Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei”

“Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei”

“Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei”

“Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. E haamanaˈo na i te mea maitai i te aro o te taata atoa nei.”—ROMA 12:17.

1. Teihea haerea e ite-pinepine-hia?

 IA TURAIHIA te hoê tamarii e to ˈna taeae aore ra tuahine, e pinepine te ohipa matamua a te tamarii, o te na reira-atoa-raa ˈtu ïa. Te vahi peapea, aita teie haerea e tahoo i taotiahia i te mau tamarii. Te na reira atoa ra te taata paari e rave rahi. Ua faainoino anaˈe te tahi taata ia ratou, e hinaaro ratou e tahoo. Parau mau, eita te rahiraa o te taata paari e pǎpǎi mau, e faahoˈi râ e rave rahi ma te mau ravea huna. Peneiaˈe e haaparare ratou i te parau faaino no nia i te taata i faainoino ia ratou aore ra e imi ratou i te mau ravea ia ore oia e manuïa. Noa ˈtu eaha te ravea e faaohipahia, tera noâ te opuaraa—e tahoo.

2. (a) No te aha te mau Kerisetiano mau e patoi ai i te hinaaro e tahoo? (b) Eaha te mau uiraa e teihea pene o te Bibilia ta tatou e hiˈopoa?

2 Noa ˈtu e mea hohonu te hinaaro e tahoo, e patoi te mau Kerisetiano mau i te hema ˈtu. E tutava râ ratou i te pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei.” (Roma 12:17) Eaha te turai ia tatou ia ora ia au i taua ture aveia teitei ra? E mea tia ia ore tatou e faahoˈi i te ino i nia iho â râ i teihea mau taata? Eaha te mau maitai e ootihia ia ore tatou e tahoo? No te pahono i tera mau uiraa, e hiˈopoa anaˈe i te tupuraa o te mau parau a Paulo e e hiˈo anaˈe e nafea te Roma pene 12 e faaite ai e o te oreraa e tahoo te haerea tia, te î i te here, e te haehaa ia pee. E hiˈopoa hoê hoê tatou i teie na tuhaa e toru.

‘E teie nei, te aˈo atu nei au ia outou’

3, 4. (a) I te omuaraa o te Roma pene 12, te tauaparau ra Paulo no nia i te aha, e eaha te auraa o te mau parau ra “e teie nei” ta ˈna e faaohipa ra? (b) Eaha te faahopearaa o te aroha rahi o te Atua i nia i te mau Kerisetiano i Roma?

3 I te omuaraa o te pene 12, te vauvau ra Paulo e maha tumu parau piri o te ohipa i nia i te oraraa o te hoê Kerisetiano. Te faataa ra oia i to tatou taairaa e o Iehova, te mau hoa Kerisetiano, te mau taata e ere i te Kerisetiano, e te mau tia mana teitei. Te faaite ra Paulo e te vai ra te hoê tumu faufaa roa no te patoi i te mau hinaaro iino, tae noa ˈtu te hinaaro e tahoo, i to ˈna parauraa e: “E teie nei, e au mau taeae ra, te aˈo atu nei au ia outou ma te aroha rahi o te Atua.” (Roma 12:1) A tapao na i te mau parau ra “e teie nei,” te auraa ra “ia au i tei parauhia aˈenei.” Te na ô ra iho â Paulo e: ‘Ia au i ta ˈu i faataa noa ˈtura ia outou, te aˈo atu nei au ia outou ia rave i ta ˈu e faaite ia outou i muri iho.’ Eaha ta Paulo i faataa i tera mau Kerisetiano i Roma?

4 I roto i na pene matamua 11 o ta ˈna rata, ua tauaparau Paulo no nia i te ravea faahiahia e matara ra i te mau ati Iuda e te mau Etene atoa e riro ei arii e te Mesia i roto i te Basileia o te Atua, te hoê tiaturiraa ta te nunaa Iseraela tumu i ore i farii. (Roma 11:13-36) Ua tia taua haamaitairaa taa ê faufaa roa ra maoti noa “te aroha rahi o te Atua.” E nafea te mau Kerisetiano e pahono i teie maitai rahi o te Atua e tia ˈi? E mea tia ia î to ratou aau i te mauruuru hohonu ia turaihia ratou ia rave i ta Paulo e parau ra i muri iho: “Ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, [te hoê taviniraa moˈa ma to outou feruriraa].” (Roma 12:1; MN) E nafea râ e tia ˈi i tera mau Kerisetiano ia pûpû iho â ia ratou iho “ei tusia” i te Atua?

