Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te taviniraa e te tiai

Te taviniraa e te tiai

Te taviniraa e te tiai

“[I nia i te pare tiairaa, e Iehova e, te] ara noa nei au e po noa ˈtu te mahana, e tia hoi au i tau tiairaa nei e ao noa ˈˈe te mau rui atoa nei.”—ISAIA 21:8; MN.

1. O Iehova to ˈna iho ite no teihea mau tǎpǔ rarahi?

 O IEHOVA te Atua opua Rahi. Eita ta te melahi orure hau tei riro ei Diabolo ra o Satani e nehenehe e rave i te tahi mea no te haafifi i Ta ˈna opuaraa rahi e faaraa i To ˈna iˈoa e e haamau i te hoê Basileia hanahana o te faatere i te hoê fenua paradaiso. (Mataio 6:9, 10) I raro aˈe i taua faatereraa ra, e haamaitai-mau-hia te huitaata. Na te Atua “e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.” E fanaˈo te taata oaoa e te tahoê i te hau e te ruperupe e a muri noa ˈtu. (Isaia 25:8; 65:17-25) O Iehova to ˈna iho ite no teie mau tǎpǔ rarahi!

2. O vai te mau ite taata ta Iehova i faatupu mai?

2 E mau ite taata atoa râ ta te Atua poiete Rahi. I te tau hou te Kerisetianoraa, ua horo ‘te hoê nahoa rahi ite,’ o Abela te matamua, i te hororaa faaoromai, e pinepine i roto i te mau fifi rahi. Te faaitoito ra to ratou mau hiˈoraa maitai roa i te mau Kerisetiano taiva ore i teie mahana. O te Mesia ra o Iesu te hiˈoraa aita e faaauraa ei ite itoito mau. (Hebera 11:1–12:2) A haamanaˈo na ei hiˈoraa i ta ˈna faaiteraa hopea i mua ia Ponotio Pilato. Ua parau Iesu e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.” (Ioane 18:37) Mai te matahiti 33 T.T. e tae mai i teie matahiti 2000 T.T., ua pee te mau Kerisetiano itoito i te hiˈoraa o Iesu e ua tamau noa i te poro, i te faaite haere ma te itoito i “te [mau ohipa] taa ê a te Atua.”—Ohipa 2:11; MN.

Babulonia, te pu o te mau pǔpǔ iti faaroo

3. Nafea to Satani patoiraa i te faaiteraa i horoahia no nia ia Iehova e to ˈna hinaaro?

3 Ehia tausani matahiti to te Enemi rahi, te Diabolo ra o Satani, imiraa i te faaino i te faaiteraa a te mau ite no te Atua. Ei “metua hoi no te haavare,” ua ‘haavare teie teni rahi, te ophi tahito ra, i to te ao atoa nei.’ Ua aro oia ma te tuutuu ore i te feia e ‘haapao ra i te parau a te Atua,’ i teie anotau hopea iho â râ.—Ioane 8:44; Apokalupo 12:9, 17.

4. Nafea to Babulonia Rahi faraa mai?

4 Fatata e 4 000 matahiti aˈenei, i muri aˈe i te Diluvi i te tau o Noa, ua faatia mai Satani ia Nimeroda, “e taata rahi haharu hoi oia i mua i te aro o Iehova.” (Genese 10:9, 10) Ua riro mai te oire rahi roa ˈˈe a Nimeroda, o Babulonia (Babela), ei pu o te haapaoraa demoni. I to Iehova faahuru-ê-raa i te reo o te feia patu i te pare o Babela, ua purara ê aˈera te taata e ati aˈe te fenua, e ua afai i ta ratou haapaoraa hape na muri ia ratou. No reira Babulonia i riro ai ei tumu o te hoê hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei, i parauhia Babulonia Rahi i roto i te buka Apokalupo. Te tohu ra taua buka ra i te haavaraa o teie faanahoraa faaroo i tahito ra.—Apokalupo 17:5; 18:21.

