Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A mǎtaˈu ia Iehova e a haapao i ta ˈna mau faaueraa

A mǎtaˈu ia Iehova e a haapao i ta ˈna mau faaueraa

A mǎtaˈu ia Iehova e a haapao i ta ˈna mau faaueraa

“A mǎtaˈu i te Atua mau e a haapao i ta ˈna mau faaueraa. O te hopoia taatoa hoi te reira a te taata.”—KOHELETA 12:13, MN.

1, 2. (a) E nafea te mǎtaˈu ia paruru ia tatou i te pae tino? (b) No te aha te mau metua e tutava ˈi ma te paari i te haaputa i te mǎtaˈu maitai i roto i to ratou mau tamarii?

 “MEA atâta te mǎtaˈu ore no te oraraa, area te mǎtaˈu ra, e paruru ïa i te reira,” o ta Léonard de Vinci ïa i tapao. No te mǎtaˈu ore, e tapo te hoê taata i te mata i mua i te ati, area te mǎtaˈu ra, e haamanaˈo ïa ia ˈna e haapao maitai. Ei hiˈoraa, ia haere tatou i te hiti o te hoê mato tarere e ia ite atu mai te aha te teitei ia topa tatou, e otohe te rahiraa o tatou i muri. Oia atoa, eita noa te mǎtaˈu maitai e faatupu i te taairaa maitai e te Atua, mai ta tatou i haapii mai i roto i te tumu parau na mua ˈtu, e tauturu atoa mai râ ia paruru ia tatou i te ino.

2 E tia râ ia haapii i te mǎtaˈu i te mau mea atâta e rave rahi o teie tau. I te mea e aita te mau tamarii apî i ite e mea atâta te uira aore ra te mau pereoo e tere ra na te oire, e nehenehe ratou e roo-ohie-hia i te ati ino. * E tamata te mau metua ma te paari i te haaputa i te mǎtaˈu maitai i roto i to ratou mau tamarii, a faaara ˈtu ai ma te tuutuu ore no nia i te mea atâta e haaati ra ia ratou. Ua ite te mau metua e e faaora mau teie mǎtaˈu i to ratou mau tamarii.

3. No te aha e nafea Iehova e faaara mai ai no nia i te mau ati pae varua?

3 E na reira atoa Iehova i te haapeapea no to tatou vai-maitai-raa. Ei Metua î i te here, te haapii maira oia ia tatou na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa e ia maitai tatou. (Isaia 48:17) Te hoê tuhaa o teie haapiiraa a te Atua, o te faaararaa mai ïa ma te ‘tuutuu ore’ no nia i te mau ati pae varua ia nehenehe tatou ia faahotu i te hoê mǎtaˈu maitai i te reira. (Paraleipomeno 2, 36:15; Petero 2, 3:1) I te roaraa o te tuatapaparaa, e nehenehe noa te mau ati pae varua e te mau mauiui rahi e apehia ‘ahiri te taata [i haavî] i to ratou aau e ia mǎtaˈu i te Atua e ia haapao tamau maite i ta ˈna parau.’ (Deuteronomi 5:29) I teie tau “ati rahi faaruru atâ,” e nafea tatou ia haavî i to tatou aau e ia mǎtaˈu i te Atua e ia ape i te ati pae varua?—Timoteo 2, 3:1, MN.

A fariu ê i te ino

4. (a) Eaha te riaria ta te mau Kerisetiano e tia ia faahotu? (b) Eaha to Iehova manaˈo i te haerea hara? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

4 Te faataa ra te Bibilia e ‘te mǎtaˈu ia Iehova, o te riariaraa ïa i te ino.’ (Maseli 8:13) Te faataa ra te hoê faatoro bibilia i taua riaria ra mai “te hoê huru o te aau i mua i te tahi mau taata aore ra tauihaa o te patoihia, te au-ore-hia, te vahavahahia e aita roa ˈtu e hinaarohia ra e tapiri atu.” I roto i te mǎtaˈu i te Atua, te vai atoa ra ïa te riaria aore ra te haafaufauraa i te mau mea atoa mea ino i te aro o Iehova. * (Salamo 97:10) E turai te reira ia tatou ia fariu ê i te ino, mai ia tatou e otohe i muri mai te hiti o te hoê mato tarere ia faaara mai to tatou mǎtaˈu natura ia tatou. “Te faarue nei te taata i te ino i te mǎtaˈu ia Iehova,” o ta te Bibilia ïa e parau ra.—Maseli 16:6.

