ te taime faataahia, tono maira te Atua i ta ˈna Tamaiti tei fanauhia mai e te hoê vahine+ e tei ora i raro aˈe i te ture,+  ia nehenehe oia ia faatiamâ i te feia i raro aˈe i te ture ma te hoo mai ia ratou,+ e ia farii te Atua ia tatou ei tamaiti na ˈna.+  E teie nei, no te mea e tamaiti outou na te Atua, ua tuu oia i te varua moˈa+ i vai na i ta ˈna Tamaiti i roto i to tatou aau,+ e te turai nei taua varua ra ia tatou ia pii atu: “Aba,* to ˈu Metua!”+  E ere faahou ïa oe i te tîtî, e tamaiti râ. E tamaiti ra, e fatu ïa oe i te faufaa maoti te Atua.+  Area râ i te tau aita ˈi outou i ite i te Atua, e tîtî ïa outou na te mau atua hape.  I teie nei râ ua ite outou i te Atua, aore ra i to ˈna tanoraa mau ua itehia mai outou e te Atua, eaha ïa outou e hoˈi faahou ai i te mau mea rii faufaa ore+ a teie nei ao e e hinaaro faahou ai e riro ei tîtî na ratou?+ 10  Te haapao roa ra outou i te mahana e te avaˈe+ e te tau e te matahiti. 11  Te taiâ nei au e peneiaˈe ua mâuˈa ta ˈu mau tutavaraa no outou. 12  Taeae ma, te taparu atu nei au, a riro mai ia ˈu. No te mea na mua ˈˈe, mai ia outou atoa na vau.+ Aita roa ˈtu outou i hamani ino ia ˈu. 13  Ua ite râ outou e no to ˈu maˈiraahia i nehenehe ai au e faaite ia outou i te parau apî oaoa no te taime matamua. 14  E noa ˈtu e ua huru ê outou i to ˈu maˈi, aita râ outou i vahavaha mai ia ˈu e i haafaufau* mai. Tera râ, ua farii outou ia ˈu mai te hoê melahi a te Atua ra te huru aore ra mai te Mesia ra o Iesu. 15  I oaoa na outou, eaha ˈtura ïa i teie nei? Papu roa ia ˈu, ahiri i tia ia outou, ua paaro roa mai outou i to outou iho mata a horoa mai ai.+ 16  Ua riro anei ïa vau ei enemi no outou no to ˈu faaiteraa ˈtu i te parau mau? 17  E itoito rahi to ratou i te ume mai ia outou, e ere râ ma te manaˈo maitai. Te titau ra ratou ia mutu to tatou auhoaraa, a hinaaro roa ˈtu ai outou e pee ia ratou. 18  E mea maitai râ ia tâuˈa rahi te tahi ia outou ma te manaˈo maitai, eiaha noa ia parahi au i rotopu ia outou. 19  Ta ˈu mau tamarii here,+ no outou hoi au e mauiui faahou ai i te mauiui fanau, e ia ite-roa-hia ˈtu te huru o te Mesia i roto ia outou. 20  E hinaaro vau e parahi i pihai iho ia outou i teie nei â e e paraparau mǎrû atu, no te mea aita vau e taa faahou ra e nafea râ ia outou. 21  Outou hoi i raro aˈe i te ture, a parau mai na, aita anei outou i ite i ta te Ture e parau ra? 22  Ei hiˈoraa, ua papaihia e e piti tamaiti ta Aberahama, hoê tamaiti na te tavini vahine,+ e te tahi atu na te vahine tiamâ.+ 23  Ua fanauhia râ te tamaiti a te tavini vahine ia au i te hinaaro o te taata,*+ area te tamaiti a te vahine tiamâ, ua fanauhia ïa ia au i te hoê parau fafau.+ 24  E auraa taipe to taua mau mea nei. Na vahine e piti, e piti ïa faufaa, hoê i faaauhia i te mouˈa ra i Sinai,+ oia i fanau mai i te tamarii i raro aˈe i te faatîtîraa, oia hoi o Hagara. 25  E teie nei o Hagara, o Sinai ïa,+ te hoê mouˈa i Arabia, e e au oia ia Ierusalema i teie mahana, te vai tîtî nei hoi oia e ta ˈna mau tamarii. 26  Tera râ, e vahine tiamâ te Ierusalema no nia mai, to tatou metua vahine. 27  Ua papaihia hoi: “A oaoa, e te vahine fanau ore eita ta oe tamarii e noaa. A umere ma te oaoa, e te vahine aita i mauiui i te mauiui fanau. Mea rahi aˈe hoi te tamarii a te vahine i faaruehia i ta te vahine e tane faaipoipo ta ˈna.”+ 28  Taeae ma, e teie nei, o outou te mau tamarii o te parau fafau, mai ia Isaaka atoa ra.+ 29  I tera râ tau, i hamani ino na te tamaiti tei fanauhia ia au i te hinaaro o te taata* i te tamaiti tei fanauhia na roto i te varua moˈa.+ Mai tera atoa ïa i teie nei.+ 30  Tera râ, te nahea mai ra te mau Papai? “A tiahi i te tavini vahine e ta ˈna tamaiti, eita hoi te tamaiti a te tavini vahine e fatu atoa i te faufaa e te tamaiti a te vahine tiamâ.”+ 31  Taeae ma, e tamarii ïa tatou na te vahine tiamâ, eiaha râ na te tavini vahine.

Nota i raro i te api

E taˈo Hebera e Arama teie, “Papa e!” te auraa.
Aore ra “tutuha.”
Hel: “ia au i ta te tino.”
Hel: “ia au i ta te tino.”