Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te taataahiraahia te afii o te Ophi

Te taataahiraahia te afii o te Ophi

Pene 40

Te taataahiraahia te afii o te Ophi

Orama 14—Apokalupo 20:1-10

Tumu parau: Ua hurihia Satani i roto i te abuso, te Faatereraa tausani matahiti, te tamataraa hopea roa no te huitaata e te haamouraahia Satani

Tau no te tupuraa: Mai te hopea o te ati rahi i te haamouraahia Satani

1. Mea nafea te tupu-rii-rii-raa te parau tohu matamua o te Bibilia?

 TE HAAMANAˈO ra anei oe i te tohu matamua o te Bibilia? Ua faahitihia te reira e Iehova i to ˈna parauraa ˈtu i te ophi e: “E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.” (Genese 3:15) Ua tae i teie nei te tau no te tupuraa hopea o taua parau tohu ra. I tuatapapa na hoi tatou i te aamu no nia ia Satani i to ˈna aroraa ˈtu i te vahine aore ra faanahonahoraa a Iehova i nia i te raˈi. (Apokalupo 12:1, 9) Ua hamani ino uˈana te huaai a te Ophi e vai ra i nia i te fenua, na roto i ta ˈna haapaoraa, ta ˈna politita e ta ˈna tapihooraa taoˈa i te huaai a te vahine, oia hoi Iesu Mesia e ta ˈna 144 000 pǐpǐ faatavaihia, i ǒ nei, i nia i te fenua nei. (Ioane 8:37, 44; Galatia 3:16, 29) Ua tairi o Satani ia Iesu na roto i te hoê pohe ino mau; ua riro râ te reira mai te hoê noa ïa pepe te huru i nia i te poro avae, no te mea ua faatia faahou mai te Atua i ta ˈna Tamaiti haapao maitai i te toru o te mahana.—Ohipa 10:38-40.

2. Mea nafea te Ophi e taataahihia ˈi, e eaha te tupu i nia i te huaai taata a te Ophi?

2 Eaha ˈtura ïa no te Ophi e ta ˈna ra huaai? I te matahiti 56 o to tatou nei tau, ua papai te aposetolo ra o Paulo i te hoê rata roa mau i te mau kerisetiano no Roma. Ei faahopearaa, ua faaitoito oia ia ratou i to ˈna na ôraa ˈtu e: “E teie nei na te Atua hau e haaparuparu ia Satani i raro aˈe i to outou avae eita e mahia.” (Roma 16:20) E ere ïa te reira i te hoê noa pepe rii. E taataahihia ïa Satani! Te faaohipa ra o Paulo i ǒ nei te parau heleni ra o syn·triʹbo, e teie ïa to ˈna auraa oia hoi haaperehu roa, papahia, taataahi, haamou roa ma te faahuˈahuˈa roa. E tia ia tairi-atoa-hia te huaai taata nei a te Ophi i te mahana o te Fatu ra, te mahana i reira Babulonia Rahi, te mau amuiraa politita o te ao nei e ta ratou mau taata no te pae tapihooraa taoˈa e to te nuu e taataahi-roa-hia ˈi i roto i te ati rahi. (Apokalupo pene 18 e te pene 19) No reira e faarahi roa ïa o Iehova i te au ore e vai ra i rotopu i na huaai toopiti ra. E upootia mai te huaai a te vahine a te Atua i nia i te huaai taata nei a te Ophi o te mou roa ïa.

Ua hurihia o Satani i roto i te abuso

3. Ia au i te parau a Ioane eaha te tupu mai i nia ia Satani?

3 Eaha ïa to mua ia Satani iho e ta ˈna ra mau demoni? Te na ô maira o Ioane e: “Ite atura vau i te hoê melahi i te pouraa mai mai te raˈi mai, e tei ia ˈna te taviri o te abuso ra, e e fifi rahi auri tei tana rima. Ua haru ihora oia i te teni ra, i taua ophi tahito ra, oia hoi te diabolo ra, o Satani, ua ruuruu ihora ia ˈna e ia hoê tausani i te matahiti. Ua huri atura ia ˈna i raro i te abuso ra, ua opani atura i te opani ia ˈna, tuu ihora oia i te tapao i nia ihora, ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua, e ia hope roa taua na matahiti hoê tausani ra: e i muri aˈe i te reira; ia tuu-iti-noa-hia ˈˈe oia e tia ˈi.”—Apokalupo 20:1-3.

4. O vai te melahi e fatu ra i te taviri o te abuso, e nafea tatou e papu ai i te reira?

4 O vai taua melahi ra? E puai faahiahia mau ïa to ˈna ia nehenehe oia e rave haapau i te enemi rahi o Iehova. Tei ia ˈna ra “te taviri o te abuso ra, e e fifi rahi auri tei ta ˈna rima.” Aita ra anei te reira e faahaamanaˈo ra ia tatou i te hoê orama ta tatou i ite aˈena? Oia mau: ua piihia te arii o te mau akaride e “te melahi ïa o te abuso ra.” (Apokalupo 9:11) No reira ïa, te ite faahou ra tatou i to Iehova Raatira no te tahooraa i to ˈna iˈoa, oia hoi o Iesu Mesia tei faahanahanahia, i te ohiparaa. Eita teie melahi rahi, tei tiahi ia Satani i rapae au i te mau raˈi, tei haava ia Babulonia Rahi e tei faaore roa i “te mau arii o te ao nei, e ta ratou mau nuu” i Aramagedo e faaatea ê ia ˈna a vaiiho atu ai i te hoê melahi iti aˈe ia ˈna e horoa i te tairi hopea ma te huriraa ˈtu ia Satani i roto i te abuso.—Apokalupo 12:7-9; 18:1, 2; 19:11-21.