5. (a) E nafea tatou ia haapuai atu â i to tatou mǎtaˈu i te Atua e to tatou riaria i te mea ino? (b) Eaha ta te tuatapaparaa o te nunaa Iseraela e haapii maira i te reira paeau?

5 E nehenehe tatou e haapuai atu â i teie mǎtaˈu maitai e teie riaria i te mea ino na roto i te feruriraa i te mau faahopearaa iino ta te hara e hopoi mai iho â. Te haapapu maira te Bibilia e e ooti tatou i ta tatou e ueue—i ta te tino anei aore ra i ta te varua. (Galatia 6:7, 8) No reira Iehova i faataa maitai ai i te mau faahopearaa hape ore o te vahavaharaa i ta ˈna mau faaueraa e te faarueraa i te haamoriraa mau. Aita anaˈe te paruru a te Atua, e mana ïa te mau nunaa tapiri taehae e te puai i nia i te nunaa iti e te pohe haere noa oia o Iseraela. (Deuteronomi 28:15, 45-48) Ua papaihia te mau mea atoa no nia i te faahopearaa peapea o te faaroo ore o Iseraela i roto i te Bibilia “ei aˈo” ia noaa te haapiiraa ia tatou e ia faahotu tatou i te mǎtaˈu i te Atua.—Korinetia 1, 10:11.

6. Eaha te tahi mau hiˈoraa bibilia ta tatou e nehenehe e hiˈopoa no te haapii i te mǎtaˈu i te Atua? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

6 Taa ê atu i tei roohia i nia ia Iseraela ei nunaa, to roto atoa te aamu o te tahi mau taata tei pohehae, tei topa i roto i te morare ore, te nounou, aore ra te teoteo, i te Bibilia. * Ua tavini vetahi o teie mau taata ia Iehova e rave rahi matahiti i te maoro, i te hoê râ taime tamataraa i roto i to ratou oraraa, aita to ratou mǎtaˈu i te Atua i navai i te puai, e ua ooti ratou i te peapea iti rahi. E tauturu mai te feruriruriraa i taua mau hiˈoraa bibilia ra ia haapuai i ta tatou faaotiraa eiaha e rave atoa i taua mau hape ra. Auê ïa te peapea e ia tiai tatou e ia roohia tatou i te hoê peapea iti rahi no te haapao atu i te aˈoraa a te Atua! E ere roa ˈtu mai ta te taata e tiaturi ra, e ere mea na roto i te tamatamataraa tatou iho—mai te peu iho â râ e mea faatiatia tatou ia tatou iho—e haapii maitai roa ˈˈe ai tatou.—Salamo 19:7.

7. O vai ta Iehova e titau manihini i to ˈna ra tiahapa taipe?

7 Te tahi atu tumu puai e faahotu ai i te mǎtaˈu i te Atua, o to tatou ïa hinaaro e tapea i to tatou taairaa e oia. E mǎtaˈu tatou i te faariri ia Iehova no te mea te poihere nei tatou i te auhoaraa e oia. O vai ta te Atua e faariro ei hoa no ˈna, ta ˈna e titau manihini i to ˈna ra tiahapa taipe? “O te taata haerea piˈo ore, o tei haapao i te parau-tia” anaˈe ïa. (Salamo 15:1, 2) Mai te peu e e haafaufaa tatou i teie taairaa faahiahia e to tatou Atua Poiete, e haapao maitai tatou ia haere ma te hapa ore i mua i to ˈna aro.

