Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia parahi ineine noa outou no te mahana o Iehova

Ia parahi ineine noa outou no te mahana o Iehova

Ia parahi ineine noa outou no te mahana o Iehova

“Ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—MATAIO 24:44.

1. No te aha tatou e haapao maite ai i te mahana o Iehova?

 E MAHANA tamaˈi e te riri te reira, te mauiui e te ati rahi, te pouri e te pohe. E tae mai iho â te “mahana rahi riaria” o Iehova i nia i teie faanahoraa ino o te mau mea, mai te diluvi atoa i nina i te ao ino i to Noa tau. Aita e aperaa, teie râ, “o tei tau i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa.” (Ioela 2:30-32; Amosa 5:18-20) E haamou te Atua i to ˈna mau enemi e e faaora oia i to ˈna nunaa. Ma te ru, te na ô ra te peropheta Zephania e: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.” (Zephania 1:14) Afea râ teie haavaraa a te Atua e tupu ai?

2, 3. No te aha e mea faufaa roa ˈi ia faaineine tatou ia tatou iho no te mahana o Iehova?

2 “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra,” ta Iesu ïa i parau. (Mataio 24:36) I te mea e aita tatou i ite i te taime mau, e mea faufaa ia pee tatou i te mau parau o ta tatou irava matahiti no 2004: “E ara . . . Ia parahi ineine noa outou.”—Mataio 24:42, 44.

3 Ua faaite Iesu e nafea te feia o tei ineine e haaputuputuhia ˈi i te vahi haapuraa a faaruehia ˈi vetahi ê: “Toopiti pue taata i roto i te aua ra; e riro te tahi, e ora ˈtu te tahi. Toopiti pue vahine i te taviriraa i te mule; e riro te tahi, e ora ˈtu te tahi.” (Mataio 24:40, 41) I taua taime fifi ra, eaha ïa to tatou iho huru tupuraa? E ineine anei tatou, aore ra e roo-taue-hia mai anei e taua mahana ra? Tei te huru ïa o te mau ohipa ta tatou e rave i teie nei. Ia parahi ineine noa tatou no te mahana o Iehova, e titauhia ia ape tatou i te tahi haerea e parare ra i teie tau, ia patoi i te topa i roto i te hoê tupuraa pae varua taa ê, e ia haapae i te tahi mau huru oraraa.

A ape i te haerea mauruuru noa ia ˈna iho

4. Eaha te huru feruriraa o te taata i to Noa tau?

4 A hiˈo na i to Noa tau. “No te faaroo hoi to Noa, a faaitehia mai ai oia e te Atua i te mau mea aore â i itea maira, e roohia ihora e te mǎtaˈu, i tarai ai i te pahi ia ora to ˈna fetii,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Hebera 11:7) E araka taa ê e te ite-maitai-hia te reira. Hau atu â, e ‘taata aˈo i te parau-tia’ o Noa. (Petero 2, 2:5) Aita te ohipa tarairaa a Noa, aita atoa ta ˈna pororaa i turai i te taata o to ˈna ra tau ia taui i to ratou haerea. No te aha? No te mea “te amu ra ratou i te maa e te inu ra, te faaipoipo ra e te horoa ra ia faaipoipohia.” Ua tapitapi rahi te feia ta Noa i poro atu, i ta ratou iho mau ohipa e te mau mea navenave e “aore roa i ite, e roohia noa ihora ratou e te diluvi, pau roa ˈtura ratou.”—Mataio 24:38, 39.

5. Eaha te huru feruriraa o to Sodoma i to Lota tau?

5 Hoê â e to te tau o Lota. Te faaite maira te mau Papai e: “Te amu ra ratou e te inu ra hoi, te hoo atura, e te hoo maira, te faaapu ra, te faatia ra i te fare; ia tae râ i te mahana i faarue ai Lota i Sodoma, ua mairi maira te auahi e te gopheri no nia i te raˈi, hope roa aˈera ratou i te pohe.” (Luka 17:28, 29) I muri aˈe i to te mau melahi faaararaa ia Lota no nia i te haamouraa e fatata maira, ua parau atu oia i ta ˈna nau hunoa tane i te ohipa e tupu. I to raua râ manaˈo, ‘mai te tahoata ra oia.’—Genese 19:14.

