Te faatiaraa a Ioane 5:1-47

  • Faaorahia te hoê taata maˈi i Betezeta (1-18)

  • Tuuhia mai te mana ia Iesu e to ˈna Metua (19-24)

  • E faaroo tei pohe i te reo o Iesu (25-30)

  • Faaiteraa i te parau no nia ia Iesu (31-47)

5  I muri aˈe, i te haamataraa te hoê oroa+ a te ati Iuda, pauma ˈtura Iesu i Ierusalema.  I Ierusalema i te pae Uputa o te mau mamoe,+ te vai ra te hoê pape hopu parauhia Betezeta na roto i te reo Hebera, haaatihia e pae anairaa pou.  E rave rahi taata maˈi, matapo, pirioi e te feia ua pohe* to ratou rima aore ra avae e tarava ra na reira.  *——  Teie râ, to reira te hoê taata e 38 matahiti to ˈna maˈi-noa-raa.  I to Iesu iteraa ia ˈna e tarava noa ra e mea maoro to ˈna maˈi-noa-raa, parau atura oia: “Hinaaro anei oe ia maitai mai oe?”+  Pahono maira teie taata maˈi: “Aita hoi ta ˈu e taata no te tuu ia ˈu i roto i te pape ia arepurepu te pape. E ia haere atu vau, e na mua mai te tahi atu ia ˈu.”  Na ô atura Iesu: “A tia, a rave i to oe roˈi e a haere.”+  I reira iho, maitai maira taua taata ra, rave ihora i to ˈna roˈi e haere atura. E Sabati hoi taua mahana ra. 10  Na ô maira te ati Iuda i te taata ua ora to ˈna maˈi: “E Sabati teie, mea opanihia ia amo oe i to oe roˈi.”+ 11  Tera râ, pahono atura oia: “Na te taata hoi o tei faaora i to ˈu maˈi i parau mai: ‘A rave i to oe roˈi e a haere.’” 12  Ui maira ratou: “O vai tei parau ia oe: ‘A rave i to oe roˈi e a haere’?” 13  Teie râ, aita te taata tei faaorahia to ˈna maˈi i ite o vai oia, no te mea ua faarue Iesu i taua vahi ra no te rahi o te taata. 14  I muri aˈe, ite atura Iesu ia ˈna i roto i te hiero e parau atura: “Ua ora mai oe. Eiaha ïa oe e hara faahou ia ore oe e roohia i te tahi mea ino roa ˈtu â.” 15  Haere atura teie taata e faaite atura i te ati Iuda e na Iesu i faaora i to ˈna maˈi. 16  No reira, haapeapea aˈera te ati Iuda ia Iesu, no te mea te rave ra oia i teie mau mea i te Sabati. 17  Teie râ, pahono maira Iesu ia ratou: “Te ohipa noa nei â to ˈu Metua e te ohipa noa nei au.”+ 18  Rahi roa ˈtura to te ati Iuda imiraa i te ravea no te haapohe ia Iesu, no to ratou manaˈo e aita oia e faatura ra i te Sabati e te parau atoa ra o ˈna e o te Atua to ˈna Metua,+ a faafaito ai ia ˈna i te Atua.+ 19  Pahono maira Iesu ia ratou: “E parau mau ta ˈu e parau atu: Eita ta te Tamaiti e nehenehe e rave i te tahi noa ˈˈe mea mai ta ˈna e hinaaro, i ta ˈna noa râ i ite i te Metua i te raveraa.+ O ta te Metua hoi e rave, o ta te Tamaiti atoa ïa e rave. 20  Mea here roa hoi na te Metua i te Tamaiti+ e te faaite nei oia ia ˈna i te mau mea atoa ta ˈna iho e rave ra, e e faaite atu oia i te mau ohipa rahi aˈe i teie, a faahiahia ˈtu ai paha outou.+ 21  E faatia mai hoi te Metua i tei pohe, a horoa ˈtu ai i te ora,+ e horoa atoa ïa te Tamaiti i te ora no te feia ta ˈna e hinaaro.+ 22  E ore hoi te Metua e haava i te taata, ua tuu atu râ oia i te Tamaiti ra i te mana taatoa no te haava,+ 23  ia faatura hoi te taata atoa i te Tamaiti mai ta ratou e faatura i te Metua. O te ore e faatura i te Tamaiti, e ore atoa ïa e faatura i te Metua tei tono mai ia ˈna.