8. Ua nafea te tahi mau Iseraela i te tau o Malaki i te haafaufaa-ore-raa i te auhoaraa e te Atua?

8 Ma te peapea, ua haafaufaa ore te tahi mau Iseraela i te tau o Malaki i te auhoaraa e te Atua. Aita ratou i mǎtaˈu e i faahanahana ia Iehova, ua pûpû râ i te animara maˈi e te pirioi i nia i ta ˈna fata. Te ite-atoa-hia ra to ratou mǎtaˈu ore i te Atua i roto i to ratou huru i nia i te faaipoiporaa. No te faaipoipo i te vahine apî aˈe, ua taa ratou i te vahine o to ratou apîraa ra no te mau tumu haihai roa. Ua faaite Malaki ia ratou e mea riri na Iehova ‘te faataaraa’ e ua faaatea ê to ratou huru feruriraa haavare ia ratou i to ratou Atua. E nafea te Atua e farii maitai ai i ta ratou mau tusia a î ai hoi, ei auraa parau, te fata i te roimata—te roimata oto i niniihia e ta ratou mau vahine i faaruehia? Ua turai taua faatura ore rahi i ta ˈna mau ture ra ia Iehova ia ui e: “Teihea vau i te mǎtaˈuraahia?”—Malaki 1:6-8; 2:13-16.

9, 10. E nafea tatou ia faaite e te haafaufaa ra tatou i te auhoaraa e Iehova?

9 I teie tau, te ite atoa ra Iehova i te aau oto o te mau apiti hapa ore e te mau tamarii e rave rahi tei ahoaho roa no te mau tane e metua tane aore ra te mau vahine e metua vahine miimii e te morare ore. Mea papu e te haapeapea ra te reira ia ˈna. E hiˈo te hoê hoa o te Atua i te mau mea ia au i ta te Atua hiˈoraa e e tutava oia i te haapaari i to ˈna faaipoiporaa, te patoi i te huru feruriraa o te ao o te haafaufaa ore i te taairaa o te faaipoiporaa, e te “maue ê i te faaturi.”—Korinetia 1, 6:18.

10 I roto i te faaipoiporaa mai i roto i te tahi atu mau tuhaa o to tatou oraraa, e hopoi mai te riaria i te mau mea ino atoa i te aro o Iehova, e te mauruuru rahi no to tatou auhoaraa e oia, i ta ˈna farii maitai. Ua parau papu maitai te aposetolo Petero e: “Ua ite mau atura vau e e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:34, 35) Mea rahi te mau hiˈoraa bibilia e faaite ra e nafea te mǎtaˈu i te Atua ia turai i te taata ia rave i te mea tia i roto i te mau tamataraa e rave rau.

Na taata e toru tei mǎtaˈu i te Atua

11. I roto i teihea huru tupuraa i parauhia ˈi e “e mǎtaˈu to” Aberahama “i te Atua”?

11 Te vai ra te hoê taata i roto i te Bibilia ta Iehova iho i faataa mai to ˈna hoa—te patereareha ra o Aberahama. (Isaia 41:8) Ua tamatahia to Aberahama mǎtaˈu i te Atua i to te Atua aniraa ia ˈna e pûpû i ta ˈna tamaiti otahi o Isaaka ei tusia, mea na roto hoi ia ˈna te Atua e faatupu ai i ta ˈna parau tǎpǔ e e riro mai to Aberahama huaai ei nunaa rahi. (Genese 12:2, 3; 17:19) E upootia anei te ‘taua o Iehova’ i roto i teie tamataraa mauiui mau? (Iakobo 2:23) I te taime iho â i haamaraa ˈi Aberahama i ta ˈna tipi i nia no te taparahi ia Isaaka, ua parau te melahi a Iehova e: “Eiaha to rima e rave noa ˈtu i te tamaiti na, eiaha roa oia e hauti-noa-hia ˈtu e oe: ua ite atura hoi au i teie nei e e mǎtaˈu to oe i te Atua, o oe aore i pipiri i to tamaiti, i to tamaiti hoê roa ra, ia ˈu.”—Genese 22:10-12.

