Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E turai te here o te Mesia ia tatou ia here atoa

E turai te here o te Mesia ia tatou ia here atoa

E turai te here o te Mesia ia tatou ia here atoa

“I aroha [Iesu] i tana taata i te ao nei, aroha noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea.”—IOA. 13:1.

1, 2. (a) Eaha te mea faahiahia roa no nia i te here o Iesu? (b) Eaha te mau tuhaa o te here ta tatou e tauaparau i roto i teie tumu parau?

 O IESU te hiˈoraa tia roa o te here. Ua ite-maitai-hia to ˈna here i roto i to ˈna haerea, ta ˈna huru paraparau, ta ˈna haapiiraa e to ˈna pohe ei tusia. Ua aroha Iesu i te feia ta ˈna i farerei e ua here oia i ta ˈna mau pǐpǐ e tae roa ˈtu i te hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei.

2 Ua vaiiho mai to Iesu here rahi i te hoê hiˈoraa faufaa ia pee ta ˈna mau pǐpǐ. E turai atoa te reira ia tatou ia here i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa e ia vetahi ê atoa. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa tatou i ta te mau matahiapo o te amuiraa e haapii mai i te here o Iesu i te feia i hape rii e i hara. E tauaparau atoa tatou e nafea te here o Iesu e turai ai i te mau Kerisetiano ia tauturu i to ratou mau taeae e ia vetahi ê i roto i te fifi, te ati, e te maˈi.

3. Noa ˈtu to Petero hararaa, ua nafea Iesu?

3 I te po hou to Iesu poheraa, ua huna ta ˈna aposetolo Petero ia ˈna e toru taime. (Mar. 14:66-72) I to Petero râ faafariuraa mai, mai ta Iesu i tohu, ua faaore Iesu i ta ˈna hara e ua horoa ˈtu i te mau hopoia rahi. (Luka 22:32; Ohi. 2:14; 8:14-17; 10:44, 45) Eaha ta tatou e haapii mai i to Iesu huru i nia i te feia rave hara?

A faaite i te huru feruriraa o te Mesia i nia i te feia rave hara

4. Eaha te tupuraa te titau mau i te huru feruriraa o te Mesia?

4 I roto i te tupuraa e rave rahi e faaite ai tatou i te huru feruriraa o te Mesia, o te hararaa te hoê melo o te utuafare aore ra o te amuiraa te mea ahoaho roa. A piri roa mai ai te hopea o te ao a Satani, te rahi noa ˈtura te taata e hema ra i te varua o teie nei ao. E nehenehe te feia apî e te feia paari e peehia i te haerea ino aore ra haapao ore o teie nei ao, a ore atu ai ratou e hinaaro e rave i te mea tia. I te senekele matamua, ua tiavaruhia te tahi mau Kerisetiano i rapaeau i te amuiraa, e ua aˈohia te tahi atu. I teie mahana atoa. (Kor. 1, 5:11-13; Tim. 1, 5:20) Ia faaite râ te mau matahiapo e haapao ra i te reira i te here mai to te Mesia, e nehenehe te reira e ohipa maoro i nia i te taata rave hara.

5. E nafea te mau matahiapo e pee ai i te haerea o te Mesia i nia i te feia rave hara?

5 Mai ia Iesu, e mea tia ia paturu te mau matahiapo i te mau ture aveia tia a Iehova i te mau taime atoa. Mea na reira ratou e faaite ai i te mǎrû, te hamani maitai, e te here o Iehova. Ia tatarahapa mau te hoê taata tei “paruparu” e tei “taiâ” te aau no ta ˈna hara, e mea ohie no te mau matahiapo ia “faaora,” aore ra faatitiaifaro, ‘ia ˈna ma te aau mǎrû.’ (Sal. 34:18; Gal. 6:1) E nafea râ ratou ia patoi te hoê taata, ia tatarahapa rii aore ra aita roa ˈtu?

6. Eiaha te mau matahiapo ia aha i te feia rave hara, e no te aha?

6 Ia patoi te hoê taata rave hara i te aˈoraa bibilia aore ra ia pari ia vetahi ê no ta ˈna hara, e huru ê paha te mau matahiapo e te tahi atu mau taata. No te mea ua ite ratou i te ino ta teie taata i faatupu aˈena, e hinaaro paha ratou e faaite i to ratou iho manaˈo no nia i ta ˈna mau ohipa e to ˈna haerea. E faaino râ te riri e eita e faaite i “te aau,” aore ra manaˈo, “o te Mesia.” (Kor. 1, 2:16; a taio i te Iakobo 1:19, 20.) Ua aˈo papu Iesu ia vetahi i to ˈna ra tau, aita roa râ oia i faaino aore ra i manaˈo e haamauiui. (Pet. 1, 2:23) Na roto râ i ta ˈna parau e ohipa, ua faaite maitai oia e e nehenehe te feia rave hara e tatarahapa a farii-maitai-hia ˈi ratou e Iehova. Hoê tumu rahi i haere mai ai Iesu i te fenua nei no te “faaora [ïa] i te feia hara.”—Tim. 1, 1:15.

