Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te feia apî, a patoi i te faaheporaa a te hoa

E te feia apî, a patoi i te faaheporaa a te hoa

E te feia apî, a patoi i te faaheporaa a te hoa

‘Ei parau rapaauhia i te miti ta outou, ia ite outou i te mea tia ia parau atu i te taata atoa.’—KOL. 4:6.

1, 2. Eaha te manaˈo o te taata apî e rave rahi no nia i te faataa-ê-raa mai ia ratou, e no te aha?

 UA ITE iho â oe e e faahepo te hoa e ua faaû atoa oe i te reira. Ua ume paha te hoê taata ia oe ia rave i ta oe i ite e mea ino. Eaha to oe huru i taua taime ra? Te na ô ra Christopher, 14 matahiti: “I te tahi taime, e hinaaro noa vau e haamoe ia ˈu, aita anaˈe e riro vau mai to ˈu mau hoa haapiiraa, aita ïa e taa-ê-raa.”

2 E mana puai anei to te hoa i nia ia oe? Mai te peu e e, no te aha? Peneiaˈe te hinaaro ra oe ia fariihia oe. Aita e ino to te reira. Inaha, te hinaaro atoa ra te feia paari ia fariihia ratou e vetahi ê. Aita e taata, apî aore ra paari, e au ia tuuhia o ˈna i te hiti. Te tanoraa râ, eita te tahi mau taata e mauruuru ia oe ia ore oe e rave i te mea ino. O ta Iesu atoa i farerei. Ua rave noa râ oia i te mea maitai. Ua pee mai vetahi ia ˈna e ua riro mai ei pǐpǐ na ˈna, area te tahi atu, ua vahavaha ïa i te Tamaiti a te Atua e ‘aore i manaˈo maitai ia ˈna.’—Isa. 53:3.

Eaha te puai o te faaheporaa a te hoa e pee ia ratou?

3. No te aha e manaˈo hape ai ia pee i te mau ture aveia a to oe mau hoa?

3 I te tahi taime, e hinaaro paha oe e pee i te mau ture aveia a to oe mau hoa ia ore ratou e riri mai. E manaˈo hape teie. Eiaha te mau Kerisetiano ‘ia aueue noa i te mataˈi mai te tamarii.’ (Eph. 4:14) E pee hanoa te tamarii rii ia vetahi ê. O oe râ te taata apî, e riro mai oe ei taata paari. E hopoia na oe ia ora ia au i ta oe mau tiaturiraa mai te peu e ua papu ia oe e mea maitai ta Iehova mau ture aveia no oe. (Deut. 10:12, 13) Aita anaˈe, te vaiiho ra ïa oe ia vetahi ê ia faatere i to oraraa. E riro ïa oe ei pepe hurio na ratou.—A taio i te Roma 6:16.

4, 5. (a) Mea nafea Aarona i fati ai i te faaheporaa, e eaha ïa te haapiiraa? (b) E nafea to oe mau hoa e faahepo ai ia oe?

4 I te hoê taime, ua fati Aarona te taeae o Mose i te faaheporaa a vetahi ê. I to te mau Iseraela faaueraa ia ˈna e hamani i te hoê atua no ratou, ua farii o ˈna. E ere hoi Aarona i te taata taiâ hanoa. I apee na oia ia Mose e paraparau ia Pharao, te taata mana roa ˈˈe i Aiphiti. Ua faaite roa ˈtu oia ma te mǎtaˈu ore i te poroi a te Atua. I to te mau Iseraela faaheporaa ia ˈna, ua fati oia. Mea puai mau â te faaheporaa a vetahi ê! Mea ohie aˈe no Aarona ia faaruru i te arii o Aiphiti eiaha râ te feia o to ˈna nunaa.—Exo. 7:1, 2; 32:1-4.

5 Te faaite ra te hiˈoraa o Aarona e e ere te feia apî anaˈe aore ra te feia e hinaaro ra e rave i te ino te faahepohia e vetahi ê. Te feia atoa râ e hinaaro mau ra e rave i te maitai, mai ia oe. E nehenehe to oe mau hoa e faahepo ia oe ia rave i te ino ma te mârô, faaino, aore ra faaooo ia oe. Mea fifi ia faaruru e ia patoi i te mau huru faaheporaa atoa. Ua papu anaˈe ia oe ta oe mau tiaturiraa, eita ïa oe e fati.

‘E hiˈopoa maite ia oe iho’

6, 7. (a) No te aha mea faufaa ˈi ia papu ia oe ta oe mau tiaturiraa, e e nafea ia atuatu i te reira? (b) Eaha ta oe e ui no te haapapu i ta oe mau tiaturiraa?

6 No te patoi i te faaheporaa a te hoa, ia papu maitai ia oe na mua e mea tano ta oe mau tiaturiraa e ture aveia. (A taio i te Korinetia 2, 13:5.) E tauturu te reira ia oe ia ore e mǎtaˈu, noa ˈtu e mea mamahu oe. (Tim. 2, 1:7, 8) Te taata râ e feaa ra, noa ˈtu e mea taiâ ore o ˈna, mea huru fifi no ˈna ia tapea maite. No te aha ïa e ore ai e hiˈopoa e e parau mau iho â anei ta oe i haapii i roto i te Bibilia? A hiˈo na mua i te mau tiaturiraa tumu. Ei hiˈoraa, te tiaturi ra oe i te Atua e ua faaroo oe ia vetahi ê i te faaiteraa no te aha i papu ai ia ratou e te vai mau ra oia. A ui ïa, ‘No te aha vau e tiaturi ai e te vai mau ra te Atua?’ Te tumu o teie uiraa, e ere no te haafeaa ia oe, no te haapuai râ i to faaroo. Oia atoa, a ui, ‘Mea nafea vau i ite ai e mea faaurua te mau Papai e te Atua?’ (Tim. 2, 3:16) ‘No te aha vau e tiaturi ai e e “anotau hopea” teie?’ (Tim. 2, 3:1-5) ‘No te aha i papu ai ia ˈu e mea maitai ta Iehova mau ture aveia?’—Isa. 48:17, 18.

7 E taiâ paha oe i te ui i teie mau uiraa, aˈunei e aita e pahonoraa ta oe. Mai te huru ra ïa e e taiâ oe i te hiˈo i te faito mori o to oe pereoo, aˈunei te nira e faaite mai ai e ua pau te mori! Mea faufaa hoi ia ite oe e ua pau anei te mori no te titô i te pereoo. Oia atoa, mea maitai roa ia ite e te feaa ra anei oe no te faaafaro atu.—Ohi. 17:11.

8. E nafea ia haapapu i to oe tiaturi e e faaueraa paari ta te Atua e haapae i te faaturi?

8 A rave i te hoê hiˈoraa. Te aˈo maira te Bibilia ia “maue ê atu i te faaturi.” A ui, ‘No te aha e faaueraa paari ai teie?’ A feruri i te mau tumu atoa e na reira ˈi to oe mau hoa. Oia atoa i te mau tumu rau e “hamani ino” ai te taata e rave ra i teie peu “i to ˈna iho tino.” (Kor. 1, 6:18) I teie nei, a hiˈopoa i te mau tumu e a ui, ‘Eaha te haerea maitai roa ˈˈe e pee? E hoona mau anei ia rave i te peu morare ore?’ A feruri atu â ma te ui, ‘Mai te aha to ˈu huru ia rave au i te reira?’ I te omuaraa, e farii te mau hoa ia oe. I muri aˈe râ, eaha to oe huru i mua i to oe na metua aore ra te tahi atu mau Kerisetiano i te Piha a te Basileia? Aore ra ia pure oe i te Atua? E hinaaro iho â anei oe e haapae i te viivii ore i te aro o te Atua ia au mai te mau hoa haapiiraa?

9, 10. E nafea te papuraa i ta oe mau tiaturiraa e tauturu ai ia oe ia ore e hema i te hoa?

9 Mai te peu e e taurearea oe, to roto ïa oe i te hoê tau o te oraraa te feruri noa ra oe. (A taio i te Roma 12:1, 2.) A faaohipa ïa i teie tau no te feruri maite i te auraa no oe te riroraa ei Ite no Iehova, e papu atu â ia oe ta oe mau tiaturiraa. Ia faahepo te hoa ia oe, e tia ïa ia oe ia pahono oioi atu ma te tiaturi. E parau atoa ïa oe mai te hoê tuahine apî e na ô ra: “Ia patoi au i te faaheporaa a te hoa, te faaite noa ra ïa vau i to ˈu huru mau. Mea faufaa roa no ˈu ta ˈu haapaoraa. Tera te fa o to ˈu manaˈo, tapao, faufaa morare, e oraraa taatoa.”

10 E titauhia mau â te tutavaraa no te turu maite i ta oe i ite e mea maitai. (Luka 13:24) E ui paha oe e e hoona anei. A haamanaˈo râ: Ia tatarahapa aore ra ia haama oe no to oe tiaraa, e ite vetahi ê i te reira, a faahepo atu â ˈi ratou ia oe. Ia paraparau râ oe ma te tiaturi papu, e oioi roa ratou i te vaiiho ia oe.—A hiˈo i te Luka 4:12, 13.

‘A imi i te parau ia parau’

11. Eaha te faufaa ia faaineine no te patoi i te faaheporaa a te hoa?

11 O te faaineineraa te tahi atu ravea faufaa no te patoi i te faaheporaa a te hoa. (A taio i te Maseli 15:28.) Te auraa ïa e feruri na mua i te mau tupuraa e fa mai. I te tahi taime, e tauturu te reira ia oe ia ape i te onoonoraa a te hoa. Ei hiˈoraa, e ite paha oe i te tahi mau hoa haapiiraa e puhipuhi ra i te avaava. E horoa anei ratou i te tahi na oe? A feruri na mua e nafea oe. Te pahono ra te Maseli 22:3: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora.” Ia tioi ïa oe e ape roa ˈi oe ia ratou. E haerea paari teie, e ere i te mǎtaˈu.

12. Eaha te hoê ravea maitai no te pahono i te faaoooraa?

12 Eita paha oe e nehenehe e ape i te tupuraa i faahitihia mai nei, e nafea ïa? Peneiaˈe e ui te hoê hoa ma te maere, “Aitâ oe i taati atura?” Mea faufaa roa ia pee i te aˈoraa o te Kolosa 4:6: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta oe, ia rapaauhia i te miti ra i te ite, ia ite oe i te mea tia ia parau atu i te taata atoa.” E nafea oe ia pahono, ia au i teie irava, tei te huru ïa o te tupuraa. Aita e faufaa ia tatara huˈahuˈa i te Bibilia. E navai paha te hoê pahonoraa papu poto noa. No te uiraa i nia nei, e nehenehe oe e parau, “Aita,” aore ra “E ohipa ïa na ˈu.”

13. No te aha e titauhia ˈi te haroaroaraa no te pahono i te faaoooraa a te hoa?

13 E pinepine Iesu i te pahono poto atu aita anaˈe e maitai rahi e noaa mai i te parau faarahi. Inaha, i to Heroda uiuiraa ia ˈna, aita roa ˈtu Iesu i pahono. (Luka 23:8, 9) E pinepine e ravea maitai te mamûraa i mua i te mau uiraa tano ore. (Mas. 26:4; Koh. 3:1, 7) E ite râ paha oe e te uiui mau ra te tahi taata no nia i ta oe mau tiaturiraa, mai te taatiraa pae tino, noa ˈtu e i faaino na o ˈna ia oe. (Pet. 1, 4:4) I ǒ nei, e tano ia faataa maitai i to oe tiaraa niuhia i nia i te Bibilia. Eiaha e mamû no te mǎtaˈu. Ia vai ‘ineine râ i te parau atu.’—Pet. 1, 3:15.

14. E nafea ia huri i te faaheporaa ma te faatano i te parau i roto i te tahi tupuraa?

14 I roto i te tahi mau tupuraa, e nehenehe oe e huri i te faaheporaa. Ia tutava râ oe i te faatano i te parau. Ei hiˈoraa, ia mârô te hoê hoa haapiiraa ia puhipuhi oe i te avaava, e nehenehe oe e parau, “Eita,” a na ô atu ai, “Puhipuhi oe i te avaava? Manaˈo atu anei au e mea maramarama oe!” Te ite ra anei oe mea nafea te huriraa te tupuraa? E ere atura na oe e faataa no te aha oe e ore ai e puhipuhi i te avaava, na ˈna râ e feruri no te aha o ˈna e na reira ˈi.

15. Eaha te taime tano e faarue mai ai i te hoa e faahepo ra ia oe, e no te aha?

15 E nafea noa ˈtu ta oe mau tutavaraa, e onoono noa te mau hoa? Mea maitai aˈe ïa ia haere ê. Maoro atu â oe i te faaea noa, e nehenehe oe e fati. No reira, a faarue mai ia ratou ma te ore e manaˈo e ua patore oe. Inaha, ua faaruru maite oe i te tupuraa. Aita oe i riro ei pepe hurio na te mau hoa e ua faaoaoa oe i te aau o Iehova.—Mas. 27:11.

A imi i te ravea e maitai ai

16. E nafea te tahi feia apî e parau ra e Kerisetiano e faahepo ai?

16 I te tahi taime, na te tahi feia apî e parau ra e tavini ia Iehova e faahepo ia oe ia rave i te hoê ohipa tano ore. Ei hiˈoraa, e nafea oe ia tae atu oe i te hoê titau-manihini-raa a te hoê o ratou e aita e taata paari to reira? Aore ra ia hopoi mai te hoê taurearea e parau ra e Kerisetiano i te ava, e aitâ to outou matahiti i naea ˈtura no te inu? E fa mai te tahi mau tupuraa e titauhia ˈi ia pee oe i to manaˈo haava haapiihia i te Bibilia. Te faatia ra te hoê tuahine apî: “Ua haere mâua to ˈu tuahine i rapae no te mea e parau ino anaˈe to roto i te hohoˈa teata. Ua faaea noa te tahi atu mau hoa. Ua haapopou mai to mâua na metua. Area to mâua mau hoa, ua riri mai ïa no te mea ua hiˈo-ino-hia ratou.”

17. I te hoê titau-manihini-raa, eaha ta oe e rave no te auraro i te mau ture aveia a te Atua?

17 Ia au i tei faahitihia mai nei, e nehenehe te peeraa i to manaˈo haava haapiihia i te Bibilia e tuu ia oe i roto i te hoê tupuraa huru ê. A rave râ i ta oe i ite e mea maitai. A faaineine ia oe. Ia haere oe i te hoê titau-manihini-raa, a faanaho i te hoê ravea no te taie ia ore te mau mea ia tupu mai ta oe i manaˈo. E faaau te tahi feia apî e to ratou na metua e niuniu atu e tii mai ia ratou. (Sal. 26:4, 5) E maitai te noaa mai i teie mau ravea.—Mas. 21:5.

‘A oaoa i to apîraa’

18, 19. (a) No te aha mea papu ai e te hinaaro ra Iehova ia oaoa oe? (b) Eaha to te Atua manaˈo i te feia e patoi ra i te faaheporaa a te hoa?

18 Ua poiete Iehova ia oe ia oaoa oe i te oraraa, e tera iho â to ˈna hinaaro. (A taio i te Koheleta 11:9.) A haamanaˈo e o ‘te navenave poto noa o te ino’ ta to oe mau hoa e rave nei. (Heb. 11:25) Te hinaaro ra te Atua mau ia fanaˈo oe i te hoê mea rahi aˈe, te oaoa mure ore. No reira, ia faahemahia oe ia rave i te tahi mea ua ite oe e mea ino i te aro o te Atua, a haamanaˈo e no to oe noa maitai mure ore ta Iehova mau titauraa.

19 Ia taa ia oe e noa ˈtu e e farii to oe mau hoa haapiiraa ia oe, e moe roa to oe iˈoa ia ratou i muri aˈe. Ia patoi râ oe i ta ratou faaheporaa, e tapao Iehova i te reira. Eita roa oe e to taiva ore e moe ia ˈna. ‘E iriti oia i te mau haamaramarama o te raˈi, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no oe.’ (Mal. 3:10) Hau atu â, te horoa noa nei oia i to ˈna varua moˈa no te faaitoito ia oe ia paruparu oe. E tauturu iho â Iehova ia oe ia patoi i te faaheporaa a te hoa!

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Eaha te puai o te faaheporaa a te hoa?

• Eaha te tuhaa a te tiaturi papu no te patoi i te faaheporaa a te hoa?

• E nafea ia faaineine ia oe i mua i te faaheporaa a te hoa?

• Mea nafea oe i ite ai e te haafaufaa ra Iehova i to oe taiva ore?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 17]

No te aha Aarona i fati ai?

[Hohoˈa i te api 18]

A feruri na mua e nafea oe