12. Na te aha i turai ia Aberahama ia mǎtaˈu i te Atua, e e nafea tatou ia faaite i te hoê â huru feruriraa?

12 Noa ˈtu e ua haapapu aˈena Aberahama na mua ˈtu e e taata mǎtaˈu oia ia Iehova, i taua taime ra, ua faaite oia i to ˈna mǎtaˈu i te Atua ma te faahiahia roa. E hau atu â to ˈna ineineraa i te pûpû ia Isaaka i te faaiteraa i te auraro ma te faatura. Ua turaihia oia e te tiaturi rahi roa e e faatupu to ˈna Metua i te raˈi ra i ta ˈNa parau tǎpǔ na roto i te faatia-faahou-raa mai ia Isaaka ia titauhia ra. Mai ta Paulo i papai, “ua ite papu” Aberahama “e, o ta [te Atua] i parau maira e tia ïa ia ˈna ia faatupu.” (Roma 4:16-21) Ua ineine anei tatou i te rave i te hinaaro o te Atua noa ˈtu e e titauhia te haapaeraa rahi? Te tiaturi roa ra anei tatou e e hopoi mai taua auraro ra i te mau haamaitairaa vai maoro, ma te ite e e ‘faautua Iehova i te feia e imi papu ia ˈna’? (Hebera 11:6) Tera te mǎtaˈu mau i te Atua.—Salamo 115:11.

13. No te aha Iosepha i tano ai i te faataaraa ia ˈna iho mai te hoê taata o ‘tei mǎtaˈu i te Atua’ mau?

13 E hiˈopoa anaˈe i te tahi atu hiˈoraa o te mǎtaˈu i te Atua tei ohipa—oia to Iosepha. Ei tîtî i roto i te fare o Potiphara, e faaû noa Iosepha i te faaheporaa e rave i te faaturi i te mau mahana atoa. E au ra e aita iho â e ravea e ape ai oia i te vahine a to ˈna fatu, tei tamau i te taparu ia ˈna ma te morare ore. I te pae hopea, i to taua vahine ra ‘haruraa ia ˈna,’ ua ‘horo oia e tae atura i rapae au.’ Eaha tei turai ia ˈna ia fariu ê oioi i te mea ino? Ma te feaa ore, te tumu matamua, o te mǎtaˈu ïa i te Atua, te hinaaro e patoi i te rave i “tena na ino rahi, a hara ˈi i te Atua.” (Genese 39:7-12) Ua tano Iosepha i te faataaraa ia ˈna iho mai te hoê taata o ‘tei mǎtaˈu i te Atua’ mau.—Genese 42:18.

14. Mea nafea to te aroha o Iosepha faaiteraa e te mǎtaˈu ra oia i te Atua?

14 Tau matahiti i muri aˈe, ua farerei roa ˈtu Iosepha i to ˈna mau taeae tei hoo atu ia ˈna ei tîtî ma te aroha ore. I nehenehe noa na ta ˈna e faaohipa i to ratou hinaaro ru i te maa ei ravea no te tahoo i te ino ta ratou i rave i nia ia ˈna. Eita râ te hamani-ino-raa i te taata e au i te mǎtaˈu i te Atua. (Levitiko 25:43) No reira, i to Iosepha iteraa e mea papu maitai e ua taui te aau o to ˈna mau taeae, ua faaore oia i ta ratou hara ma te aroha. Mai ia Iosepha, e turai to tatou mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia haavî i te ino maoti te maitai, e ia tapea atoa ia tatou eiaha ia hema.—Genese 45:1-11; Salamo 130:3, 4; Roma 12:17-21.

15. No te aha te haerea o Ioba i faaoaoa ˈi i te mafatu o Iehova?

15 O Ioba te tahi atu â hiˈoraa faahiahia o te mǎtaˈu i te Atua. Ua parau Iehova i te Diabolo e: “Ua hiˈo anei oe i tau tavini ia Ioba? aita hoi o ˈna e faito i nia i te fenua nei, e taata parau-tia e te paieti, e te mǎtaˈuraa i te Atua, e te faarueraa i te ino?” (Ioba 1:8) E rave rahi matahiti i te maoro to te haerea hapa ore o Ioba faaoaoaraa i te mafatu o to ˈna Metua i te raˈi ra. I mǎtaˈu na Ioba i te Atua no te mea ua ite oia e mea tano e o te huru oraraa maitai roa ˈˈe te reira. “Inaha! o te mǎtaˈu i te Fatu, o te paari ïa, e te faarue i te ino ra, o te ite ïa.” (Ioba 28:28) Ei tane faaipoipo, aita Ioba i haapao atu ma te tano ore i te mau vahine apî, aita atoa oia i faaturi i roto i to ˈna aau. Noa ˈtu e e taata taoˈa rahi oia, ua patoi oia i te tuu i to ˈna tiaturi i nia i te mau faufaa, e ua faarue oia i te mau huru haamoriraa idolo atoa.—Ioba 31:1, 9-11, 24-28.