5. Mai te aha te huru o te melahi o te abuso i nia ia Satani te Diabolo, e no te aha?

5 I te huriraahia te teni rahi uteute i rapae au i te mau raˈi i nia iho i te fenua nei, ua parauhia oia “taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:3, 9) I teie nei, ua fatata roa oia i te haruhia e te hurihia ˈtu i roto i te abuso, ua pii-faahou-hia oia i to ˈna atoa ra mau iˈoa e “te teni ra, i taua ophi tahito ra, oia hoi te diabolo ra, o Satani.” Teie varua faufau ino mau, haapau i te taata, haavare, pari haavare e te patoi, ua ruuruuhia ïa e ua hurihia “i raro i te abuso ra,” opanihia ˈtura te opani e tuuhia ihora i te tapao i nia ihora, “ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua.” E vai noa o ˈna i roto i te abuso hoê tausani matahiti te maoro, i reira e ore ïa o ˈna e haafifi faahou i te taata mai te mau auri ra te huru tei tapeahia i roto i te piha tapearaa. Ua faaatea ê roa te melahi o te abuso ia Satani, aore ta ˈna e ohipa aˈe e te Basileia o te parau-tia. Auê ïa haamâmâraa rahi e no te huitaata nei!

6. (a) Eaha te haapapuraa e e haere atoa te mau demoni i roto i te abuso? (b) Eaha ïa te nehenehe e tupu i reira ra, e no te aha?

6 Eaha ïa te tupu i nia i te mau demoni? Ratou atoa, ua “vaiihohia e ia tae i te haavaraa.” (Petero 2, 2:4) Ua piihia Satani “te demoni rahi ra o Belezebuba.” (Luka 11:15, 18; Mataio 10:25) I te mea e mea maoro to ratou amuiraa ˈtu ia Satani, e ere anei ïa hoê â huru utua te tano no ratou? Mea maoro to te mau demoni mǎtaˈuraa i te abuso; i te hoê taime i to Iesu faarururaa ˈtu ia ratou, “ua taparu maira ratou ia ˈna, eiaha oia e faaue ia ratou ia haere i te vahi hohonu [abuso].” (Luka 8:31) Tera râ, ia huri-anaˈe-hia Satani i roto i te abuso, mea papu, e huri-atoa-hia ïa ta ˈna mau melahi e oia ra. (Hiˈo Isaia 24:21, 22.) I muri aˈe i te tapearaahia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso, e nehenehe ïa te Faatereraa tausani matahiti a Iesu e haamata.

7. (a) Eaha te huru o Satani e ta ˈna ra mau demoni i roto i te abuso, e nafea tatou e papu ai i te reira? (b) Te faataa ra anei Hade e te abuso i te hoê â vahi? (Hiˈo i te nota i raro i te api.)

7 E ohipa ra anei Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso? A haamanaˈo anaˈe na i te puaa taehae uteute e ono o ˈna afii; “te vai na, e aita nei; e ua fatata i te aˈe aˈe i nia mai raro mai i te abuso ra.” (Apokalupo 17:8) A vai noa ˈi oia i roto i te abuso, “aita nei” ïa. Teie ïa te auraa, aore ohipa, aore e ora, e au ra e ua pohe oia. Oia atoa, teie ta te aposetolo Paulo e parau ra no nia ia Iesu e: “E na vai e hopu i raro i te moana [O vai te pou i roto i te abuso]? (ei aratai faahou mai i te Mesia mai roto mai i te pohe.)” (Roma 10:7) I to ˈna vairaa i roto i taua abuso ra, ua pohe ïa Iesu. * E mea tano ïa ia faaoti, e tei roto Satani e ta ˈna mau demoni i te hoê huru ohipa ore e au i te pohe ra i te roaraa tausani matahiti tapearaa i roto i te abuso. Auê ïa parau apî oaoa rahi e no te mau hoa o te parau-tia!

Te feia haava i te roaraa tausani matahiti

8, 9. Eaha ta Ioane e parau ra i teie nei no nia i te feia e parahi ra i nia i te mau terono, e o vai ratou?

8 Ia hope anaˈe te tausani matahiti, e tuuhia ïa o Satani mai roto mai i te abuso no te hoê taime poto. No te aha? Na mua ˈˈe e pahonohia ˈtu ai i taua uiraa ra, te faahoˈi ra o Ioane ia tatou i te haamataraa o taua tausani matahiti ra. Te taio nei tatou e: “E ua ite au i vetahi ê mau terono ra, e te feia i parahi i nia ihora, e ua horoahia te mana haava ia ratou.” (Apokalupo 20:4a) O vai ma te parahi ra i nia i te mau terono e faatere ra i nia i te mau raˈi i pihai iho ia Iesu tei faahanahanahia?

9 O te “feia moˈa,” ia au i te parau a Daniela, e faatere ra i roto i te Basileia i pihai iho i te Hoê “mai te Tamaiti a te taata ra.” (Daniela 7:13, 14, 18) O na matahiapo e 24 ïa, tei parahi i nia i te mau terono i nia i te raˈi i mua i te aro o Iehova iho. (Apokalupo 4:4) Tei rotopu atoa ïa na aposetolo 12 o ta Iesu i tǎpǔ atu e: “Ia tae i te faahouraa ra, ia parahi te Tamaiti a te taata i nia iho i to ˈna terono hanahana, e parahi atoa outou, o tei pee ia ˈu nei, i nia iho i te terono hoê ahuru e ma piti i te haavaraa i te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti ra.” (Mataio 19:28) To rotopu atoa ia ratou o te aposetolo Paulo e te mau kerisetiano no Korinetia atoa ïa o tei tapea i to ratou haapao maitai. (Korinetia 1, 4:8; 6:2, 3) To rotopu atoa ia ratou o te mau melo no te amuiraa no Laodikea o tei noaa ia ratou te re.—Apokalupo 3:21.