7, 8. Eaha te aratai i te mau matahiapo i roto i te mau ohipa haavaraa?

7 Ia au i to Iesu hiˈoraa, eaha to tatou manaˈo i te feia e aˈohia e te amuiraa? A haamanaˈo e e paruru te faanahoraa bibilia o te haavaraa i roto i te amuiraa i te nǎnǎ. E nehenehe te reira e turai i te taata rave hara i aˈohia ia tatarahapa. (Kor. 2, 2:6-8) Mea peapea ia ite e aita vetahi e tatarahapa ra e e tiavaruhia ratou. Mea faaitoito râ ia ite e mea rahi te hoˈi maira ia Iehova e i ta ˈna amuiraa. Ia faaite te mau matahiapo i te haerea mai to te Mesia, e mea ohie aˈe ïa no te taata rave hara ia tatarahapa e ia hoˈi mai. I muri aˈe, e haamanaˈo mau te feia i rave na i te hara e ua faatura e ua here te mau matahiapo ia ratou mai te Mesia, noa ˈtu e eita paha ratou e haamanaˈo i te mau aˈoraa bibilia atoa ta te mau matahiapo i horoa ˈtu.

8 E mea tia ïa ia faaite te mau matahiapo i ‘ta te varua e faatupu,’ te here mai to te Mesia iho â râ, noa ˈtu e e patoi te feia rave hara i te mau aˈoraa bibilia. (Gal. 5:22, 23) Eiaha ratou e ru i te huri i te hoê taata rave hara i rapae i te amuiraa. E mea tia ia faaite ratou e te hinaaro ra ratou ia hoˈi mai tei haere ê ia Iehova ra. I muri aˈe, ia tatarahapa te hoê taata hara, mai e rave rahi, e mauruuru mau â oia ia Iehova e i te mau ô taata o tei faaohie i to ˈna hoˈiraa i te amuiraa.—Eph. 4:8, 11, 12.

E faaite anaˈe i te here mai to te Mesia i te tau hopea

9. A faatia i te hoê tupuraa i faaite ai Iesu i to ˈna here i ta ˈna mau pǐpǐ.

9 Te faatia ra Luka i te hoê tupuraa taa ê i faaite ai Iesu i to ˈna here mau. Ua ite Iesu e e haaati te nuu Roma i te oire o Ierusalema e fatata i te haamouhia, a ore atu ai te taata e horo ê. No reira oia i faaara ˈi i ta ˈna mau pǐpǐ ma te here: “Ia hiˈo . . . outou ia Ierusalema i te haaatiraahia e te nuu, ua fatata ïa to ˈna pau ia ite mai outou.” E nafea ratou? Ua horoa Iesu i te mau faaueraa maramarama e te taa maitai. “Te feia i parahi i Iudea ra, a maue i nia i te mouˈa i reira, e to roto i te oire ra, a haere i rapae, e eiaha to te mau vahi atoa ra e tomo i roto i te oire. E anotau tahooraa hoi te reira, e hope ai te mau parau i papaihia ra i te faatupuhia.” (Luka 21:20-22) I muri aˈe i to te nuu Roma haaatiraa ia Ierusalema i 66 o to tatou tau, ua pee te feia i faaroo i ta ˈna mau faaueraa.

10, 11. E nafea te feruriraa i te faarueraa te mau Kerisetiano matamua ia Ierusalema e tauturu ai ia tatou ia ineine no te “ati rahi”?

10 I to ratou faarueraa ia Ierusalema, ua titauhia ia faaite te mau Kerisetiano i te here te tahi i te tahi mai te Mesia i here ia ratou. Ia opere ratou i ta ratou mau mea atoa i rotopu ia ratou e tia ˈi. E tupuraa rahi aˈe râ to te parau tohu a Iesu i te haamouraa o Ierusalema. Ua tohu oia: “E ati rahi . . . tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mat. 24:17, 18, 21) Hou e i te “ati rahi” i mua ˈtu, e faaû atoa tatou i te fifi e te ereraa i te mau mea e hinaaro-mau-hia. Ia manaˈo tatou mai te Mesia e nehenehe ai tatou e faaoromai i te reira.