6. Eaha te huru feruriraa ta tatou e ape?

6 Mai i to Noa e i to Lota tau, “oia atoa te [vairaa] mai o te Tamaiti a te taata nei,” ta Iesu ïa i parau. (Mataio 24:39; MN; Luka 17:30) Oia mau, e haerea mauruuru noa ia ˈna iho to te taata e rave rahi i teie tau. E mea titauhia ia ara tatou eiaha e pee i tera huru feruriraa. E ere i te mea ino ia amu i te maa monamona e ia inu i te ava ma te au. Oia atoa, e faanahoraa a te Atua te faaipoiporaa. Mai te peu râ e e riro tera mau mea ei mea faufaa roa i roto i to tatou oraraa e e tuuhia te mau faufaa pae varua i te hiti, ua ineine anei ïa tatou iho no te mahana riaria o Iehova?

7. Eaha te uiraa faufaa roa ta tatou e ui hou a rave ai i te tahi ohipa, e no te aha?

7 “Te poto nei te taime,” ta te aposetolo Paulo ïa i parau. “E au i te feia tara vahine ra, ia riro mai te mea e, aore.” (Korinetia 1, 7:29-31) Aita rea to tatou e taime e faaoti ai i ta tatou ohipa pororaa i te Basileia i horoahia mai e te Atua. (Mataio 24:14) Te aˈo ra Paulo i te feia faaipoipo atoa eiaha ia rahi roa i te haapao noa i to ratou hoa a tuu ai ratou i te mau faufaa a te Basileia i te piti o te parahiraa i roto i to ratou oraraa. Papu maitai, e mea taa ê roa te haerea mauruuru noa ia ˈna iho i te huru feruriraa ta Paulo i faaitoito. Ua na ô Iesu e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na [te Atua].” (Mataio 6:33) Ia rave tatou i te tahi faaotiraa aore ra hou a rave ai i te tahi ohipa, teie te uiraa faufaa roa ia ui, ‘Eaha to te reira faahopearaa i nia i to ˈu tuuraa i te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to ˈu oraraa?’

8. Mai te peu e te tapitapi rahi ra tatou i ta tatou mau ohipa o te oraraa o te mau mahana atoa, eaha ta tatou e rave?

8 E nafea ia taa ia tatou e ua rave aˈena tatou i te mau ohipa matauhia o te oraraa o te mau mahana atoa i nia i te hoê faito e ua tuuhia te mau faufaa pae varua i te hiti? E mea taa ê anei to tatou huru oraraa e to to tatou taata tapiri aita e ite papu no nia i te mau Papai e e ere i te feia poro i te Basileia? Mai te peu e tera te tupuraa, ia pure ïa tatou no tera tumu. E nehenehe Iehova e tauturu mai ia noaa te huru feruriraa e tano. (Roma 15:5; Philipi 3:15) E nehenehe oia e tauturu mai ia tuu i te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua, ia rave i te mea maitai, e ia amo i ta tatou hopoia i mua ia ˈna.—Roma 12:2; Korinetia 2, 13:7.

A patoi i te varea taoto pae varua

9. Ia au i te Apokalupo 16:14-16, no te aha e mea faufaa ˈi ia patoi i te varea taoto pae varua?

9 Te faaara ra te parau tohu o te faataa i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope” i Aramagedo e eita paha te tahi pae e vai ara. “Inaha, mai te eiâ ra to ˈu haereraa ˈtu,” ta te Fatu ra o Iesu Mesia ïa e parau ra. “E ao to te ara ra, te tiai maite i to ˈna ahu ia ore oia ia haere tahaa noa a ite te taata i to ˈna nehenehe ore.” (Apokalupo 16:14-16) Te faataa ra te ahu i faahitihia i ǒ nei i te mea e faaite ra e e Ite Kerisetiano no Iehova tatou, oia atoa, ta tatou ohipa ei feia poro i te Basileia e to tatou haerea Kerisetiano. Mai te peu e e topa tatou i roto i te ohipa ore e au i te taoto, e tatarahia to tatou tiaraa Kerisetiano. E mea haama roa e e mea atâta te reira. E mea titauhia ia patoi tatou i te varea taoto pae varua aore ra te tiaruhe. E nafea?