Te hoê nunaa ite

5. Teihea nunaa ta Iehova i faanahonaho ei ite no ˈna, no te aha râ oia i vaiiho ai e ia hopoi-tîtî-hia ratou?

5 Fatata e 500 matahiti i muri aˈe i te tau o Nimeroda, ua faanahonaho Iehova i te huaai o te taata haapao maitai ra o Aberahama ei nunaa Iseraela, ia riro hoi ratou ei ite No ˈna i nia i te fenua. (Isaia 43:10, 12) Mea rahi te taata o taua nunaa ra i tavini ia Iehova ma te taiva ore. I te roaraa râ o te mau senekele, ua haaviivii te mau haapiiraa hape a te mau nunaa tapiri ia Iseraela, e ua faarue te nunaa o te faufaa ia Iehova no te haamori i te mau atua hape. No reira i te matahiti 607 H.T.T., ua haamou te mau nuu Babulonia, tei arataihia e te Arii Nebukanesa, ia Ierusalema e ta ˈna hiero e ua hopoi tîtî i te rahiraa o te mau ati Iuda i Babulonia.

6. Eaha te parau apî ta te tiai parau tohu a Iehova i faaite, e afea te reira i te tupuraa?

6 Auê ïa upootiaraa no te haapaoraa hape e! Tera râ, maa taime poto to te faatereraa a Babulonia. Fatata e 200 matahiti hou te reira, ua faaue Iehova e: “A haere, a tuu atu i te faehau i to ˈna tiairaa; e o ta ˈna e ite ra e faaite mai oia ia oe ra.” Eaha te parau apî ta teie tiai e titauhia ia faaite? “Ua pau, ua pau Babulonia e! e ua pau te mau atua idolo i te parari i raro i te repo.” (Isaia 21:6, 9) Oia mau, ua tupu te parau tohu i te matahiti 539 H.T.T. Ua pau aore ra ua topa te oire puai o Babulonia, e aita i maoro, ua nehenehe atura te nunaa o te faufaa a te Atua e hoˈi i to ratou fenua tumu.

7. (a) Eaha ta te mau ati Iuda i haapii na roto i te aˈoraa a Iehova? (b) Ua topa te mau ati Iuda i muri aˈe i te hopoi-tîtî-raa i roto i teihea mau marei, e eaha te faahopearaa?

7 Ua huti mai te mau ati Iuda e hoˈi ra i ǒ ratou i te mau haapiiraa e haapae i te peu haamori idolo e te haapaoraa tahutahu. I te roaraa râ o te mau matahiti, ua topa ratou i roto i te tahi atu â mau marei. Ua vare vetahi i te philosophia Heleni. Ua riro vetahi ê i te haafaufaa i te tutuu a te taata maoti râ i te Parau a te Atua. Area vetahi ê atu ra, ua hema ïa i te here aiˈa. (Mareko 7:13; Ohipa 5:37) I to Iesu fanauraahia mai, ua faarue faahou te nunaa i te haamoriraa viivii ore. Noa ˈtu e ua farii te mau ati Iuda taitahi i te parau apî maitai ta Iesu i faaite haere, ua patoi te nunaa taatoa ia ˈna e ua patoi atoa ïa i te Atua. (Ioane 1:9-12; Ohipa 2:36) E ere faahou Iseraela i te ite no te Atua, e i te matahiti 70 T.T., ua vavahi-faahou-hia Ierusalema e ta ˈna hiero e te nuu Roma ïa i taua taime ra.—Mataio 21:43.

8. O vai tei riro ei ite no Iehova, e no te aha te faaararaa a Paulo i teie ite e tano maitai ai?

8 I roto i taua taime ra, ua fanauhia mai te hoê “Iseraela” Kerisetiano a “te Atua,” e e ite oia i teie nei no te Atua i mua i te mau nunaa. (Galatia 6:16) Ua opua oioi roa aˈera Satani e haaviivii i teie nunaa apî i te pae varua. I te hopea o te senekele matamua, ua itehia te mau ohiparaa a te mau pǔpǔ iti faaroo i roto i te mau amuiraa. (Apokalupo 2:6, 14, 20) Ua tano mau â te faaararaa a Paulo: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te [philosophia] e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8; MN.

9. Mai ta Paulo i faaara, eaha te mau ohipa i tupu i fa mai ai te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

9 I te pae hopea, ua haaviivii te philosophia Heleni, te mau manaˈo faaroo Babulonia, e i muri aˈe te “paari” o te taata mai te haapiiraa tumu ore e e tauiui noa te mau mea ora e te faahaparaa teitei, i te haapaoraa a te taata e rave rahi e parau ra e e Kerisetiano ratou. Ua tupu iho â mai ta Paulo i tohu: “Ua ite hoi au, ia reva ê atu vau e ô mai ai te urî taehae roa i roto ia outou na, e ore e faaherehere i te nǎnǎ. E tia mai hoi te taata i roto ia outou iho, e parau mai i te parau piˈo, ia peehia ratou e te pǐpǐ.” (Ohipa 20:29, 30) Te faahopearaa o teie taivaraa, ua fa mai ïa te Amuiraa faaroo Kerisetiano.

10. Eaha te mau ohipa i haapapu e e ere o te taatoaraa tei hema i te haamoriraa viivii a te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

10 Ua tia i te feia e haapao mau ra i te haamoriraa viivii ore ia “mârô maite atu i te faaroo i tuuhia mai i te feia moˈa i mutaa ihora.” (Iuda 3) E ore anei te faaiteraa no nia i te haamoriraa viivii ore e ia Iehova i nia i te fenua? Eita. A fatata mai ai te taime e haamouhia ˈi te melahi orure hau ra o Satani e ta ˈna mau ohipa atoa, ua itehia e e ere o te taatoaraa tei hema i te haamoriraa taiva i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano. I te tuhaa hopea o te senekele 19, i Pittsburgh, i Pennsylvanie, i te mau Hau Amui no Marite, ua faanahonahohia te hoê pǔpǔ taata haapii Bibilia haavare ore e ua riro mai ratou ei pu o te pǔpǔ ite no te Atua i teie nei tau. Ua huti teie mau Kerisetiano i te ara-maite-raa i nia i te mau haapapuraa Bibilia e te fatata maira te hopea o teie faanahoraa o te ao. Ia au i te parau tohu Bibilia, ua haamata te “hopea” o teie nei ao i te matahiti 1914 e ua tapaohia e te haamataraa o te Tamaˈi Rahi Matamua. (Mataio 24:3, 7) Te vai ra te haapapuraa puai e ua tiavaruhia mai Satani e ta ˈna mau pǔpǔ demoni mai te raˈi mai i muri aˈe i taua matahiti ra. Ua horoa mai te senekele 20 tei î i te arepurepuraa i te haapapuraa taa maitai o te ohipa a Satani e te tupuraa faahiahia o te tapao o te vairaa mai o Iesu ei Arii i roto i te Basileia i nia i te raˈi.—Mataio, pene 24 e te 25; Mareko, pene 13; Luka, pene 21; Apokalupo 12:10, 12.

11. Eaha ta Satani i tamata i te rave, nafea râ te reira i te oreraa e manuïa?

11 I te avaˈe Tiunu 1918, ua tamata roa Satani i te faaore i taua feia haapii Bibilia ra, o te poro ra hoi i taua taime ra na te mau fenua e rave rahi. Ua imi atoa oia i te faaore i ta ratou taiete i haamanahia, te Watch Tower Bible and Tract Society. Ua tapeahia te mau tia haapao i te Taiete, ma te pari-haavare-hia e e mau taata orure hau ratou, mai ia Iesu i te senekele matamua. (Luka 23:2) I te matahiti 1919 râ, ua matara mai teie mau tia, e ua nehenehe atura ratou e rave tamau i ta ratou taviniraa. I muri aˈe, ua faatiamâ-roa-hia ratou.

Te hoê ‘tiai’ e hiˈo tamau maite ra

12. O vai te pǔpǔ ‘tiai’ a Iehova i teie mahana, e eaha to ratou huru?

12 I te haamataraa “te tau hopea,” ua haamau faahou Iehova i te hoê tiai, o te faaara ra i te taata no nia i te mau ohipa i taaihia i te tupuraa o Ta ˈna mau opuaraa. (Daniela 12:4; Timoteo 2, 3:1) E tae mai i teie mahana, te ohipa ra taua pǔpǔ tiai ra—te mau Kerisetiano faatavaihia, te Iseraela a te Atua—ia au i te mau parau a Isaia no nia i te tiai o te parau tohu: “Ua hiˈo tamau maite atura oia. Ua pii hua maira, mai te liona, [I nia i te pare tiaraa, e Iehova e, te] ara noa nei au e po noa ˈtu te mahana, e tia hoi au i tau tiairaa nei e ao noa ˈˈe te mau rui atoa nei.” (Isaia 21:7, 8; MN) E tiai haapao maitai roa teie i ta ˈna ohipa!

13. (a) Eaha te poroi ta te tiai a Iehova i faaite? (b) Nafea tatou e nehenehe ai e parau e ua topa Babulonia Rahi?

13 Eaha ta teie tiai i ite? Ua faaara faahou te tiai a Iehova, ta ˈna pǔpǔ ite, e: “Ua pau, ua pau Babulonia e! e ua pau te mau atua idolo i te parari i raro i te repo.” (Isaia 21:9) I teie taime, i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, o Babulonia Rahi, te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei, tei topa mai nia mai i to ˈna tiaraa faatere teitei. (Ieremia 50:1-3; Apokalupo 14:8) E ere te reira i te mea maere! Ua haamata te Tamaˈi Rahi, ia au i tei parauhia i taua tau ra, i roto i te Amuiraa faaroo Kerisetiano, i reira to te pǔpǔ ekalesiatiko i na pae e piti tururaa i te aroraa na roto i te faaitoitoraa i to ratou mau taata apî ia haere i te tamaˈi. Auê te haama e! I te matahiti 1919, aita i noaa ia Babulonia Rahi i te tapea i te Feia haapii Bibilia, oia hoi te mau Ite no Iehova i teie nei, ia ore ratou e ora mai i te huru ohipa ore e e apiti i roto i te hoê ohipa faaiteraa na te ao nei e tamau noa ra. (Mataio 24:14) Ua tapao te reira i te toparaa o Babulonia Rahi, mai te tiamâraa mai Iseraela i te senekele 6 H.T.T. o tei tapao i te toparaa o Babulonia i tahito ra.

14. Eaha te vea ta te pǔpǔ tiai a Iehova i faaohipa rahi, e nafea to Iehova haamaitairaa i te faaohiparaahia te reira?

14 Ua rave noa na te pǔpǔ tiai i ta ratou ohipa ma te itoito e te hinaaro rahi e rave i te mea tia. I te avaˈe Tiurai 1879, ua haamata te Feia haapii Bibilia i te nenei i teie vea, i matauhia i taua tau ra mai te Zion’s Watch Tower and Herald of Christ’s Presence (Phare de la Tour de Sion et Messager de la Présence de Christ). I nia i te api matamua o te numera taitahi mai te matahiti 1879 e tae atu i te 15 no Titema 1938, ua papaihia e “‘E te faehau ra, eaha te parau i teie nei po?’—Isaia 21:11.” * Ma te haapao maitai, ua tamau noa Te Pare Tiairaa i te hiˈo maite i te mau ohipa e tupu ra na te ao e to ratou auraa tohu 120 matahiti i te maoro. (Timoteo 2, 3:1-5, 13) Ua faaohipa te pǔpǔ tiai a te Atua e to ratou mau hoa o te mau “mamoe ê atu” i teie vea i roto i te faaite-haere-raa i te taata ma te itoito e e fatata te Basileia o te Mesia i te faatia i te mana arii o Iehova. (Ioane 10:16) Ua haamaitai anei Iehova i teie faaiteraa? Mai te numera matamua e 6 000 vea i te matahiti 1879, ua neneihia Te Pare Tiairaa na te ao nei hau atu i te 22 000 000 vea na roto 132 reo—121 o teie numera e neneihia ra i te hoê â taime. E tano maitai ïa e na teie vea faaroo i opere-rahi-roa ˈˈe-hia i nia i te fenua e faahanahana i te iˈoa o te Atua mau ra o Iehova!

Te hoê tamâ-mǎrû-noa-raa

15. Eaha te tamâ-mǎrû-noa-raa i haamatahia hou te matahiti 1914?

15 I roto fatata e 40 matahiti e tae roa mai i te haamataraa o te faatereraa a te Mesia i te raˈi i te matahiti 1914, ua tiamâ mai te Feia haapii Bibilia i te mau haapiiraa tumu e rave rahi e ere i ta te Bibilia a te Amuiraa faaroo Kerisetiano, mai te bapetizoraa i te aiû, te pohe-ore-raa o te nephe o te taata, te vahi tamâraa hara, te haamauiuiraa i roto i te po auahi, e te hoê Atua Toru Tahi. Ua titauhia râ te taime hau no te haapae i te mau manaˈo hape atoa. Ei hiˈoraa, i te mau matahiti 1920, mea rahi te Feia haapii Bibilia tei tamau i te hoê pine e hohoˈa satauro e korona to nia iho, e ua faatupu ratou i te Noela e te tahi atu â mau oroa etene. Ia ore râ te haamoriraa ia viiviihia, e tia ia tatarahia te mau toea atoa o te peu haamori idolo. Ia riro hoi te Parau a te Atua, te Bibilia Moˈa, ei niu hoê o te faaroo e o te huru oraraa Kerisetiano. (Isaia 8:19, 20; Roma 15:4) Mea ino ia apiti atu aore ra ia iriti ê i te tahi mea i roto i te Parau a te Atua.—Deuteronomi 4:2; Apokalupo 22:18, 19.

16, 17. (a) Eaha te mau manaˈo hape ta te pǔpǔ tiai i tapea noa tau ahuru matahiti i te maoro? (b) Eaha te faataaraa tano o te “fata” e te “pou” i “Aiphiti”?

16 Na te hoê hiˈoraa e haapapu mai i te faufaaraa o teie faaueraa tumu. I te matahiti 1886, ua nenei o C. T. Russell i te hoê buka tei parauhia Le divin plan des Âges, te vai ra i roto te hoê tabula e taai ra i te mau tau o te huitaata e te Pyramide Rahi i Aiphiti. Ua manaˈohia e o teie patu rahi a Pharao Khoufou te pou i faahitihia i roto i te Isaia 19:19, 20: “E ia tae i taua mahana ra, e fata ta Iehova i ropu i te fenua ra o Aiphiti; e te tahi pou na Iehova i te tia-atoa-raa i pihaiiho. Ei tapao hoi te reira e ei ite na Iehova sabaota ra, i taua fenua ra o Aiphiti.” Eaha to te pyramide taairaa e te Bibilia? Ei hiˈoraa, ua manaˈohia e te faaite ra te roaraa o te tahi mau eˈa haereraa i roto i te Pyramide Rahi i te taime e haamata ˈi te “ati rahi” a te Mataio 24:21, ia au i tei taahia i taua tau ra. Ua tae roa te tahi Feia haapii Bibilia i te faito e i te numera i te mau tuhaa taa ê o te pyramide no te ite papu eaha te mahana ratou e haere ai i nia i te raˈi!

17 Ua faaturahia teie mea i parau-noa-hia te Bibilia Ofai tau ahuru matahiti i te maoro, hou te mau vea o Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema e te 1 no Titema 1928 (Beretane) i faataa maramarama maitai ai e eita Iehova e hinaaro i te mau patu ofai i faatiahia e te mau pharao etene e e mau tapao o te peu hiˈohiˈo a te demoni to nia iho no te haapapu i te mau parau i roto i te Bibilia. Aita, e tupuraa pae varua to te parau tohu a Isaia. Mai i roto i te Apokalupo 11:8, e taipe o “Aiphiti” no te ao a Satani. Te faahaamanaˈo maira te ‘fata a Iehova’ i te mau tusia e fariihia a te mau Kerisetiano faatavaihia a parahi noa ˈi ratou i roto i teie nei ao ei purutia taime poto. (Roma 12:1; Hebera 13:15, 16) Te pou i “pihaiiho” i te otia o Aiphiti, o te amuiraa ïa a te mau Kerisetiano faatavaihia, o ratou “te pou e te tumu o te parau mau” e te tia ra ratou ei faaiteraa i “Aiphiti,” te ao ta ratou e fatata i te faarue.—Timoteo 1, 3:15.

18. (a) Nafea to Iehova haamaramarama-noa-raa i te mau mea no te Feia haapii Bibilia haavare ore? (b) Mai te peu e mea fifi ia taa te hoê haamaramaramaraa Bibilia i te hoê Kerisetiano, eaha te haerea paari e rave?

18 A mairi ai te mau matahiti, te horoa noa maira Iehova i te mau haamaramaramaraa hau no nia i te parau mau, tae noa ˈtu i te hoê faataaraa maramarama ˈtu â o ta ˈna parau tohu. (Maseli 4:18) I teie mau matahiti i mairi aˈenei, ua faaitoitohia tatou ia hiˈo faahou ma te maramarama rahi atu â—taa ê atu te tahi mau mea—i te ui o te ore roa e mou hou te hopea e tae mai ai, te parabole o te mau mamoe e te mau puaaniho, te mea riaria e afea oia e tia ˈi i roto i te hoê vahi moˈa, te faufaa apî, te faahuru-ê-raa, e te orama o te hiero o te buka a Ezekiela. Mea fifi paha i te tahi mau taime ia taa i taua mau faataaraa apî ra, tera râ, e maramarama mai iho â te mau tumu o te reira i te taime au. Ia ore e taa maitai i te hoê Kerisetiano te hoê faataaraa apî o te hoê irava, e tia ia ˈna ia haamanaˈo ma te haehaa i te mau parau a te peropheta Mika: “E tiai au i te Atua o to ˈu nei ora.”—Mika 7:7.

19. Nafea to te toea faatavaihia e to ratou mau hoa o te mau mamoe ê atu faaitoitoraa mai te liona i teie anotau hopea?

19 A haamanaˈo e “ua pii hua” te tiai “mai te liona, [I nia i te pare tiairaa, e Iehova e, te] ara noa nei au e po noa ˈtu te mahana, e tia hoi au i tau tiairaa nei e ao noa ˈˈe te mau rui atoa nei.” (Isaia 21:8; MN) Ua faaite te toea faatavaihia i te itoito e au i to te liona i roto i te faahaparaa i te haapaoraa hape e te faaiteraa i te taata i te ravea o te tiamâraa. (Apokalupo 18:2-5) Ei “tavini haapao maitai e te paari,” ua opere ratou i te mau Bibilia, te mau vea, e te tahi atu â mau papai na roto e rave rahi reo—te hoê “maa i te hora mau ra.” (Mataio 24:45) Ua aratai ratou i te haaputuputuraa o te “feia rahi roa . . . no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” Ua tamâ-atoa-hia ratou e te toto taraehara o Iesu e ua faaitoito ratou mai te liona ra i te “haamori” i te Atua “i te rui e te ao.” (Apokalupo 7:9, 14, 15) Eaha te hotu i teie matahiti i mairi aˈenei a te pǔpǔ iti o te mau Ite no Iehova i faatavaihia e ora noa ra e to ratou mau hoa, te feia rahi roa? Na ta tatou tumu parau i mua nei e faaite mai.

[Nota i raro i te api]

^ Mai te 1 no Tenuare 1939, ua tauihia te reira na roto i teie: “‘E ite hoi ratou e, o vau o Iehova.’—Ezekiela 35:15.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

Eaha te mau ite ta Iehova i faatupu mai i te roaraa o te mau matahiti?

Nohea mai o Babulonia Rahi?

No te aha Iehova i vaiiho ai e ia haamouhia Ierusalema, te oire pu o to ˈna nunaa ite, i te matahiti 607 H.T.T.? i te matahiti 70 T.T.?

Ua faaite te pǔpǔ tiai a Iehova e to ratou mau hoa i teihea huru feruriraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 7]

“I nia i te pare tiairaa, e Iehova e, te ara noa nei au”

[Hohoˈa i te api 10]

Mea haapao maitai te pǔpǔ tiai a Iehova i ta ratou ohipa