11 I reira e mea tia ˈi ia pee tatou i te hiˈoraa o Iesu tei here ma te pipiri ore. Ua aˈo hoi Paulo: “E haamauruuru tatou atoa nei ia vetahi ê, ia maitai oia, ia itoito. Aore atoa hoi te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho . . . E teie nei, ia faafaito mai te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou aau, outou outou iho, ia au i te hinaaro [aore ra huru feruriraa] o te Mesia ra o Iesu.”—Roma 15:2, 3, 5.

12. Teihea here ta tatou e faatupu i teie nei, e no te aha?

12 Ua faaitoito atoa Petero, tei fanaˈo i te here o Iesu, i te mau Kerisetiano ia faatupu i “te aroha taeae haavare ore” e ia ‘faaroo i te parau mau.’ Ia “aroha uˈana maite [ra]tou ia [ra]tou iho ma te aau porao ore.” (Pet. 1, 1:22) I teie mahana, e mea faufaa roa ia faatupu tatou i tera mau huru maitatai mai to te Mesia. Ua uˈana aˈena te mau faateimaharaa i nia i te nunaa o te Atua. Eiaha roa tatou e tiaturi i te tahi noa tuhaa o teie nei ao, mai ta te toparaa nei o te faanavairaa faufaa e haapapu maitai ra. (A taio i te Ioane 1, 2:15-17.) A piri roa ˈi te hopea o teie nei ao, ia haafatata ˈtu â tatou ia Iehova e te tahi i te tahi, ma te faatupu i te auhoaraa mau i roto i te amuiraa. Ua aˈo Paulo: “Ei atiraa aroha mau to outou ia outou iho, i te aroha taeae ra; i te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) Ua haapapu â Petero i teie manaˈo i te na ôraa: “O te aroha, ia uˈana maite ïa ia outou outou iho: e moe hoi te hapa e rave rahi i te aroha.”—Pet. 1, 4:8.

13-15. Mea nafea to te tahi mau taeae faaiteraa i te here mai to te Mesia i muri aˈe i te ati?

13 Na te ao atoa nei, ua matauhia te mau Ite no Iehova no to ratou here mau. A feruri na i te mau Ite tei tauturu i muri aˈe i te mau vero e mataˈi rorofaˈi tei vavahi i te hoê tuhaa fenua rahi i Marite apatoa i 2005. Turaihia e te here mai to Iesu, ua hau atu i te 20 000 feia tei tauturu i to ratou mau taeae i roto i te ati, e rave rahi hoi tei faarue i to ratou fare rahi e ta ratou ohipa moni maitai.

14 I te hoê vahi, ua tomo te miti e 80 kilometera i uta, e te hoê are miti 10 metera i te teitei. I te hoˈiraa te miti i tua, ua paparari roa hoê i nia i te toru o te mau fare e te tahi atu mau fare tahua. Ua tae mai te mau Ite no te fenua e rave rahi e ta ratou mau taihaa no te tauturu. E toroa hinaarohia to vetahi o tei ineine i te rave i te mau ohipa atoa e titauhia. Ua uta e piti tuahine ivi i ta raua haapaoraa i roto i te hoê pereoo nainai e ua tere hau atu i te 3 000 kilometera no te tauturu. Ua faaea hoê o raua i tera vahi no te turu i te tomite tauturu e no te tavini ei pionie tamau.

15 Ua hamani-faahou-hia e ua tataîhia hau atu i te 5 600 fare o te mau Ite e to vetahi ê i taua vahi ra. Mai te aha te huru o te mau Ite no reira i mua i teie faaiteraa rahi o te here? Ua ora te hoê tuahine ua parari to ˈna fare i roto i te hoê fare tavere nainai ua apoopoo te tafare e ua ino te umu. Ua hamani te mau taeae i te hoê fare au noa no ˈna. Ma te tia i mua i to ˈna fare apî nehenehe, ua taˈi oia no to ˈna mauruuru ia Iehova e i to ˈna mau taeae. Ua faaea noa te rahiraa o te mau Ite i roto i to ratou mau nohoraa taime poto i te vahi ê, hoê matahiti aore ra hau atu i muri aˈe i te otiraa to ratou fare. No te aha? Ia parahi hoi te mau taeae tauturu i roto i to ratou fare apî. E faaiteraa mau teie o te huru feruriraa o te Mesia!

E faaite anaˈe i te huru feruriraa o te Mesia i nia i te feia maˈi

16, 17. E nafea tatou e faaite ai i te huru feruriraa o te Mesia i nia i te feia maˈi?

