Maseli 26:1-28

  • Faataahia te huru o te faatau (13-16)

  • Eiaha e faaô i roto i te tamaˈi a vetahi ê (17)

  • Eiaha e totoa (18, 19)

  • Aita anaˈe e raau, aita atoa e auahi (20, 21)

  • Mai te maa rii monamona te parau a te pari haavare (22)

26  Mai te hiona i te tau veavea e te ûa i te tau ootiraa,Eita e tano te tura no te maamaa.+   Eita te manu e maue ê noa e te opea e rere noa aita e tumu,Oia atoa te ati, eita ïa e tupu noa aita e tumu mau.*   No te puaahorofenua te hui, no te asini te tavaha,+E no te tua o te maamaa te raau.+   Eiaha e pahono i te maamaa ia au i to ˈna maamaa,Ia ore oe e aifaito ia ˈna.   A pahono i te maamaa ia au i to ˈna maamaa,Ia ore oia ia manaˈo mea paari oia.+   Mai te taata o te haamutumutu i to ˈna iho avae e o te haamauiui ia ˈna iho*Te taata o te horoa i te tahi mea i te maamaa ra.   Mai na avae aueue* o te pirioi,Oia atoa te parau paari i roto i te vaha o te maamaa.+   Mai te ofai ia taamuhia i te mauhaa taora ofai,Oia atoa te faahanahanaraa i te maamaa.+   Mai te tahi raau taratara i roto i te rima o te hoê taero ava,Oia atoa te parau paari i roto i te vaha o te maamaa. 10  Mai te taata teˈa e haapepe i te taata na mua mai,*Oia atoa te taata o te tihepu mai i te maamaa aore ra te taata na mua mai. 11  Mai te urî e hoˈi i to ˈna pihaˈeTe maamaa e faahiti noa i ta ˈna parau maamaa.+ 12  Ua ite anei oe i te hoê taata e manaˈo ra e feruriraa paari to ˈna?+ E tiaturiraa â no te maamaa, eiaha râ no ˈna. 13  Te parau ra te taata faatau: “E liona apî to nia i te purumu,E liona to te mahora o te oire!”+ 14  E tioioi noa te tahi uputa i nia i to ˈna tamauraa,*E e taviriviri noa te taata faatau i nia i to ˈna roˈi.+ 15  E patia te taata faatau i to ˈna rima i roto i te auˈa maa rahi,Ua rohirohi roa râ oia i te faahoˈi mai i te reira i to ˈna vaha.+ 16  E manaˈo te taata faatau mea paari aˈe oiaI e hitu taata o te pahono ma te haroˈaroˈa. 17  Mai te hoê taata e mau ia ˈna te tariˈa o te urîTe taata* o te riri roa no* te hoê tatamaˈiraa e ere i te ohipa na ˈna.+ 18  Mai te maamaa e taora haere i te mauhaa auahi e te teˈa haapohe 19  Te taata e totoa i to ˈna taata tupu a na ô atu ai: “Te hauti noa ra hoi au!”+ 20  I te vahi aita e vahie, e pohe te auahi,E i te vahi aita e pari haavare, e ore te tatamaˈiraa.+ 21  Mai te arahu no te pura auahi e te raau no te auahi,E na reira atoa te taata imi hara i te faarahi i te tatamaˈi.+ 22  E au te mau parau a te pari haavare i te maa rii monamona.*E horomii-noa-hia te reira i roto roa i te vairaa maa.+ 23  Mai te ario anaana i nia iho i te farii araeaTe mau parau mǎrû no roto i* te hoê aau ino.+ 24  Te taata mea hae na ˈna ia vetahi ê, e huna ïa i te reira i to ˈna utu,I roto râ ia ˈna, o te haavare ta ˈna e faatupu noa. 25  Noa ˈtu mea navenave ta ˈna mau parau, eiaha e tiaturi atu,E hitu hoi ohipa faufau i roto i to ˈna aau.* 26  Noa ˈtu e moˈe to ˈna hae i te haavare,E vauvauhia to ˈna ino i roto i te amuiraa. 27  Te taata o te ô i te tahi apoo te topa i roto,E te taata o te turai ê i te tahi ofai, e hoˈi mai te reira i nia ia ˈna.+ 28  Mea hae na te arero haavare te feia ta ˈna i haamauiui,E e tupu te ati i te vaha aminamina.+

Nota i raro i te api

Huri-atoa-hia “te ati tano ore, eita ïa e tupu.”
Heb: “o te inu i te haavîraa uˈana.”
Aore ra “rarerare.”
Aore ra “te taata atoa.”
Aore ra “hinere.”
Aore ra “taata e haere ra na reira.”
Huri-atoa-hia “e faaô i roto i.”
Aore ra “i te mau mea e horomiihia ma te haapuupuu.”
Heb: “Te utu uˈana e.”
Aore ra “Mea faufau hoi to ˈna aau taatoa.”