10. (a) Mea nafea Ioane i te faataaraa i teie nei i na arii 144 000? (b) Ia au i ta Ioane i parau aˈena, o vai to rotopu i na arii 144 000?

10 Ua faaineinehia te mau terono—e 144 000 tia—no te feia faatavaihia o tei noaa ia ratou te re “i tauihia teie nei feia no roto i te taata nei, ei oho matamua na te Atua e na te Arenio.” (Apokalupo 14:1, 4) “E” te na ô faahou ra o Ioane, “ua hiˈo atura vau i te feia i tâpûhia to ratou upoo no ta ratou faaiteraa i te parau ia Iesu, e no te parau a te Atua ra, o tei ore ia i haamori i te puaa e to ˈna ra hohoˈa, e aore hoi i farii i ta ˈna tapao i nia i to ratou rae, e i roto i to ratou rima.” (Apokalupo 20:4b) No reira ïa, i rotopu i taua mau arii ra te vai ra te mau kerisetiano faatavaihia o tei haapohehia o tei ani atu i te Atua i te vahiraahia te pae o te tapao taati ra e anafea roa e faaoromai noa ˈi oia i te tahoo i to ratou toto. I taua taime ra, ua horoahia no ratou te hoê ahu teatea e ua parauhia ratou e tiai rii maa taime iti. Ua tahoohia râ ratou i te faaanoraahia Babulonia Rahi, i te haamouraahia te mau nunaa e te Arii o te mau arii e te Fatu o te mau fatu e i te huriraahia ˈtu Satani tei ruuruuhia i te fifi auri i roto i te abuso.—Apokalupo 6:9-11; 17:16; 19:15, 16.

11. (a) Eaha te auraa tano o te tuuraa parau “tâpûhia to ratou upoo [i te toi]”? (b) No te aha e nehenehe e parauhia ˈi e ua pohe te taatoaraa o te mau 144 000 na roto i te hoê pohe tusia?

11 Teie 144 000 mau arii e mau haava, ua “tâpû[-paatoa-]hia” ra anei “to ratou upoo [i te toi]”? Mea iti roa i rotopu ia ratou o tei tâpû-mau-hia to ratou upoo. Ua taaihia râ i taua tuuraa parau ra ma te feaa ore te taatoaraa o te mau kerisetiano faatavaihia o tei faaruru atu i te pohe ua rau te huru no to ratou faaroo. * (Mataio 10:22, 28) Mea papu e e hinaaro Satani e haapohe i te taatoaraa i te toi; i te mea mau râ, aore te taatoaraa o te mau taeae faatavaihia a Iesu e haapohehia no to ratou faaroo. E rave rahi i rotopu ia ratou ua maˈihia ïa e aore ra ua ruhiruhia e pohe atura. To roto atoa ïa ratou i te pǔpǔ ta Ioane e ite ra i teie nei. Te pohe o te taatoaraa o ratou, e auraa tusia ïa to te reira. (Roma 6:3-5) Hau atu â i te reira, aore te hoê i rotopu ia ratou i riro ei tuhaa no teie nei ao, riri atura teie nei ao ia ratou paatoa e i to teie nei ao hiˈoraa, e mea pohe ïa ratou. (Ioane 15:19; Korinetia 1, 4:13) Aore te hoê noa ˈˈe i rotopu ia ratou i haamori i te puaa taehae e to ˈna hohoˈa, e i to ratou poheraa aore te hoê noa ˈˈe i farii i te tapao o te puaa. Ua noaa ïa i te taatoaraa te re.—Ioane 1, 5:4; Apokalupo 2:7; 3:12; 12:11.

12. Eaha ta Ioane e faatia ra no nia i na arii 144 000, e i anafea to ratou haereraa mai i te ora?

12 E ua ora faahou mai hoi teie feia tei noaa ia ratou te re! Te faatia ra o Ioane e: “Parahi ihora ratou i ǒ te Mesia ra ma te hau atoa, e hoê aˈera tausani i te matahiti.” (Apokalupo 20:4c) Teie ra anei te auraa e e faatia-faahou-hia taua mau haava ra i muri aˈe i te haamouraahia te mau nunaa e te ruuruuraahia Satani e ta ˈna ra mau demoni a hurihia ˈtu ai i roto i te abuso? Aita. E mea ora maitai te rahiraa i rotopu ia ratou no te mea te horo atoa ra ratou i pihai iho ia Iesu no te aroraa ˈtu i te mau nunaa i Aramagedo. (Apokalupo 2:26, 27; 19:14) I te mea mau, ua faaite mai o Paulo e, ua haamata ratou i te faatia-faahou-hia i muri iti aˈe i te omuaraa o te mahana o te Fatu ra i te matahiti 1914, e e faatia-faahou-hia te tahi pae na mua ˈˈe i te tahi atu pae. (Korinetia 1, 15:51-54; Tesalonia 1, 4:15-17) No reira, e haere mai ratou i te ora i roto i te hoê area tau, a noaa ˈi ia ratou taitahi te ô o te ora pohe ore i nia i te mau raˈi.—Tesalonia 2, 1:7; Petero 2, 3:11-14.