5. (a) E nafea te hoê taata e nehenehe ai e pûpû ia ˈna iho “ei tusia” i te Atua? (b) Eaha te faaueraa tumu e mea tia ˈi ia ohipa i nia i te haerea o te hoê Kerisetiano?

5 Te faataa faahou ra Paulo: “Eiaha e faaau faahou atu i teie nei ao, ia taui râ outou na roto i te faaapîraa i to outou maramarama, ia nehenehe outou iho e tamata eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.” (Roma 12:2, MN) Ua titauhia ia faaapî ratou i to ratou maramarama ia au i te huru feruriraa o te Mesia, eiaha râ ia vaiiho i te varua o teie ao ia mana i nia i to ratou feruriraa. (Korinetia 1, 2:16; Philipi 2:5) E mea tia ia ohipa tera faaueraa tumu i nia i te haerea o te mau Kerisetiano mau atoa i tera mahana i tera mahana, oia atoa i nia i to tatou i teie mahana.

6. Ia au i te haaferuriraa a Paulo i roto i te Roma 12:1, 2, eaha te turai ia tatou ia ore e tahoo?

6 E nafea te haaferuriraa a Paulo i roto i te Roma 12:1, 2 e tauturu ai ia tatou? Mai taua mau Kerisetiano faatavaihia i te varua ra i Roma, te mauruuru roa nei tatou no te mau faaiteraa tamau e te huru rau o te aroha rahi ta te Atua i horoa mai e ta ˈna e tamau ra i te horoa mai i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. E teie nei, e turai te hoê aau i î i te mauruuru ia tatou ia tavini i te Atua ma to tatou puai, ta tatou mau faufaa, e to tatou aravihi atoa. E turai atoa tera hinaaro aau tae ia tatou ia faaitoito i te feruri, eiaha mai te ao, mai te Mesia râ. E e ohipa te noaaraa te manaˈo o te Mesia i nia i ta tatou haaraa i nia ia vetahi ê—te mau hoa Kerisetiano e te te mau taata e ere i te Kerisetiano atoa. (Galatia 5:25) Ei hiˈoraa: Mai te peu e e feruri tatou mai te Mesia, e turaihia ïa tatou ia patoi i te hinaaro e tahoo.—Petero 1, 2:21-23.

“Ei aroha haavare ore â to outou”

7. Teihea huru aroha, aore ra here, o te hiˈopoahia ra i roto i te Roma pene 12?

7 Eita tatou e tahoo te ino i te ino no te mea noa o te haerea tia te reira no te mea atoa râ o te haerea î i te here te reira. A tapao na e nafea te aposetolo Paulo e vauvau ai i te tumu o te here i muri iho. I roto i ta ˈna rata i to Roma, te faaohipa ra Paulo e rave rahi taime i te taˈo “aroha,” aore ra here, (a·gaʹpe na roto i te reo Heleni) i to ˈna faahitiraa i to te Atua here e to te Mesia. (Roma 5:5, 8; 8:35, 39) I roto râ i te pene 12, te faaohipa ra Paulo i te taˈo a·gaʹpe i roto i te tahi atu auraa—i to ˈna parauraa no nia i te here e faaitehia ra i te mau taata-tupu. I muri aˈe i te parauraa e ua rau te mau ô pae varua e e itehia te reira i rotopu i te tahi mau taata tiaturi, te faahiti ra Paulo i te hoê huru maitai e mea tia ia atuatuhia e te mau Kerisetiano atoa. Te na ô ra oia e: “Ei aroha haavare ore â [to outou].” (Roma 12:4-9; MN) Te faaiteraa i te here i te tahi atu, o te hoê ïa tapao tumu o te mau Kerisetiano mau. (Mareko 12:28-31) Te aˈo ra Paulo ia tatou ia haapapu e mea haavare ore te here ta tatou e faaite ra ei Kerisetiano.

8. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te here haavare ore?

8 Hau atu â, te faahiti ra Paulo e nafea e faaitehia ˈi te here haavare ore i te na ôraa e: “Ia riaria i te ino; ia ati atu i te maitai.” (Roma 12:9) Mea puai te mau taˈo ra “riaria” e “ati.” E nehenehe te taˈo “riaria” e hurihia ei “riri hua.” E mea tia ia riri tatou eiaha noa i te mau faahopearaa o te ino, i te ino iho atoa râ. (Salamo 97:10) E huriraa te taˈo “ati” o te hoê ihoparau Heleni e teie te auraa mau “e tapiri.” E tapiri papu roa, aore ra e piri roa, te hoê Kerisetiano e here mau ra, i te huru maitai o te hamani maitai o te riro ei tuhaa o to ˈna huru taata.

9. Eaha te aˈoraa ta Paulo e horoa noâ?

9 Ua faahiti noâ Paulo i te hoê faaiteraa taa ê o te here. Te na ô ra oia e: “Ei faaora ˈtu i te feia i hamani ino mai ia outou; e faaora ˈtu, eiaha e tuhi.” “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei.” “E au mau here e, eiaha outou e tahoo.” “Eiaha [oe] ia pohe te ino, [ia tamau râ oe i te upootia i nia i te ino na roto] i te maitai. (Roma 12:14, 17-19, 21; MN) Te faaite maramarama ra ta Paulo mau parau e nafea tatou e haa ˈi i nia i te mau taata e ere i te Kerisetiano, i nia atoa i te feia e patoi ra ia tatou e tia ˈi.

“Ei faaora ˈtu i te feia i hamani ino mai ia outou”

10. E nafea tatou e nehenehe ai e haamaitai i te feia e hamani ino mai ia tatou?

10 E nafea tatou e haapao ai i te aˈoraa a Paulo: “Ei faaora ˈtu i te feia i hamani ino mai ia outou”? (Roma 12:14) Ua parau Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E aroha ˈtu i to outou mau enemi . . . e pure hoi i te feia i . . . hamani ino mai ia outou.” (Mataio 5:44; Luka 6:27, 28) No reira, te hoê ravea e haamaitai ai tatou i te mau taata hamani ino, o te pureraa ïa no ratou, te taparuparuraa i te Atua e ia patoi noa mai te tahi taata ia tatou no te ite ore, ia nehenehe Iehova e faaaraara i to ratou mata ia ite ratou i te parau mau. (Korinetia 2, 4:4) Oia mau, e mea matau ore paha ia ani i te Atua ia haamaitai i te hoê taata hamani ino. Teie râ, rahi atu â to tatou huru feruriraa i te au i to te Mesia, e rahi atu â tatou i te neheneheraa e faaite i te aroha i to tatou mau enemi. (Luka 23:34) Eaha te faahopearaa e nehenehe e itehia ia faaite i teie here?

11. (a) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te hiˈoraa o Setephano? (b) Mai tei faahohoˈahia e te oraraa o Paulo, eaha te tauiraa e nehenehe e tupu mai i nia i te tahi mau taata hamani ino?

11 O Setephano te hoê o tei pure no te mau taata i hamani ino ia ˈna, e aita ta ˈna pure i faufaa ore. Aita i maoro i muri aˈe i te Penetekose 33 T.T., ua haruhia Setephano e te feia patoi i te amuiraa Kerisetiano, ua aratohia oia i rapae au ia Ierusalema, e ua pehihia i te ofai. Hou to ˈna poheraa, ua pii hua oia: “E te Fatu, eiaha teie nei hara e haio tia ia ratou nei.” (Ohipa 7:58–8:1) No te hoê o te mau taata i pure ai Setephano i taua mahana ra, oia hoi no Saulo, o tei ite mata e o tei farii i te haapoheraahia o Setephano. I muri aˈe, ua fa ˈtu o Iesu tei faatiahia ia Saulo. Ua riro mai te taata hamani ino tahito ei pǐpǐ a te Mesia e ei aposetolo Paulo, te taata papai i te rata i to Roma. (Ohipa 26:12-18) Ia au i ta Setephano pure, e au ra e ua faaore Iehova i te hara a Paulo ei taata hamani ino. (Timoteo 1, 1:12-16) Eita e maere e ia aˈo Paulo i te mau Kerisetiano: “Ei faaora ˈtu i te feia i hamani ino mai ia outou”! Ua ite oia na roto i to ˈna tupuraa e e nehenehe te tahi mau taata hamani ino e riro mai ei tavini a te Atua i te pae hopea. I to tatou tau, e nehenehe te tahi mau taata hamani ino e riro atoa mai ei Kerisetiano no te haerea hau o te mau tavini a Iehova.

“E parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei”

12. E nafea te mau parau o te aˈoraa i roto i te Roma 12:9, 17 e tuati ai?

12 Teie to muri aˈe aˈoraa a Paulo no nia i te haaraa i nia i te mau Kerisetiano e te mau taata e ere i te Kerisetiano: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei.” E faahopearaa tano teie faahitiraa o ta ˈna i parau i na mua ˈtu oia hoi: “Ia riaria i te ino.” Inaha, e nafea e tia ˈi i te hoê taata ia parau e te riaria mau nei oia i te ino, mai te peu e e faaohipa oia i te ino ei ravea no te tahoo i nia i te tahi atu? Mea taa ê roa ïa te na reiraraa i te hereraa ‘ma te haavare ore.’ E te parau ra Paulo e: “E haamanaˈo na i te mea maitai i te aro o te taata atoa nei.” (Roma 12:9, 17) E nafea tatou e faaohipa ˈi i tera mau parau?

13. E nafea tatou iho “i te aro o te taata atoa nei”?

13 Na mua ˈtu, i roto i ta ˈna rata i to Korinetia, ua papai Paulo no nia i te hamani-ino-raa ta te mau aposetolo i faaû. Ua na ô oia e: “Ua faarirohia . . . matou ei hiˈoraa na to te ao, na te mau melahi, e na te taata . . . Ia faainohia mai, ua faaora ˈtu matou; ia hamani-ino-hia mai, ua faaoromai matou: ia tihotihohia ra, ua aˈo atu matou.” (Korinetia 1, 4:9-13) Oia atoa, te mataitaihia ra te mau Kerisetiano mau i teie mahana e te taata o teie ao. Ia hiˈopoa te feia e ati aˈe ia tatou i te mau ohipa maitatai roa ta tatou e rave ra a haahia ˈi i nia ia tatou ma te tia ore, e nehenehe paha ratou e turaihia ia farii maitai mai i ta tatou poroi Kerisetiano.—Petero 1, 2:12.

14. I teihea faito e mea tia ˈi ia faatupu tatou i te hau?

14 Tera râ, i teihea faito e mea tia ˈi ia paturu tatou i te hau? E mea tia ia paturu tatou i te faito rahi roa ˈˈe ta tatou e nehenehe. Te parau ra Paulo i to ˈna mau taeae Kerisetiano e: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18) “Peneiaˈe o te tia ra,” e parau ïa e faaite ra e eita e tia noa ia faatupu i te hau e te tahi atu. Ei hiˈoraa, eita tatou e auraro ore i te hoê faaueraa a te Atua no te faaea hau noa e te taata. (Mataio 10:34-36; Hebera 12:14) E rave râ tatou i te mau mea atoa e maraa ia tatou—ma te ore e ofati i te mau faaueraa tumu—no te faatupu i te hau e “te taata atoa.”

“Eiaha outou e tahoo”

15. Eaha te tumu e ore ai e tahoo e itehia ra i roto i te Roma 12:19?

15 Te horoa ra Paulo i te tahi atu tumu faufaa e ore ai tatou e tahoo; o te haerea haehaa ïa ia pee. Te na ô ra oia e: “E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri; ua papaihia hoi e, Te parau maira Iehova, Ei ia ˈu te riri, na ˈu ïa e tahoo atu.” (Roma 12:19) E taata teoteo te hoê Kerisetiano o te tamata ra i te tahoo. Te rave ra oia no ˈna iho i te hoê tiaraa e tiahia ra e te Atua. (Mataio 7:1) Hau atu â, na roto i te tahooraa o ˈna iho i te ino, te faaite ra oia e aita oia e tiaturi ra i ta Iehova haapapuraa: “Na ˈu ïa e tahoo atu.” Area te mau Kerisetiano mau, te tiaturi ra ïa ratou e “e faatia mai [Iehova] i to ˈna ra taata maitihia.” (Luka 18:7, 8; Tesalonia 2, 1:6-8) E vaiiho ratou ma te haehaa i te tahooraa i te ino i roto i te rima o te Atua.—Ieremia 30:23, 24; Roma 1:18.

16, 17. (a) Eaha te auraa ‘e haapue i te auahi arahu’ i nia i te upoo o te hoê taata? (b) Ua hiˈopoa anei outou iho mea nafea te hamani maitai i te tamǎrûraa i te aau o te hoê taata e ere i te Kerisetiano? Mai te peu e e, a horoa i te hoê hiˈoraa.

16 E faaetaeta paha te tahooraa i te hoê enemi i to ˈna feruriraa, e tamǎrû râ te haaraa ma te hamani maitai i to ˈna aau. No te aha? A tapao na i te mau parau a Paulo i te mau Kerisetiano i Roma. Te na ô ra oia e: “Te poia ra to enemi, faaamu atu ia ˈna; e te poihâ ra, faainu atu ia ˈna; te haapue ra hoi oe i te auahi arahu i nia iho i tana upoo i reira.” (Roma 12:20; Maseli 25:21, 22) Eaha ïa te auraa?

17 ‘E haapue i te auahi arahu i nia i tana upoo,’ e faaauraa parau ïa no roto mai i te ohipa faataheraa i te mau metara i te mau tau bibilia. E tuuhia te hoê ofai taoˈa maitai i roto i te umu, e e tuuhia te haapueraa arahu eiaha noa i raro aˈe i te ofai taoˈa maitai i nia atoa râ i te reira. Na te auahi arahu i haapuehia i nia e faaǎhu roa ia tahe te metara paari e ia faataa ê i te mau viivii o te ofai taoˈa maitai. Oia atoa, na roto i te hamani-maitai-raa i te hoê taata patoi, e nehenehe tatou e “faatahe” i to ˈna etaeta e e huti i to ˈna mau huru maitatai roa. (Te mau arii 2, 6:14-23) Inaha, ua anaanatae na mua e rave rahi melo o te amuiraa Kerisetiano i te haamoriraa mau maoti te mau ohipa hamani maitai ta te mau tavini a Iehova i rave no ratou.

No te aha tatou e ore ai e tahoo

18. No te aha mea tia ˈi, mea î ai i te here, e mea haehaa ˈi ia ore e tahoo?

18 I roto i teie hiˈopoaraa poto o te Roma pene 12, ua ite tatou e rave rahi tumu faufaa ‘e ore roa ˈi tatou e tahoo te ino i te ino i te taata atoa.’ A tahi, te oreraa e tahoo te haerea tia ïa ia pee. No te aroha rahi o te Atua ia tatou, mea tia e mea tano ia pûpû tatou ia tatou iho ia Iehova e ia auraro ma te aau tae i ta ˈna mau faaueraa—tae noa ˈtu i te faaueraa e aroha i to tatou mau enemi. A piti, te ore-roa-raa te ino e tahoohia i te ino te haerea î i te here ia pee. Na roto i te oreraa e tahoo e na roto i te patururaa i te hau, te tiaturi ra tatou ma te here e tauturu atoa i te tahi mau taata patoi uˈana ia riro mai ei feia haamori ia Iehova. A toru, te oreraa e tahoo te ino te haerea haehaa ia pee. E haerea teoteo ia tahoo tatou iho, no te mea te na ô ra Iehova e: “Ei ia ˈu te riri.” Te faaara atoa ra te Parau a te Atua: “Ua tupu anaˈe te teoteo ra, tei muri iho te haama; tei te feia haehaa râ te paari.” (Maseli 11:2) Te faaite ra tatou i te haehaa ia vaiiho tatou ma te paari i te tahooraa i te ino i roto i te rima o te Atua.

19. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i te tumu parau i muri nei?

19 Ua haapoto Paulo i ta ˈna tauaparauraa e nafea tatou ia haa i nia i te tahi atu e tia ˈi. Te aˈo ra oia i te mau Kerisetiano: “Eiaha [oe] ia pohe i te ino, [ia tamau râ oe i te upootia i nia i te ino na roto] i te maitai.” (Roma 12:21; MN) Eaha te mau puai iino ta tatou e faaû nei i teie mahana? E nafea tatou e nehenehe ai e upootia i nia ia ratou? E hiˈopoahia teie na uiraa e te tahi atu i roto i te tumu parau i muri nei.

E nehenehe anei outou e faataa?

• I roto i te Roma pene 12, eaha te aˈoraa e ite-noâ-hia ra?

• Eaha te turai ia tatou ia ore e tahoo?

• Eaha te mau maitai e ootihia e tatou e te tahi atu ‘ia ore roa tatou e tahoo te ino i te ino’?

[Uiraa haapiiraa]

[Tumu parau tarenihia i te api 22]

Te faataa ra te Roma pene 12 i te taairaa o te hoê Kerisetiano e

• o Iehova

• te mau hoa Kerisetiano

• te mau taata e ere i te Kerisetiano

[Hohoˈa i te api 23]

Te horoa ra te rata a Paulo i to Roma i te mau Kerisetiano i te mau aˈoraa e au ia faaohipa

[Hohoˈa i te api 25]

Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te hiˈoraa o te pǐpǐ ra o Setephano?