Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tupu ta Iehova opuaraa!

E tupu ta Iehova opuaraa!

“O ta ˈu i parau ra, o ta ˈu ïa e faatupu; ua opuahia e au ra, e na ˈu ïa e rave.”—ISA. 46:11.

HIMENE: 147, 149

1, 2. (a) Eaha ta Iehova i faaite mai? (b) Eaha te parau fafau ta tatou e ite i roto i te Isaia 46:10, 11 e te 55:11?

 MEA poto te parau i faahitihia i te omuaraa o te Bibilia, mea hohonu râ: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra.” (Gen. 1:1) Mea iti roa ta tatou i ite no nia i te mau mea ta te Atua i poiete i roto i te ao nui, e mea iti roa ta tatou i taa no nia i te reva teitei, te maramarama e te puai aratoraa. (Koh. 3:11) Ua faaite mai râ Iehova i ta ˈna opuaraa no te fenua e no te taata. Ua poiete oia i te taata ma to ˈna iho huru e ua hinaaro oia ia oaoa ratou i te ora i te fenua nei. (Gen. 1:26) E riro ratou ei tamarii na ˈna, o ˈna to ratou Metua.

2 Mai te pene toru o te Genese, te haapii ra tatou e ua haafifihia ta Iehova opuaraa. (Gen. 3:1-7) Aita râ e fifi ta Iehova e ore e nehenehe e faatitiaifaro. Aita e taata e nehenehe e patoi ia ˈna. (Isa. 46:10, 11; 55:11) Ia papu ia tatou e e tupu iho â ta Iehova opuaraa matamua i te taime tano!

3. (a) Eaha te mau haapiiraa faufaa o te tauturu mai ia taa i te poroi Bibilia? (b) No te aha tatou e hiˈopoa ˈi i teie mau haapiiraa? (c) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?

3 Mea papu, ua ite tatou eaha ta te Atua opuaraa no te fenua e no te taata, e eaha to Iesu tiaraa i roto i tera opuaraa. E pue parau mau Bibilia faufaa roa te reira, e aita e ore e tera atoa te mau parau mau matamua ta tatou i haapii i roto i te Parau a te Atua. I teie nei, e hinaaro tatou e tauturu ia vetahi ê ia ite i teie mau haapiiraa faufaa roa. E nehenehe tatou e na reira i teie taime o te matahiti, a titau manihini ai tatou i te taata ia apiti mai i te Oroa haamanaˈoraa o te pohe o te Mesia. (Luka 22:19, 20) Ia haere mai ratou no teie oroa faufaa, e haapii hau atu â ratou no nia i ta te Atua opuaraa faahiahia mau. No reira, e taime maitai teie no te feruri no nia i te mau uiraa ta tatou e nehenehe e faaohipa no te faaitoito i te taata ia apiti mai. I roto i teie tumu parau, e hiˈopoa mai tatou e toru uiraa: Eaha te opuaraa a te Atua no te fenua e no te taata? Eaha te fifi i tupu? No te aha maoti te tusia taraehara o Iesu e tupu ai ta te Atua opuaraa?

EAHA TA TE ATUA POIETE I OPUA I TE OMUARAA?

4. E nafea te mau mea i poietehia e faaite ai i te “hanahana o te Atua”?

4 E Atua poiete faahiahia mau o Iehova. Mea faito ore te mau mea atoa ta ˈna i poiete. (Gen. 1:31; Ier. 10:12) Eaha ta tatou e haapii mai no nia i te nehenehe e te naho e itehia i roto i te mau mea i poietehia? Te haapii ra tatou e mea faufaa te mau mea atoa ta Iehova i poiete, mai te mau mea iti haihai roa e tae roa ˈtu i te mea rarahi. Hau atu â, eaha to oe huru ia feruri oe i te taoˈa tahi ora faahiahia mau o te taata, ia hiˈo oe i te hoê pêpe fanau apî aore ra ia mataitai oe i te hoê toparaa mahana nehenehe mau? E faahiahia roa tatou i teie mau ohipa no te mea ua poiete Iehova ia tatou e te aravihi e ite eaha mau te mea nehenehe.—A taio i te Salamo 19:1; 104:24.

5. Eaha ta Iehova i rave ia tere maitai te mau mea atoa ta ˈna i poiete?

5 Ua taotia Iehova i te taatoaraa o te mau mea ta ˈna i poiete. Ua haamau oia i te mau ture o te natura e te mau ture i te pae morare. Ua haamau oia i teie mau ture ia nehenehe te mau mea atoa i roto i te ao nui e tere maitai. (Sal. 19:7-9) E vahi e e ohipa taa maitai to te mau mea atoa i roto i te ao nui. Ei hiˈoraa, maoti te ture o te puai aratoraa e vai piri noa ˈi te reva mataˈi i te fenua e e ohipa atoa te reira i nia i te moana e te nanuraa o te miti. Ahani aita te puai aratoraa, eita ïa e nehenehe e ora i te fenua nei. Maoti te mau taotiaraa ta Iehova i haamau i roto i te natura e itehia ˈi te naho i roto i te ao nui. Te faaite ra te reira e e opuaraa ta ˈna no te fenua e no te taata. I roto i ta tatou taviniraa, e nehenehe tatou e tauturu i te taata ia ite o vai te Atua poiete o teie ao nui faahiahia mau.—Apo. 4:11.

6, 7. Eaha te tahi mau ô ta Iehova i horoa ia Adamu raua Eva?

6 Te opuaraa a Iehova, ia ora te taata e a muri noa ˈtu i te fenua nei. (Gen. 1:28; Sal. 37:29) E Atua aau horoa noa oia, e ua horoa oia ia Adamu raua Eva e rave rau ô faahiahia mau. (A taio i te Iakobo 1:17.) Ua horoa ˈtu Iehova i te tiamâraa e maiti, oia atoa, te aravihi no te feruri, no te here e no te faahoa. Ua paraparau e ua haapii te Atua poiete ia Adamu e nafea ia rave i te mea maitai. Ua haapii atoa Adamu e nafea ia haapao ia ˈna iho, te mau animara e te fenua. (Gen. 2:15-17, 19, 20) Ua horoa Iehova ia Adamu raua Eva i te mau tumu ite, ia nehenehe raua e tamata, e fafa, e hiˈo, e faaroo e e hauˈa i te mau mea maitatai ta ˈna i pûpû atu. Ma te na reira, ua nehenehe raua e ora ma te oaoa i roto i to raua nohoraa nehenehe mau. E rave rahi ohipa anaanatae ta Adamu raua Eva i rave. E ua nehenehe raua e tamau i te haapii e te ite i te mau mea apî e a muri noa ˈtu.

7 Eaha te tahi atu â mau mea o tei ô atoa i roto i ta te Atua opuaraa? Maoti Iehova, ua nehenehe Adamu raua Eva e fanau mai i te mau tamarii tia roa. E fanau atoa mai ta raua tamarii i ta ratou iho tamarii a î roa ˈtu ai te fenua i te taata. Ua hinaaro Iehova ia here te mau metua i ta ratou tamarii, mai ta ˈna i here ia Adamu raua Eva, ta ˈna na tamarii matamua tia roa. Ua horoa oia i te huitaata i te fenua e pauroa te mau mea nehenehe mau e vai ra i nia iho. E riro teie vahi ei nohoraa no raua e eita roa ˈtu te reira e taui.—Sal. 115:16.

EAHA TE FIFI I TUPU?

8. No te aha te Atua i horoa ˈi i te ture o te Genese 2:16, 17?

8 Aita te ohipa i tupu mai ta Iehova i hinaaro. No te aha? Ua horoa Iehova ia Adamu raua Eva i te hoê ture, ia taa raua eaha te otia o to raua tiamâraa. Ua parau oia: “E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” (Gen. 2:16, 17) E ere roa ˈtu teie ture i te mea fifi no raua ia taa. E ere atoa i te mea fifi ia auraro, mea rahi hoi te maa au mau i roto i te ô.

9, 10. (a) Ua pari Satani ia Iehova i te aha? (b) Eaha ta Adamu raua Eva i faaoti? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

9 Ua faaohipa Satani te Diabolo i te hoê ophi no te haavare ia Eva, ia ore oia ia auraro i to ˈna Metua, ia Iehova. (A taio i te Genese 3:1-5; Apo. 12:9) Te parau e eita te mau tamarii a te Atua e faatiahia ia “amu i to te mau raau atoa o te ô,” ua faariro Satani i te reira ei haafifiraa. Mai te mea ra e te parau ra oia: ‘Te auraa ïa e eita ta outou e nehenehe e rave i ta outou e hinaaro?’ I muri iho, ua parau oia ia Eva: “E ore roa orua e pohe.” E haavare tera. Ua tamata oia i te turai ia Eva ia tiaturi e e ere i te mea faufaa ia faaroo i te Atua. Ua na ô Satani: “Ua ite hoi te Atua e, ua amu anaˈe orua i to reira, e araara ïa to orua mata.” Te parau ra Satani e eita Iehova e hinaaro ia amu raua i te maa hotu, no te mea e horoa ˈtu te reira i te hoê ite taa ê. I te pae hopea, ua haavare oia ma te parau atu: “E riro orua mai te atua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.”

10 Mea tia ïa ia faaoti Adamu raua Eva eaha te rave: e auraro anei i te Atua aore ra e faaroo i te ophi? Ua faaoti raua i te faaroo ore i te Atua. Ua patoi raua ia Iehova ei Metua no raua e ua apiti ia Satani. Raua noa ˈtura i tera taime, ua ere raua i ta Iehova paruru.—Gen. 3:6-13.

11. No te aha Iehova i ore ai i vaiiho noa i te hara a Adamu raua Eva?

11 I to Adamu raua Eva ofatiraa i ta te Atua ture, erehia ˈtura raua i te tiaraa taata tia roa. Ua riro atoa raua ei enemi no te Atua, no te mea aita oia e au i te ino. E ore to ˈna “mata maitai e tia ia hiˈo i te ino.” (Hab. 1:13) Ahani aita Iehova i rave hoê noa ˈˈe mea no te hara a Adamu raua Eva, pauroa te mau mea ta ˈna i poiete te fifihia. E uiui paha te mau melahi e te taata e nehenehe anei e tiaturi i ta ˈna parau. Mea haapao maitai râ o Iehova i ta ˈna iho mau ture aveia, e eita roa ˈtu oia e ofati i te reira. (Sal. 119:142) Noa ˈtu e tiamâraa to Adamu raua Eva e maiti, aita ta raua i nehenehe e ape i te mau faahopearaa o to raua orure-hau-raa ia Iehova. Ua pohe e ua hoˈi raua i te repo, no reira mai raua i te raveraahia mai.—Gen. 3:19.

12. Eaha tei tupu no te mau tamarii a Adamu?

12 I to Adamu raua Eva amuraa i te maa hotu, aita ˈtura Iehova i nehenehe faahou e farii ia raua ei mero no to ˈna utuafare. Ua tiavaruhia raua i rapae i te ô i Edene e aita roa ˈtu raua i nehenehe faahou e hoˈi i reira. (Gen. 3:23, 24) Ua vaiiho Iehova ia faaruru raua i te mau faahopearaa o ta raua faaotiraa. (A taio i te Deuteronomi 32:4, 5.) Aita ˈtura ta raua i nehenehe faahou e pee ma te tia roa i te mau huru maitatai o Iehova. Ua ere Adamu i te hoê a muri aˈe faahiahia mau eiaha no ˈna noa, no ta ˈna atoa râ mau tamarii. Ua tutuu oia na ratou i te huru taata tia ore, te hara e te pohe. (Roma 5:12) Ua faaere o Adamu ia ratou i te ora mure ore. Aita Adamu raua Eva i fanau mai i te tamarii tia roa, aita atoa ta raua mau tamarii i fanau mai i te mau tamarii tia roa. Mai te taime a haafariu ê ai Satani ia Adamu raua Eva i te Atua, aita te Diabolo i faaea i te ohipa i nia i te taata ia na reira atoa ratou.—Ioa. 8:44.

MAOTI TE HOO E NEHENEHE E FAATUPU I TE AUHOARAA E TE ATUA

13. Eaha ta Iehova e hinaaro no te huitaata?

13 Ua here noa râ Iehova i te taata. Noa ˈtu ua faarue Adamu raua Eva ia ˈna, ua hinaaro â oia ia faatupu te huitaata i te hoê auhoaraa maitai e o ˈna. E aita o ˈna i hinaaro ia pohe ratou. (Pet. 2, 3:9) Ua rave oioi ïa te Atua i te tahi mau faanahoraa ia fanaˈo faahou te huitaata i te hoê auhoaraa e o ˈna. E nafea râ oia e na reira ˈi ma te ore e ofati i ta ˈna iho mau ture aveia? Ta tatou ïa e hiˈo mai.

I muri aˈe i to Adamu raua Eva faarueraa ia ˈna, ua rave oioi te Atua i te tahi mau faanahoraa ia fanaˈo faahou te huitaata i te hoê auhoaraa e o ˈna

14. (a) Ia au i te Ioane 3:16, eaha ta te Atua i rave no te faaora i te taata i te hara e te pohe? (b) No nia i teihea uiraa tatou e nehenehe ai e aparau e te taata?

14 A taio i te Ioane 3:16. No e rave rahi ta tatou e titau manihini i te Oroa haamanaˈoraa, ua mau aau ia ratou teie irava. E nafea râ te ora mure ore e noaa ˈi maoti te tusia o Iesu? E nehenehe tatou e tauturu i te taata ia ite i te pahonoraa o teie uiraa ia titau manihini tatou ia ratou i te Oroa haamanaˈoraa, ia parahi ratou i pihaiiho ia tatou i te Oroa e ia hoˈi faahou tatou e farerei ia ratou i muri aˈe. Hau atu â ratou i te ite eaha te hoo, hau atu â ratou i te taa to Iehova here no te taata e to ˈna paari. Eaha te mau manaˈo faufaa no nia i te hoo ta tatou e nehenehe e faaite ia ratou?

15. E nafea Iesu i taa ê ai ia Adamu?

15 Ua pûpû Iehova i te hoê taata tia roa o te nehenehe e horoa i to ˈna ora ei hoo. Mea tia ia vai taiva ore teie taata tia roa ia Iehova e ia ineine oia i te horoa i to ˈna ora no te taata. (Roma 5:17-19) Ua tono Iehova ia Iesu, ta ˈna i poiete na mua roa, mai te raˈi mai i te fenua nei. (Ioa. 1:14) Ua riro mai ïa Iesu ei taata tia roa, mai ia Adamu na mua ˈˈe. Taa ê atu râ ia Adamu, ua pee Iesu i te mau ture aveia a Iehova mai tei titauhia i te hoê taata tia roa. I mua i te mau tamataraa uˈana roa ˈˈe, aita roa ˈtu oia i ofati i ta te Atua mau ture.

16. No te aha e ô faahiahia mau te hoo?

16 Ma te pohe ei taata tia roa, ua nehenehe Iesu e faaora i te taata i te hara e te pohe. Ua tuea maite oia ia Adamu i te omuaraa. E taata tia roa o Iesu, tei auraro e tei ore i taiva i te Atua. (Tim. 1, 2:6) Ua pohe oia no tatou, e maoti to ˈna tusia i nehenehe ai te mau tane, vahine e tamarii e ora e a muri noa ˈtu. (Mat. 20:28) Na roto i te hoo e tupu ai ta te Atua opuaraa.—Kor. 2, 1:19, 20.

UA HOROA IEHOVA I TE RAVEA IA HOˈI MAI IA ˈNA RA

17. Eaha ta te hoo e faatupu?

17 Mea faito ore te hoo ta Iehova i pûpû. (Pet. 1, 1:19) No to ˈna here rahi ia tatou i ineine ai oia i te horoa i ta ˈna Tamaiti here ia pohe oia no tatou. (Ioa. 1, 4:9, 10) E nehenehe e parau e ua riro Iesu, eiaha râ Adamu, ei metua no tatou. (Kor. 1, 15:45) Te horoa mai ra Iesu i te ravea eiaha noa ia fanaˈo tatou i te ora mure ore, oia atoa râ ia hoˈi tatou i roto i to te Atua utuafare i te hoê mahana. Na roto i te hoo e riro ai te huitaata ei feia tia roa e e farii faahou ai Iehova ia ratou i roto i to ˈna utuafare ma te ore e ofati i ta ˈna iho mau ture. A feruri na i te oaoa ia riro mai te feia taiva ore ia Iehova ei taata tia roa! I reira ïa to te raˈi e to te fenua e tahoê ai ei utuafare fetii. E riro tatou pauroa ei tamarii a te Atua.—Roma 8:21.

18. I teihea taime e riro ai Iehova “i nia iho i te mau mea atoa”?

18 Noa ˈtu ua patoi to tatou na metua matamua ia Iehova, aita oia i faaea i te here i te taata e ua horoa mai oia i te hoo. E noa ˈtu e taata tia ore tatou, eita ta Satani e nehenehe e tapea ia tatou ia taiva ore ia Iehova. Na roto i te hoo, e tauturu mai Iehova ia riro tatou ei taata parau-tia. A feruri na i te oraraa ia fanaˈo te taata atoa “o te ite i te Tamaiti e te faaroo ia ˈna” i te ora mure ore! (Ioa. 6:40) E faatupu to tatou Metua î i te here e te paari i ta ˈna opuaraa e e tauturu oia i te taata ia riro mai ei taata tia roa. I reira Iehova e riro roa ˈi “i nia iho i te mau mea atoa.”—Kor. 1, 15:28.

19. (a) E turai mai to tatou mauruuru no te hoo ia aha? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ E tamau anaˈe i te imi i te feia e farii ia outou.”) (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri mai tumu parau?

19 Ia turai mai to tatou mauruuru no te hoo ia faaite ia vetahi ê no nia i teie ô faito ore. Mea tia ia ite te taata e na roto i te hoo, te pûpû ra Iehova ma te here i te ora mure ore na te huitaata. Ua hau atu â râ ta te hoo e rave. E faaafaro te reira i ta Satani i parau i roto i te ô i Edene. E hiˈopoa tatou i te reira i roto i to muri mai tumu parau.