13. (a) Eaha te manaˈo tano no nia i te tausani matahiti i reira na arii 144 000 e arii ai, e no te aha? (b) Eaha te manaˈo o Papias no Hiérapolis no nia i te 1 000 matahiti? (Hiˈo i te nota i raro i te api.)

13 E arii ratou e e haava ratou i te roaraa tausani matahiti. E mau matahiti mau anei te reira e aore ra e mau matahiti taipe teie o te faahohoˈa ra i te hoê tau maoro papu ore? E nehenehe te parau te mau “tausani” e faataa i te hoê numera rahi e te papu ore, mai roto i te Samuela 1, 21:11. I ô nei râ, te parau “tausani” e numera tia ïa, no te mea e toru taime te tuuraa parau “taua na matahiti hoê tausani ra” e itehia ˈi i roto i te Apokalupo 20:5-7. Ua pii o Paulo i teie tau haavaraa e “te mahana,” i to ˈna faˈiraa e: “Ua haapaohia e ana [te Atua] te mahana e haava mai ai oia i to te ao nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra.” (Ohipa 17:31) I te mea e te parau ra Petero e e au ra hoê mahana no Iehova i te tausani matahiti, e mea tano ïa e taua mahana haavaraa ra e 1 000 matahiti mau ïa. *Petero 2, 3:8.

Te tahi pae o te feia i pohe ra

14. (a) Eaha ta Ioane e parau ra no nia i “te tahi pae o te feia i pohe ra”? (b) Mea nafea te tahi mau faˈiraa parau a te aposetolo Paulo e haamaramarama ˈi i te tuuraa parau ‘e haere mai i te ora’?

14 O vai ïa ta teie mau arii e haava ahiri ia au i ta te aposetolo Ioane e parau ra, “area te tahi pae o te feia i pohe ra, ia hope taua na matahiti hoê tausani ra, i ora faahou ai”? (Apokalupo 20:5a) I ô nei faahou â, te tuuraa parau e “i ora faahou ai” e tia ia taahia to ˈna auraa ia au i te taatoaraa o te mau irava. E nehenehe to ˈna auraa e taui ia au i te mau tupuraa. Ei hiˈoraa, teie ta Paulo e parau ra no nia i to ˈna mau hoa kerisetiano faatavaihia e: “O outou tei faaorahia e te Atua, o tei pohe i te hara e te ino ra.” (Ephesia 2:1) Oia mau, ua ‘faaorahia’ te mau kerisetiano faatavaihia, i te senekele matamua iho, ua faarirohia ratou ei mea tia no to ratou faaroo i te tusia taraehara a Iesu.—Roma 3:23, 24.

15. (a) Eaha te tiaraa ta te mau Ite no Iehova o te tau hou te mau kerisetiano i fanaˈo i mua i te aro o te Atua? (b) Mea nafea te mau mamoe ê atu ‘e haere mai ai i te ora,’ e anafea ratou e fatu mau ai i te fenua ia au i te taatoaraa o te parau?

15 Oia atoa no te mau Ite no Iehova hou te tau o te mau kerisetiano, ua faarirohia ratou ei mea tia no to ratou faahoaraa e te Atua, ua parauhia no Aberahama, no Isaaka e no Iakoba e e “taata ora” ratou noa ˈtu e e taata pohe ratou. (Mataio 22:31, 32; Iakobo 2:21, 23) Area râ, e tia ia naeahia ia ratou te huru tia roa o te taata nei, ratou e te feia atoa e faatia-faahou-hia mai, te nahoa rahi o te mau mamoe ê atu o tei ora i Aramagedo e tae noa ˈtu i ta ratou mau tamarii tei fanauhia paha i roto i te ao apî. O te reira ta te Mesia e ta ˈna mau arii e ta ˈna mau tahuˈa mono e rave i roto i te Mahana Haavaraa tausani matahiti, auaˈa te tusia taraehara a Iesu. Ia hope taua mahana ra, ‘te tahi pae o te taata i pohe ra’ e ‘ora faahou’ mai ïa, oia hoi ua riro mai ratou ei mau taata tia roa. Mai ta tatou e ite atu, e roohia ratou i te hoê tamataraa hopea, e faaruru râ ratou i te reira ei taata tia roa. Ia upootia mai ratou i mua i teie tamataraa, i reira Iehova e faariro mau ai ia ratou e mea parau-tia a nehenehe atu ai ratou e ora e a muri noa ˈtu. I reira ïa e tupu mau ai no ratou te parau tǎpǔ i muri nei e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.” (Salamo 37:29) Auê ïa oraraa faahiahia mau no a muri atu no te huitaata faaroo e!

Te faatia-faahou-raa matamua

16. Mea nafea Ioane i te faataaraa i te tia-faahou-raa o te feia e arii atoa i pihai iho i te Mesia, e no te aha?

16 Ma te parau-faahou-raa no te feia ‘i parahi i ǒ te Mesia ma te hau atoa,’ ua papai o Ioane e: “O te tia-faahou-raa matamua hoi te reira.” (Apokalupo 20:5b) Mea nafea oia i riro ai ei mea matamua? “O te tia-faahou-raa matamua” ia au i te taime, no te mea te feia e fanaˈo ra i te reira e “oho matamua na te Atua e na te Arenio.” (Apokalupo 14:4) E mea matamua atoa no te faufaa rahi o taua ohipa ra, no te mea te feia e amuihia ˈtu i te reira e riro mai ratou ei mau arii i pihai iho ia Iesu i roto i ta ˈna Basileia i nia i te raˈi e e haava ratou i te toea o te huitaata nei. I te pae hopea, e mea matamua no to ˈna maitai rahi. Taa ê atu ia Iesu iho, o te feia tei fanaˈo i te tia-faahou-raa matamua, o ratou anaˈe i rotopu i te mau mea atoa i poietehia ia au i te Bibilia tei noaa te oraraa pohe ore.—Korinetia 1, 15:53; Timoteo 1, 6:16.