16. (a) Mea nafea to Ioba faaohiparaa i te hamani maitai? (b) Mea nafea to Ioba faaiteraa e ua faaore oia i te hara?

16 Teie râ, te mǎtaˈu i te Atua, o te raveraa ïa i te mea maitai e te faarueraa atoa i te mea ino. Inaha, ua haapao atu Ioba ma te maitai i te matapo, te pirioi, e te veve. (Levitiko 19:14; Ioba 29:15, 16) Ua taa ia Ioba e ‘[te taata atoa e ore e hamani maitai i to ˈna hoa], e faarue atoa ïa i te mǎtaˈu i te Puaihope.’ (Ioba 6:14; MN) Te oreraa e hamani maitai, o te ore-atoa-raa ïa e faaore i te hara aore ra te tapea-noa-raa i te inoino. Ia au i te faaueraa a te Atua, ua pure Ioba no to ˈna na hoa e toru tei faaoto rahi ia ˈna. (Ioba 42:7-10) Eita anei ta tatou e nehenehe e faaite i taua atoa ra huru feruriraa faaore i te hara i nia i te hoê hoa faaroo tei faaooo paha ia tatou? E tauturu rahi mai te pure haavare ore no te taata i hara mai ia tatou ia faaore tatou i te inoino. Te faaite atea maira te mau mea maitatai ta Ioba i fanaˈo no to ˈna mǎtaˈu i te Atua i ‘te rahi o te mau mea maitatai ta Iehova i vaiiho no te feia e mǎtaˈu ia ˈna.’—Salamo 31:19; Iakobo 5:11.

Te mǎtaˈu i te Atua ia faaauhia i te mǎtaˈu i te taata

17. Eaha ta te mǎtaˈu i te taata e nehenehe e faatupu i nia ia tatou, no te aha râ taua mǎtaˈu ra e ore ai e riro ei tapao o te paari?

17 E turai te mǎtaˈu i te Atua ia tatou ia rave i te mea tia, area te mǎtaˈu i te taata ra, e nehenehe ïa e haaparuparu i to tatou faaroo. No reira, i to ˈna faaitoitoraa i te mau aposetolo ia riro ei feia itoito i te poro i te parau apî maitai, ua parau Iesu ia ratou e: “Eiaha e mǎtaˈu i tei taparahi mai i te tino nei, eita râ te [nephe] e pohe ia ratou; e mǎtaˈu râ outou ia ˈna i te tia ia ˈna ia rave pohe roa i te tino e te [nephe] atoa i gehena.” (Mataio 10:28; MN) E ere te mǎtaˈu i te taata i te tapao o te paari, o ta Iesu ïa i faataa, eita hoi e tia i te taata ia faaore i to tatou tiaturiraa no te oraraa a muri aˈe. Hau atu â, e mǎtaˈu tatou i te Atua no te mea ua ite maite tatou i to ˈna mana hahano, mea haihai roa ïa te mana o te mau nunaa atoa ia faaauhia ˈtu. (Isaia 40:15) Mai ia Aberahama, te tiaturi roa nei tatou i te mana o Iehova e faatia faahou mai i ta ˈNa mau tavini haapao maitai. (Apokalupo 2:10) No reira tatou e parau ai ma te tiaturi e: “No tatou te Atua ra, e tia ia vai ia mârô mai?”—Roma 8:31.

18. E nafea Iehova ia haamaitai i te feia e mǎtaˈu ia ˈna?

18 E melo anei o to tatou utuafare aore ra e tamarii ino i te fare haapiiraa to tatou taata patoi, e itea mai ia tatou e “tei te mǎtaˈu ia Iehova te itoito rahi.” (Maseli 14:26) E nehenehe ta tatou e pure i te Atua no te ani i te puai, ma te ite e e faaroo mai oia. (Salamo 145:19) Eita roa ˈtu Iehova e haamoe i te feia e mǎtaˈu ia ˈna. Na roto i ta ˈna peropheta o Malaki, te haamahanahana ra oia ia tatou e: “I reira te feia i mǎtaˈu ia Iehova i te parau pinepineraa te tahi i te tahi; e ua faaroo maira Iehova, e ua ite, e papaihia ihora te tahi buka manaˈoraa i mua ia ˈna, no te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.”—Malaki 3:16.