16 Mea varavara tei faaû i te ati natura. Fatata pauroa râ te faaruru i te maˈi, to ˈna iho aore ra to te utuafare. Ua riro to Iesu huru feruriraa i nia i te feia maˈi ei hiˈoraa no tatou. No to ˈna hoi here i aroha ˈi oia ia ratou. I te hopoiraa te taata e rave rahi i to ratou feia maˈi ia Iesu, ua “faaora ihora [oia] i te feia atoa i pohe i te maˈi.”—Mat. 8:16; 14:14.

17 I teie mahana, aita to te mau Kerisetiano e mana no te faaora semeio i te maˈi mai ia Iesu, tera râ e aroha ratou i te feia maˈi mai ia ˈna. Mea nafea? Ei haapapuraa, te faaite ra te mau matahiapo i te huru feruriraa o te Mesia ma te faanaho i te tauturu i te feia maˈi o te amuiraa e ma te ani e ua haapaohia anei te reira, ia au i te haerea e faahitihia ra i roto i te Mataio 25:39, 40. * (A taio.)

18. Mea nafea e piti tuahine i te faaiteraa i te here mau i te tahi atu tuahine, e eaha tei itehia mai?

18 Oia mau, e ere noa o te mau matahiapo te hamani maitai ia vetahi ê. A hiˈo na ia Charlene e 44 matahiti tei roohia i te mariri ai taata e tei faaitehia e hoê ahuru noa mahana to ˈna e toe ra. Ua horoa o Sharon raua Nicollette, e piti tuahine o te amuiraa, i to raua taime taatoa no te tauturu ia Charlene e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Ua ite hoi raua i to Charlene hinaaro i te tauturu e oia atoa te hepohepo e te ahoaho o ta ˈna tane i te aupururaa ia ˈna. Ua faaite Sharon raua Nicollette i to raua here e tae noa ˈtu i te poheraa o Charlene, ma te aupuru ia ˈna e ono hebedoma eiaha râ hoê ahuru noa mahana. “E ere i te mea ohie ia ite oe e eita oia e ora mai,” ta Sharon ïa e parau ra. “Ua faaitoito râ Iehova ia matou. Ua haafatata ˈtu â teie ati ia matou i te Atua e te tahi i te tahi.” Te na ô ra te tane a Charlene: “Eita e moe ia ˈu te hamani maitai o teie na tuahine. No to raua aroha haavare ore e haerea maitai, ua mâmâ rii teie ati no ta ˈu vahine taiva ore e ua mǎrû mai to ˈu hepohepo e to ˈu ahoaho. E mauruuru noa vau ia raua. Ua haapuai ta raua haapaeraa i to ˈu faaroo ia Iehova e to ˈu here i te autaeaeraa taatoa.”

19, 20. (a) Ua hiˈopoa tatou i teihea na tuhaa e pae o te huru feruriraa o te Mesia? (b) Ua faaoti papu oe i te aha?

19 I roto i teie na tumu parau e toru, ua hiˈopoa mai tatou e pae tuhaa o te huru feruriraa o Iesu e e nafea tatou e manaˈo ai e e ohipa ˈi mai ia ˈna. Ia ‘mǎrû tatou e ia haehaa te aau,’ mai ia Iesu. (Mat. 11:29) Ia tutava atoa tatou i te hamani maitai ia vetahi ê noa ˈtu e e ite-maitai-hia to ratou mau hape rii e paruparu. E faaitoito anaˈe i te faaroo i te mau titauraa atoa a Iehova i roto atoa i te ati.

20 E here anaˈe ïa i to tatou mau taeae atoa mai te Mesia, o tei na reira ‘e tae noa ˈtu i te hopea.’ Na teie here e faaite e e pǐpǐ mau tatou na Iesu. (Ioa. 13:1, 34, 35) Oia mau, “ia vai maite mai â te aroha taeae.” (Heb. 13:1) A rohi! A faaohipa i to oe oraraa no te arue ia Iehova e no te tauturu ia vetahi ê! E haamaitai Iehova i ta oe mau tutavaraa haavare ore.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te tumu parau “Eiaha e parau noa: ‘Ia mahanahana e ia paia outou’” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1986 (Farani).

E nehenehe anei outou e faataa?

• E nafea te mau matahiapo e faaite ai i te huru feruriraa o te Mesia i nia i te feia rave hara?

• No te aha mea faufaa roa ˈi ia pee i te here o te Mesia i teie tau hopea?

• E nafea tatou e faaite ai i te huru feruriraa o te Mesia i nia i te feia maˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Te hinaaro ra te mau matahiapo ia hoˈi mai tei haere ê ia Iehova ra

[Hohoˈa i te api 22]

Mea nafea te mau Kerisetiano i faarue ia Ierusalema i te faaiteraa i te huru feruriraa o te Mesia?

[Hohoˈa i te api 23]

Ua matauhia te mau Ite no Iehova no to ratou here mau