17. (a) Mea nafea Ioane i te faataaraa i te mau haamaitairaa e vai ra i mua i te mau kerisetiano faatavaihia? (b) Eaha “te piti o te pohe,” e no te aha ‘aore o ˈna e mana aˈe’ i nia i te mau 144 000 tei noaa ia ratou te re?

17 Auê ïa tiairaa maitai rahi e vai ra i mua i teie feia faatavaihia e! Mai ta Ioane e parau ra: “E ao to ˈna, e te moˈa, to te noaa ia ˈna te tia-faahou-raa matamua ra; e ore roa te piti o te pohe e tiaia noa mai i te reira.” (Apokalupo 20:6a) Ia au i te parau tǎpǔ a Iesu i te mau kerisetiano no Semurina, te feia te noaa ia ratou te re e te fanaˈo i “te tia-faahou-raa matamua” e ore roa ratou e ino i “te piti o te pohe,” oia hoi te faaore-roa-raa aore ra te haamouraa e aita e tia-faahou-raa. (Apokalupo 2:11; 20:14) Aore to te piti o te pohe “e tiaia noa mai [e mana noa ˈˈe]” i nia i teie feia te noaa ia ratou te re, no te mea ua ahu mai ratou i te huru tahuti ore e te pohe ore.—Korinetia 1, 15:53.

18. Eaha ta Ioane e parau ra i teie nei no nia i te feia faatere apî o te fenua nei, e eaha ta ratou e faatupu?

18 Auê ïa taa-ê-raa rahi i te mau arii taata nei no te tau i reira Satani i te manaraa! Ua faatere ratou e 50 aore e 60 matahiti e tiahapa, e no te rahiraa i rotopu ia ratou râ nau matahiti noa ïa. Ua haavî te rahiraa i rotopu ia ratou i te huitaata. Noa ˈtu e eaha te huru tupuraa, eaha ïa te huru o te mau haamaitairaa tamau ta te mau nunaa e fanaˈo i te feia faatere tauiui noa e ta ratou polititaraa tauiui noa atoa? Taa ê atu i te reira, teie ta Ioane e parau ra no nia i te feia faatere apî o te fenua nei: “E riro râ ratou ei tahuˈa na te Atua e na te Mesia, e e hau to ratou ia ˈna ra e ia hoê tausani i te matahiti.” (Apokalupo 20:6b) I pihai iho ia Iesu, e riro ïa ratou ei faatereraa hoê roa e te otahi i te roaraa tausani matahiti. Na roto i ta ratou autahuˈaraa, oia hoi te faaohiparaa i te mau maitai o te tusia tia roa a Iesu, e naeahia ˈi i te feia faaroo te tia-roa-raa i te pae varua, i te pae morare e te pae tino nei. Na roto i ta ratou taviniraa ei arii e haamauhia ˈi te hoê totaiete huitaata e faaite ra i te parau-tia e te moˈaraa o Iehova. Ei mau haava i te roaraa tausani matahiti, e aratai ratou e o Iesu, ma te aroha, i te mau taata aau tae mau i te tapao o te ora mure ore.—Ioane 3:16.

Te tamataraa hopea

19. Eaha ïa te huru o te mau taata e te fenua atoa i te hopea o te tausani matahiti Faatereraa, e eaha ïa ta Iesu e rave i reira ra?

19 Ia hope te Faatereraa tausani matahiti, e riro faahou te fenua taatoa mai te ô matamua i Edene. E paradaiso mau ïa. I reira râ, eita ïa te huitaata tia roa e titau faahou i te hoê tahuˈa rahi ei arai i rotopu ia ratou e te Atua, no te mea ua faaore-roa-hia te mau ino atoa o te hara a Adamu e te enemi hopea, te pohe, e haamouhia ïa. E faatupu ïa te Basileia o te Mesia te opuaraa a te Atua oia hoi te poieteraa i te hoê ao e faaterehia ra e te hoê anaˈe iho faatereraa. I reira râ, Iesu “e pûpû atu ai . . . i te basileia i te Atua, i te Metua ra.”—Korinetia 1, 15:22-26; Roma 15:12.

20. Ia au i te parau a Ioane, eaha te tupu ia tae i te taime o te tamataraa hopea roa?

20 Ua tae ïa i teie nei te tau no te tamataraa hopea roa. E tapea papu ra anei teie nei ao taata tia roa i to ˈna haapao maitai, taa ê atu i nau taata matamua i te ô i Edene ra? Te faaite ra o Ioane i te ohipa e tupu: “E ia hope taua na matahiti hoê tausani ra, e tuuhia Satani i reira i tana tapearaa ra. E e reva oia e haavare haere i te taata e parahi i na otia e maha o te fenua nei, ia Goga e ia Magoga, e ope mai ia ratou i te tamaˈi: e e riro ratou mai te one tahatai ra i te rahi ia taio ra. Haere atura ratou na nia i te aano atoa o te fenua nei, haaati atura i te tiahapa o te feia moˈa, e te oire i herehia ra.”—Apokalupo 20:7-9a.