+ 24  E parau mau ta ˈu e parau atu: O te faaroo i ta ˈu parau e o te tiaturi i tei tono mai ia ˈu, e noaa ïa ia ˈna te ora mure ore,+ e ore atoa oia e faautuahia, ua haere mai râ oia mai te pohe mai i te ora.+ 25  “E parau mau ta ˈu e parau atu: Ua fatata te taime, oia hoi teie te taime, e faaroo ai tei pohe i te reo o te Tamaiti a te Atua e te feia tei haapao i ta ˈna parau, e ora ïa. 26  E mana hoi to te Metua no te horoa i te ora,+ ua horoa atoa ïa oia i taua mana ra i te Tamaiti.+ 27  E ua horoa atoa ˈtu oia i te mana no te haava,+ no te mea o ˈna te Tamaiti a te taata nei.+ 28  Eiaha ïa e maere, no te mea ua fatata te hora e faaroo ai te feia atoa i roto i te menema* i to ˈna reo,+ 29  a haere mai ai i rapae. E tia mai te feia i rave i te mea maitai no te ora, e te feia i rave noa i te mea ino, e tia mai ïa no te haavaraa.+ 30  Eita ta ˈu e nehenehe e rave i te tahi noa ˈˈe mea mai ta ˈu e hinaaro. E haava vau mai ta te Metua e parau mai e e haavaraa parau-tia ta ˈu,+ no te mea te rave nei au eiaha i to ˈu iho hinaaro, i te hinaaro râ o te Metua tei tono mai ia ˈu.+ 31  “Ia faaite au i te taata i te parau no ˈu, eita ratou e tiaturi i ta ˈu parau.+ 32  Na te tahi atu* e faaite ra i te parau no ˈu, e ua ite au e e parau mau ta ˈna.+ 33  Ua tono outou i te taata ia Ioane ra e ua faaite oia i te parau mau.+ 34  Tera râ, eiaha na te taata e faaite i te parau no ˈu, te parau nei râ vau i teie mau mea ia fanaˈo outou i te ora. 35  E au teie taata i te mori ama e anaana ra, e no te hoê taime poto i hinaaro na outou e oaoa rahi i to ˈna maramarama.+ 36  E haapapuraa rahi aˈe ta ˈu i ta Ioane, na te mau ohipa hoi ta to ˈu Metua i faaue ia ˈu e rave e ta ˈu ïa e rave nei e haapapu mai ra e na te Metua i tono mai ia ˈu.+ 37  Ua faaite atoa te Metua iho tei tono mai ia ˈu i te parau no ˈu.+ Aita roa outou i faaroo i to ˈna reo e aita atoa i ite i to ˈna aro.+ 38  Aita atoa ta ˈna parau e vai ra i roto i to outou aau, no te mea aita outou e tiaturi nei i tei tonohia mai e ana. 39  “Te hiˈopoa maite ra outou i te mau Papai,+ no te mea te manaˈo ra outou e na roto i te reira e noaa ˈi te ora mure ore e na teie hoi mau Papai e faaite ra i te parau no ˈu.+ 40  Tera râ, aita outou e hinaaro nei e haere mai ia ˈu ra+ ia fanaˈo outou i te ora. 41  Eiaha na te taata e faahanahana ia ˈu, 42  ua ite maitai râ vau e aita outou e here ra i te Atua. 43  Ua haere mai au ma te iˈoa o to ˈu Metua, aita râ outou i farii mai ia ˈu. Ia haere mai te tahi taata na nia i to ˈna iho iˈoa, e farii ïa outou ia ˈna. 44  E nafea outou e nehenehe ai e tiaturi ia ˈu, outou o te faahanahana nei te tahi i te tahi e aita e imi nei i te hanahana no ǒ mai i te Atua hoê roa?+ 45  Eiaha outou e manaˈo e e faahapa vau ia outou i te aro o to ˈu Metua. Te vai ra te hoê taata o te faahapa ia outou, o Mose,+ ta outou i tiaturi na. 46  Ia tiaturi outou ia Mose, e tiaturi atoa ïa outou ia ˈu, i papai na hoi o ˈna no nia ia ˈu.+ 47  Teie râ, ia ore outou e tiaturi i te mau parau ta ˈna i papai, e nafea ïa outou e tiaturi ai i ta ˈu parau?”

Nota i raro i te api

Aore ra “mǎrô.”
Hiˈo i te tuhaa hau A3.
Aore ra “menema haamanaˈoraa.”
Oia hoi te Atua.