19. Eaha te mau mǎtaˈu o te ore roa ˈtu, teihea râ te vai noa mai e a muri noa ˈtu?

19 Te fatata maira te tau i reira te taata atoa i te fenua nei e haamori ai ia Iehova e e ore roa ˈi te mǎtaˈu i te taata. (Isaia 11:9) E ore roa atoa te mǎtaˈu i te poia, te maˈi, te ohipa ino, e i te tamaˈi. E vai noa mai râ te mǎtaˈu i te Atua e a muri noa ˈtu no te mea e tamau noa ta ˈna mau tavini haapao maitai i te raˈi e i te fenua nei i te faaite atu i te faatura, te auraro, e te hanahana e au ia ˈna. (Apokalupo 15:4) A tiai noa ˈtu ai tatou, ia haapao maite tatou paatoa i te aˈoraa faauruahia a Solomona: “Eiaha to aau ia feii i te feia rave hara; ia tamau râ oe i te mǎtaˈu ia Iehova eiaha ei mahana tuua. Te vai ra hoi te utua mau a muri atu, e ore hoi ta oe e tiaturi ra e faaorehia.”—Maseli 23:17, 18.

[Nota i raro i te api]

^ E pee te mǎtaˈu i te ati o te tahi feia paari ia faaû tamau ratou i te huru tupuraa atâta i roto i ta ratou ohipa. I te uiraahia ˈtu no te aha te tamuta e rave rahi i ere ai i te hoê manimani rima, ua pahono noa te hoê rimaˈî aravihi e: “Ua pee to ratou mǎtaˈu i taua mau êê uira tere puai roa ra.”

^ E haafaufau Iehova iho mai teie. Ei hiˈoraa, te faataa ra te Ephesia 4:29 i te parau ino mai te “parau faufau [aore ra, “pê,” MN].” Te faahiti ra te taˈo Heleni i hurihia ei “pê” i te maa hotu, te iˈa, aore ra te iˈo e pê atura. Te faataa ra taua taˈo ra ma te oraora i te riaria e tia ia tatou ia faatupu no te parau ino aore ra te parau faufau. Oia atoa, mea pinepine te mau idolo i te faataahia i roto i te Bibilia ei mea “hairiiri.” (Deuteronomi 29:17, MN; Ezekiela 6:9, MN) E tauturu mai to tatou faufau natura i te mea hairiiri, aore ra i te tutae, ia taa ia tatou te au ore o te Atua i te mau huru haamoriraa idolo atoa.

^ Ei hiˈoraa, a hiˈopoa i te mau aamu bibilia o Kaina (Genese 4:3-12); o Davida (Samuela 2, 11:2–12:14); o Gehazi (Mau arii 2, 5:20-27); e o Uzia (Paraleipomeno 2, 26:16-21).

Te haamanaˈo ra anei outou?

• E nafea tatou ia haapii i te riaria i te mea ino?

• Ua nafea te mau Iseraela i te tau o Malaki i te haafaufaa-ore-raa i te auhoaraa e Iehova?

• Eaha ta tatou e haapii mai na roto ia Aberahama, Iosepha, e ia Ioba no nia i te mǎtaˈu i te Atua?

• Teihea mǎtaˈu e ore roa ˈtu e mou, e no te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 19]

E haaputa te mau metua ma te paari i te mǎtaˈu maitai i roto i to ratou mau tamarii

[Hohoˈa i te api 20]

Mai te mǎtaˈu ia haafariu ê ia tatou i te mea atâta, e haafariu ê te mǎtaˈu i te Atua ia tatou i te mea ino

[Hohoˈa i te api 23]

Ua tapea Ioba i to ˈna mǎtaˈu i te Atua e tae noa ˈtu i to ˈna faaûraa i na hoa haavare e toru

[Faaiteraa i te tumu]

No roto mai i te Vulgate Latine, 1795