21. Eaha te huru raveraa a Satani i roto i taua tamataraa hopea ra, e no te aha eiaha tatou e maere i te mea e e pee vetahi mau taata na muri iho ia ˈna, noa ˈtu tei te hopea ratou o te tausani matahiti Faatereraa?

21 Mai te aha ïa te huru raveraa hopea a Satani? E faahema o ˈna i “te taata e parahi i na otia e maha o te fenua nei, ia Goga e ia Magoga,” e e aratai oia ia ratou i “te tamaˈi.” O vai te nehenehe e haere i te pae o Satani i muri aˈe hoê tausani matahiti faatereraa teotaratia oaoa e te maitai? Eiaha ia moehia ia tatou e ua manuïa Satani i to ˈna haavareraa ˈtu ia Adamu raua o Eva, e taata tia roa hoi e te ora ra raua i roto i te paradaiso i Edene ra. E ua tae roa oia i te haavare atu i te mau melahi o te mau raˈi ra, o tei ite hoi i te mau faahopearaa peapea mau o te orureraa hau matamua. (Petero 2, 2:4; Iuda 6) Eiaha ïa tatou ia maere i te mea e e pee te tahi mau taata tia roa ia Satani, noa ˈtu ïa e i muri aˈe hoê tausani matahiti oaoa i raro aˈe i te faatereraa a te Basileia a te Atua.

22. (a) Eaha te auraa o te tuuraa parau “te taata [te mau nunaa] e parahi i na otia e maha o te fenua nei”? (b) No te aha ua piihia te feia orure hau e “Goga e ia Magoga”?

22 Te pii ra te Bibilia i taua feia orure hau ra e “te taata e parahi [te mau nunaa] i na otia e maha o te fenua nei.” Eiaha ïa tatou e faaoti e ua amaha faahou te huitaata nei na roto e rave rahi nunaa tiamâ te tahi i te tahi. Eita, te faataa noa ra te reira i te mea e e faataa ê teie feia orure hau ia ratou i te mau taata a Iehova, haapao maitai e te tia, e te faaite ra ratou i te hoê â huru feruriraa ino e to te mau nunaa o teie nei mau mahana. ‘E riro hoi ratou i te manaˈo i te mea ino,’ ia au i te hiˈoraa o Goga no Magoga o te parau tohu a Ezekiela, e teie ta ratou opuaraa e haamou ïa i te faatereraa teotaratia i nia i te fenua nei. (Ezekiela 38:3, 10-12) No reira ïa ua piihia ratou e “ia Goga e ia Magoga.”

23. Eaha ta te parau mai “te one tahatai” e faataa ra no nia i te numera o te feia orure hau?

23 Te rahiraa o te feia e apee ia Satani i roto i ta ˈna orureraa hau mai “te one tahatai ra” ratou. E hia ïa rahiraa tera? Aore e numera i faaotihia na mua ˈˈe. (Hiˈo Iosua 11:4; Te mau tavana 7:12.) Te numera taatoa o te feia orure hau tei te huru ïa o te taata taitahi i mua i te mau ravea paari a Satani. Ma te feaa ore e mea rahi ratou, no te mea e manaˈo ratou e, e puai navai maitai to ratou no te ‘haaati i te tiahapa o te feia moˈa e te oire i herehia.’

24. (a) Eaha “te oire i herehia ra,” e nafea o ˈna e haaatihia ˈi? (b) Eaha ta “te tiahapa o te feia moˈa” e faahohoˈa ra?

24 “Te oire i herehia ra” o te oire ïa ta Iesu Mesia tei faahanahanahia i parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te Apokalupo 3:12, e o ta ˈna e pii ra e “te oire o tau Atua ra, o Ierusalema apî, no nia mai i te raˈi, no ǒ i tau Atua.” I te mea e e faanahonahoraa no ǒ mai i te raˈi ra, nafea ïa teie mau puai taata nei e ‘haaati’ ia ˈna? Teie ïa te auraa, te haaati ra ratou i “te tiahapa o te feia moˈa.” Tei rapae au te tiahapa i te oire, no reira ïa, te faahohoˈa ra “te tiahapa o te feia moˈa” i te feia e parahi ra i nia i te fenua i rapae au ia Ierusalema Apî i nia i te raˈi e te turu ra ratou ma te haapao maitai i te faatereraa a Iehova. Ia aro anaˈe te feia orure hau i raro aˈe i te aratairaa a Satani i taua feia haapao maitai, i reira ïa te Fatu ra o Iesu e manaˈo ai e te aro ra ratou ia ˈna iho. (Mataio 25:40, 45) E opua taua “taata [nunaa]” ra e faaore roa i te mau mea atoa ta Ierusalema Apî i nia i te raˈi i faatupu i to ˈna faariroraa i te fenua ei paradaiso. No reira ïa, i to ratou aroraa ˈtu i “te tiahapa o te feia moˈa“, te aro atoa ra ratou i “te oire i herehia ra.”

Te roto auahi e te gopheri

25. Mea nafea Ioane i te faataaraa i te hopea o te aroraa o te feia orure hau i “te tiahapa o te feia moˈa,” e eaha ïa te auraa o te reira no Satani?

25 E manuïa ra anei teie tamataraa hopea roa a Satani? Eita roa ˈtu—eita atoa ïa te aroraa a Goga no Magoga e manuïa i nia ia Iseraela i te pae varua i to tatou nei tau. (Ezekiela 38:18-23) Te faataa maitai maira o Ioane i te hopea: “Ua mairi maira e auahi no ǒ mai i te Atua, no nia i te raˈi ra, pau roa aˈera ratou. E i hurihia ˈtura te diabolo i haavare ia ratou ra i roto i te roto auahi e te gopheri ra i te vairaa o te puaa e te peropheta haavare ra.” (Apokalupo 20:9b-10a) Aita o Satani, te Ophi tahito ra, i huri-noa-hia ˈtu i roto i te abuso, i teie nei râ, ua taataahi-mau-hia oia, ua faaorehia, aore roa oia, ua haamou-roa-hia ïa i te auahi ra te huru.