10. No te aha te taioraa bibilia i te mau mahana atoa e tauturu ai ia tatou ia araara noa i te pae varua?

10 Te onoono pinepine ra te Bibilia i nia i te faufaaraa ia vai ara e ia haapao maitai tatou. Ei hiˈoraa, te haamanaˈo maira te mau Evanelia e: “E ara” (Mataio 24:42; 25:13; Mareko 13:35, 37); “ia parahi ineine noa outou” (Mataio 24:44); “e haapao maitai, e faaitoito” (Mareko 13:33); “ia vai ineine â outou” (Luka 12:40). I muri aˈe i te parauraa e e tae mai te mahana o Iehova ma te manaˈo-ore-hia i nia i teie ao, te faaitoito ra te aposetolo Paulo i te mau hoa faaroo e: “Eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai.” (Tesalonia 1, 5:6) I roto i te buka bibilia hopea, te haamahitihiti ra te Mesia ra o Iesu i faahanahanahia i to ˈna haere-taue-raa mai, ma te parau e: “Te haere vave atu nei au.” (Apokalupo 3:11; 22:7, 12, 20) Ua faataa e ua faaara atoa e rave rahi peropheta Hebera no nia i te mahana rahi o te haavaraa a Iehova. (Isaia 2:12, 17; Ieremia 30:7; Ioela 2:11; Zephania 3:8) E tauturu rahi mai te taioraa i te Parau a te Atua, te Bibilia, i te mau mahana atoa e te feruriruriraa i ta tatou e taio ia araara noa i te pae varua.

11. No te aha e mea faufaa roa ˈi te haapiiraa ia ˈna iho i te Bibilia no te vai ara i te pae varua?

11 Auê mau ïa faaitoitoraa te haapii-maite-raa ia ˈna iho i te mau Papai ia vai ara tatou i te pae varua ma te faaohipa i te mau papai bibilia ta “te tavini haapao maitai e te paari” e horoa ra! (Mataio 24:45-47) E faatupu râ te haapiiraa ia ˈna iho i te mau maitai mai te peu noa e mea haere mǎrû e mea tamau. (Hebera 5:14–6:3) E mea titauhia ia rave tamau tatou i te maa paari pae varua. E tautooraa te faataaraa i te taime no te reira i teie mahana. (Ephesia 5:15, 16) Eita râ e navai noa ia taio i te Bibilia e te mau papai bibilia i te taime anaˈe e au ia tatou. E mea faufaa roa te haapii-tamau-raa ia tatou iho mai te peu e e hinaaro tatou ‘ia tia to tatou faaroo’ e ia vai ara.—Tito 1:13.

12. E nafea te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano e tauturu ai ia tatou ia aro i te varea taoto pae varua?

12 E tauturu atoa mai te mau putuputuraa e te mau tairururaa Kerisetiano ia tatou ia aro i te varea taoto pae varua. E nafea? Na roto i te haapiiraa ta tatou e fanaˈo ra. I teie mau haaputuputuraa, aita anei tatou e haamanaˈo-tamau-hia ra i te fatataraa mai o te mahana o Iehova? E horoa atoa te mau putuputuraa Kerisetiano tahebedoma i te mau ravea no te ‘faaaraara ˈtu ia rahi te aroha e te mau ohipa maitatai.’ E tauturu tera faaaraararaa ia vai ara tatou i te pae varua. E ere i te mea maere ia faauehia tatou ia putuputu tamau no te mea “te hiˈo na [tatou] i taua mahana ra i te fatataraa mai.”—Hebera 10:24, 25.

13. E nafea te taviniraa Kerisetiano e tauturu ai ia tatou ia vai ara i te pae varua?

13 Te tauturu-atoa-hia ra tatou ia vai ara ia apiti tatou ma to tatou mafatu atoa i te taviniraa Kerisetiano. Eaha ˈtu â te ravea maitai aˈe no te haamanaˈo â i te mau tapao o te anotau e to ratou auraa maori râ te paraparauraa ˈtu ia vetahi ê? E ia ite tatou i te feia ta tatou e haapii ra i te Bibilia ia haere i mua e ia haamata i te faaohipa i ta ratou e haapii nei, e ru rahi atu â ïa tatou. Ua na ô Petero e: “A tatua na i te tauupu o to outou aau, ia itoito.” (Petero 1, 1:13) No te arai i te tiaruhe pae varua e mea maitai “ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu.”—Korinetia 1, 15:58.