26. No te aha e ere te “roto auahi e te gopheri” i te hoê vahi haamauiuiraa mau?

26 Ua ite aˈena tatou e e ere “te roto auahi e te gopheri” ei vahi haamauiuiraa mau. (Apokalupo 19:20) Ahiri e haamauiuihia Satani e a muri noa ˈtu, e tia ïa ia Iehova ia tapea ora noa ïa ia ˈna. Area râ te ora e ô ïa, e ere te hoê faautuaraa. Te utua râ o te hara o te pohe ïa, e ia au i te Bibilia, aore roa te feia pohe e mauiui noa ˈˈe. (Roma 6:23; Koheleta 9:5, 10) Hau atu â i te reira, te taio nei tatou e i muri iho, e hurihia te pohe iho e tae noa ˈtu ia Hade i roto i te roto auahi e te gopheri. Mea papu, eita te pohe e o Hade e mauiui noa ˈˈe!—Apokalupo 20:14.

27. Mea nafea te ohipa i tupu i nia ia Sodoma e Gomora e tauturu mai ia tatou ia maramarama i te auraa o te tuuraa parau, te roto auahi e te gopheri?

27 Te haapapu ra teie mau mea atoa e e roto auahi e te gopheri taipe ïa te reira. Hau atu â, te faahaamanaˈo maira ia tatou te auahi e te gopheri i to Sodoma e Gomora hopea, ta te Atua i haamou no to raua ino rahi. I te tau au, “haamairi mai ai Iehova iho i te gopherita e te auahi no ǒ ia Iehova, no nia i te raˈi i nia iho i Sodoma e Gomora.” (Genese 19:24) Ua roohia na oire toopiti nei i tei piihia “te raveraa i te pohe i te auahi pohe ore ra.” (Iuda 7) Aita hoi na oire toopiti nei i haamauiuihia e a muri noa ˈtu. Ua tumâhia râ raua, ua faaore-roa-hia e a muri noa ˈtu e te feia faufau atoa e noho ra i reira. Aore ïa taua oire faahou i teie nei mahana, e aore e taata e nehenehe e faaite ma te papu i to raua vahi.

28. Eaha ïa te roto auahi e te gopheri, e nafea oia e taa ê ai i te pohe, ia Hade e te abuso?

28 Ia au i te reira, na te Bibilia iho e faataa mai e eaha mau na te roto auahi e te gopheri: “Te roto auahi. O te piti teie o te pohe.” (Apokalupo 20:14) Mea papu e o te hoê â mea e te Gehena ta Iesu i parau, i reira te feia iino e haamouhia ˈi e a muri noa ˈtu eita râ ratou e haamauiuihia e a muri noa ˈtu. (Mataio 10:28) O te haamouraa taatoa ïa aore e tia-faahou-raa. No reira, e taviri to te pohe, to Hade e to te abuso, aita râ e faahitihia ra i te parau no te hoê taviri tei iriti i te roto auahi e te gopheri. (Apokalupo 1:18; 20:1) Eita roa ˈtu oia e tuu i te feia o ta ˈna e tapea ra.—Hiˈo Mareko 9:43-47.

E haamauiuihia ratou i te rui e i te ao e a muri noa ˈtu

29, 30. Eaha ta Ioane e parau ra no nia i te Diabolo, te puaa taehae e te peropheta haavare, e nafea tatou e taa ˈi i te reira?

29 No nia i te Diabolo, te puaa taehae e te peropheta haavare, teie ta Ioane e parau ra i teie nei: “E e haamauiuihia ratou i te rui e i te ao, e a muri noa ˈtu.” (Apokalupo 20:10b) Eaha ïa te auraa o te reira? A tahi, e ere roa ˈtu i te mea tano ia parau e e nehenehe te mau taipe mai te puaa taehae e te peropheta haavare e tae noa ˈtu i te pohe e ia Hade e mauiui mau. No reira, eita roa ˈtu ïa tatou e tia ia tiaturi e e haamauiuihia Satani e a muri noa ˈtu. E haamouhia ïa o ˈna, e tia ˈi.

30 Teie te auraa matamua o te parau heleni ba·sa·niʹzo, e faaohipahia i ǒ nei no te parau “mauiui,” “tamata (i te tapau e te auri) i te ofai tamataraa,” te piti o te auraa “te uiuiraa na roto i te haamauiuiraa.” (Titionare heleni-farani a Bailly) Ia au i te taatoaraa o te mau irava, te faataa ra teie parau heleni e te ohipa e tupu i nia ia Satani e riro ïa ei ofai tamataraa e a muri noa ˈtu no nia i te tia e te parau-tia o te faatereraa a Iehova. Ua faaoti-roa-hia ïa teie tumu parau no nia i te faatereraa mana hope. Eita roa ˈtu te hoê parau aaraa e tuuhia ˈtu no nia i te tiaraa arii mana hope o Iehova e tamata-faahou-hia na roto i te mau tupuraa i te hoê taime huru maoro no te haapapuraa e e mea haavare te reira.—Hiˈo Salamo 92:1, 15.