A haapae i te mau huru oraraa iino i te pae varua

14. Mai tei faataahia i roto i te Luka 21:34-36, ua faaara Iesu no nia i teihea huru oraraa?

14 I roto i ta ˈna parau tohu rahi no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai, ua horoâ Iesu i te tahi atu faaararaa. Ua na ô oia e: “E ara . . . ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 21:34-36) Ua faataa Iesu ma te tano i te mau huru oraraa ta te taata iho â e tapi: te amu-hua-raa, te inu-hua-raa, e te huru oraraa e hopoi mai i te peapea.

15. No te aha tatou e haapae ai i te amu-hua-raa e te inu-hua-raa?

15 Eita te amu-hua-raa e te inu-hua-raa e au i te mau faaueraa tumu bibilia e e titauhia ia haapae atu. “Eiaha oe e amui atoa i te feia i taero i te uaina ra; i roto i te feia oehamu tiaâ ra,” ta te Bibilia ïa e parau ra. (Maseli 23:20) E fifi te ea pae varua o te taata noa ˈtu atoa e aita oia i tae i nia i tera faito. E nehenehe te amuraa e te inuraa e haavarea e e faahupehupe na mua roa ˈˈe te hoê taata e topa ˈi i roto i te amu-hua-raa e te inu-hua-raa. Te na ô ra te hoê maseli bibilia e: “Te hinaaro noa ra te varua o te taata faatau, aita râ a ˈna vahi i noaa.” (Maseli 13:4) E hinaaro paha tera taata e rave i to te Atua hinaaro, eita râ te reira e tupu no to ˈna haapao ore.

16. E nafea tatou e ape ai i te faateimahahia e te peapea o to tatou utuafare?

16 Eaha te mau peapea o te oraraa ta Iesu i faaara? Te vai ra te mau tapitapiraa o te taata, te haapaoraa i te utuafare, e te mau mea mai te reira. Auê i te mea paari ore ia vaiiho i te reira ia faateimaha ia tatou! “E o vai hoi to outou e tia ia haamaoro i to ˈna iho tino e ia hoê aˈe kubiti ia tapitapi ia ˈna iho?” ta Iesu ïa i ui. Ua aˈo oia i te feia e faaroo maira e: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e, Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi.” Ia tuuhia te mau faufaa a te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to tatou oraraa e ia tiaturi tatou e e haapao Iehova ia tatou e vî ai te peapea e e tauturu ai ia tatou ia vai ara.—Mataio 6:25-34.

17. E nafea te mau tapiraa pae materia e nehenehe ai e hopoi mai i te peapea?

17 E tupu atoa te peapea no te mau tapiraa pae materia. Ei hiˈoraa, te haafifi ra te tahi pae i to ratou oraraa ma te ora hau aˈe i tei maraa ia ratou. Ua hema te tahi atu i te mau ravea e noaa oioi ai te moni e te mau tuuraa moni atâta. No vetahi ê, e riro ei marei te haapiiraa a te ao e manuïa ˈi i te pae faaravairaa. Parau mau, e mea faufaa te tahi faito ite ia noaa mai te ohipa. Te parau mau râ, i to ratou horoaraa i te taime ia noaa mai te ite teitei, ua faaino te tahi pae ia ratou iho i te pae varua. Auê ïa tupuraa atâta a fatata mai ai te mahana o Iehova! Te faaara ra te Bibilia e: “Te feia e mârô e ia rahi te taoˈa, e roohia ïa i te ati, e te marei, e te nounou maamaa e rave rahi, e ino ai te taata ra, e topa taue ai te taata i roto i te ino rahi faarue roa ra, e te pohe mure ore.”—Timoteo 1, 6:9.

18. No te ape i te hema i te huru oraraa nounou taoˈa, eaha te ite e mea titauhia ia atuatu tatou?

18 Te hoê tuhaa faufaa roa e ore ai te hoê taata e topa i roto i te huru oraraa nounou taoˈa, o te atuaturaa ïa i te ite i te faataa ê i te maitai e te ino ia rave oia i te mau faaotiraa. E atuatuhia teie ite maoti te amu-tamau-raa i ‘te maa etaeta a te taata paari ra,’ e ‘te haamataroraa na roto i te faaohiparaa i to tatou puai haroaroaraa.’ (Hebera 5:13, 14; MN) Ia hiˈopoa tatou “i te mau mea i hau i te maitai ra” ia faataa tatou i te mau ohipa faufaa roa ˈˈe, eita ïa tatou e rave i te mau maitiraa tano ore.—Philipi 1:10.

19. Mai te peu e e haroaroa tatou e mea iti roa to tatou taime no te mau tapiraa pae varua, eaha ta tatou e rave?

19 E nehenehe te hoê huru oraraa nounou taoˈa e haapoiri ia tatou, a iti ai aore ra a ere ai tatou i te taime no te mau tapiraa pae varua. E nafea tatou e hiˈopoa ˈi ia tatou iho e e ape ai i te hema i tera huru oraraa? E mea faufaa ia hiˈopoa tatou ma te pure e nafea e i nia i teihea faito e nehenehe ai tatou e haamâmâ mai i to tatou oraraa. Ua parau te arii Solomona o Iseraela i tahito ra e: “E maitai te taoto o te taata rave ohipa ra, ia amu rahi i te maa ra e ia iti noa ˈtu te amu; no te î ra o te opu o te feia taoˈa rahi ra i ere ai ratou i te taoto.” (Koheleta 5:12) E pau rahi anei to tatou taime e to tatou puai ia haapao i te tahi mau taoˈa materia faufaa ore? A rahi noa ˈtu ai ta tatou taoˈa, e rahi noa ˈtu â tatou i te haapao, te aufau e te paruru i te reira. E maitaihia anei tatou ia haamâmâ tatou i to tatou oraraa ma te haapae i te tahi mau taoˈa?

No reira, ia parahi ineine noa outou

20, 21. (a) Eaha ta te aposetolo Petero haapapuraa no nia i te mahana o Iehova? (b) Eaha te mau ohipa e mea titauhia ia rave tatou a parahi ineine noa ˈi tatou no te mahana o Iehova?

20 Ua mairi te taime no te ao i to Noa tau, e e mairi te reira no teie nei faanahoraa o te mau mea. Te haapapu maira te aposetolo Petero e: ‘E tae mai te mahana o Iehova mai te eiâ i te rui ra; e pee ê atu ai teie nei raˈi ma te haruru rahi, e mou hoi te mau mea rii tumu i te veavea rahi, e te fenua hoi e te mau ohipa i nia iho, e pau ïa i te auahi.’ Eita te raˈi taipe—te mau faatereraa iino—eita te fenua taipe—te huitaata i atea ê i te Atua—e ora ˈtu i te riri uˈana o te Atua. Ma te faaite e nafea tatou e parahi ineine noa ˈi no tera mahana, te pii hua ra Petero e: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti, i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra.”—Petero 2, 3:10-12.

21 To roto to tatou haere-tamau-raa i te mau putuputuraa Kerisetiano e te pororaa i te parau apî maitai i teie mau ohipa paieti. Ia rave ïa tatou i te reira ma te aau paieti haavare ore i te Atua a tiai noa ˈi tatou ma te faaoromai i te mahana rahi o Iehova. ‘E faaitoito anaˈe, e haapapu hua ia roohia mai tatou e te Atua ma te hau.’—Petero 2, 3:14.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha tatou e parahi ineine noa ˈi no te mahana o Iehova?

• Mai te peu e o te mau tapiraa matauhia o te oraraa ta tatou e haapeapea rahi ra, eaha ta tatou e rave?

• Eaha te tauturu ia tatou ia patoi i te varea taoto pae varua?

• Eaha te mau huru oraraa iino e mea titauhia ia ape tatou, e e nafea?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 12, 13]

Aore roa te taata i to Noa tau i ite i te haavaraa e fatata maira—e o outou?

[Hohoˈa i te api 14]

E nehenehe anei outou e haamâmâ i to outou oraraa ia rahi atu â te taime no te mau tapiraa pae varua?