31. Mea nafea e piti na parau heleni e hoê â to raua auraa e to te parau i tatarahia na roto i te parau “mauiui” e tauturu mai ia tatou ia taa i te huru o te utua i faahereherehia na Satani te Diabolo?

31 Hau atu â i te reira, te parau ra ba·sa·ni·stesʹ aore ra “feia haamauiui” e hoê â to ˈna auraa ua faaohipahia ïa i roto i te Bibilia no te faataa i te “feia tiai mau auri.” (Mataio 18:34, Kingdom Interlinear) Ia au i te reira, e tapeahia Satani i roto i te roto auahi e te gopheri e a muri noa ˈtu; eita ïa o ˈna e tuu-faahou-hia. I te pae hopea, i roto i te Bibilia Septante na roto i te reo heleni, o ta Ioane hoi i matau maitai, ua faaohipahia te parau baʹsa·nos e hoê â to ˈna auraa no te faataa i te faahaehaaraa aore ra te haama o te hope atu i roto i te pohe. (Ezekiela 32:24, 30), e tauturu te reira ia tatou ia taa e mea haama mau te utua i topa i nia ia Satani, maoti hoi te pohe mure ore i roto i te roto auahi e te gopheri. E mou ta ˈna mau ohipa e oia atoa.—Ioane 1, 3:8.

32. Eaha te utua e tae mai i nia i te mau demoni, e nafea tatou e papu ai i te reira?

32 I teie nei â, aita i faahitihia te parau no te mau demoni i roto i taua irava ra. E tuuhia ra anei atoa ratou e o Satani ia hope anaˈe te tausani matahiti ia roo-atoa-hia ratou i te utua o te pohe mure ore? Teie te pahonoraa papu mau e, e. I roto i te parabole no nia i te mau mamoe e te mau puaaniho, te parau ra Iesu e e haere te mau puaaniho “i roto i te auahi pohe ore i haapaohia no te diabolo e ta ˈna ra mau melahi.” (Mataio 25:41) Te faataa ra te tuuraa parau “auahi pohe ore” i te roto auahi e te gopheri i reira Satani i te huriraahia. Ua tiavaruhia te mau melahi a te Diabolo i rapae i te raˈi e oia atoa. Ma te papu, ua haere atoa ratou i roto i te abuso e oia atoa i te omuaraa o te Faatereraa tausani matahiti. Ma te tano maitai, e tia ia haamou-atoa-hia ratou e oia atoa i roto i te roto auahi e te gopheri.—Mataio 8:29.

33. Eaha te tuhaa o te parau tohu o te Genese 3:15 e tupu ïa i reira, e te huti ra te varua o Iehova i te ara-maite-raa o Ioane i teie nei i nia i te aha?

33 Mea na reira ïa te tuhaa hopea o te parau tohu i papaihia i roto i te Genese 3:15 i te tupuraa. Ia huri-anaˈe-hia Satani i roto i te roto auahi, e pohe ïa o ˈna mai te ophi o tei taataahihia te upoo e te hoê poro avae auri. Ua moe ïa ta ˈna ra mau demoni e oia atoa e a muri noa ˈtu. Aore to ratou parau e faahiti-faahou-hia i roto i te Apokalupo. I teie nei e ua faaore-roa-hia ratou i roto i te parau tohu, te huti ra te varua o Iehova i te ara-maite-raa i nia i te hoê tumu parau rû e te anaanatae rahi no te feia e tiaturi ra e ora ratou i nia i te fenua nei. Eaha ta te faatereraa i nia i te raˈi a te “Arii o te mau arii” e te “feia parauhia ïa, e te maitihia, e te haapao mau” e hopoi mai no te huitaata nei? (Apokalupo 17:14) No te pahonoraa ˈtu ia tatou, te faahoˈi ra Ioane ia tatou i te haamataraa o te Faatereraa tausani matahiti.

[Nota i raro i te api]

^ Te faaite ra te tahi atu â mau irava o te mau Papai e tei roto Iesu ia Hade i to ˈna poheraa. (Ohipa 2:31) Eiaha ïa tatou e faaoti e te faataa ra o Hade e te abuso i te hoê â vahi i te mau taime atoa. I te mea e e haere te puaa taehae e o Satani i roto i te abuso, o te mau taata anaˈe ïa te haere i roto ia Hade, i reira te taoto ra ratou i roto i te pohe e tae noa ˈtu i te tia-faahou-raa.—Ioba 14:13; Apokalupo 20:13.

^ E au ra e te toi (heleni peʹle·kus), e mauhaa hamani-ino-raa ïa i Roma, i te tau râ o Ioane o te ˈoˈe tei matauhia i te rave. (Ohipa 12:2) No reira ïa, te parau heleni e faaohipahia ra i ǒ nei o pe·pe·le·kis·meʹnon (“haapohehia i te toi”), teie ïa to ˈna auraa poto noa “haapohehia.”

^ Tupuraa anaanatae mau: Ia au i te parau a Eusèbe, taata tuatapapa i te aamu no te senekele maha, te tiaturi ra o Papias no Hiérapolis, o tei manaˈohia e ua noaa ia ˈna te ite o te Bibilia i pihai iho i te mau pǐpǐ a Ioane, te taata papai o te Apokalupo, i to te Mesia Ariiraa e hoê tausani matahiti mau (e aita roa ˈtu hoi o Eusèbe i farii i to ˈna manaˈo).—Aamu ekalesiatiko a Eusèbe, III, 39.

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 293]

Te tai Avaava. Vahi manaˈohia no Sodoma e no Gomora

[Hohoˈa i te api 294]

“E tuu hoi au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae”