Eaha to roto?

Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te haapiiraa?

Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te haapiiraa?

 Ua niuhia to matou manaˈo i nia i te Bibilia. E faaohipa te Ite no Iehova taitahi i to ˈna manaˈo haava haapiihia e te Bibilia no te ite e nafea ia faaohipa i ta te Atua mau aratairaa. a

 Mea faufaa roa te haapiiraa

 E tauturu te haapiiraa ia faaohipa i te “paari maitai e te haapao,” huru maitatai faufaa roa i roto i te Bibilia. (Maseli 2:10, 11; 3:21, 22) Ua parau atoa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapii atu i te mau mea ta ˈna i faaue. (Mataio 28:19, 20) No reira matou e faaitoito ai e e tauturu ai i to matou mau mero ia haere i te haapiiraa ia ite ratou i te taio, papai e tauaparau maitai. b E ia ite atoa ratou no nia i te tahi atu mau haapaoraa e taˈere.—Korinetia 1, 9:20-22; Timoteo 1, 4:13.

 Mea faufaa atoa te haapiiraa no te mau faatereraa e e pinepine ratou i te titau ia haere te tamarii i te haapiiraa tuatahi e tuarua. E auraro matou i tera ture, te faaue ra hoi te Bibilia: “Ia auraro te taata atoa i te feia mana,” aore ra faatereraa. (Roma 13:1) Hau atu, te turai nei matou i ta matou mau tamarii ia faaitoito i te haapiiraa. c Te parau nei hoi te Parau a te Atua: “Te mau mea atoa ta outou e rave, a rave ma to outou aau e puai atoa mai te mea ra e no Iehova, eiaha râ no te taata.”—Kolosa 3:23.

 E tauturu mai te haapiiraa ia aupuru i to matou utuafare. Te na ô ra te Bibilia: “Ia ore hoi te tahi ia aupuru i to ˈna iho, i te mau mero iho â râ o to ˈna utuafare, ua ere oia i te faaroo e ua hau aˈe to ˈna ino i to te taata aita e faaroo to ˈna.” (Timoteo 1, 5:8) E tauturu mai te haapiiraa ia haapao i te mau hinaaro o to tatou utuafare. Te na ô ra te hoê buka îite e te fa faufaa roa o te haapiiraa, oia hoi “ia riro te taata ei mero o te ohipa no te totaiete e o te faahaere i te moni faufaa i mua.” (The World Book Encyclopedia) E nehenehe te hoê taata tei haere i te haapiiraa e haapao oioi aˈe e ma te papu aˈe i te mau hinaaro o to ˈna utuafare.—Maseli 22:29.

 Te faaineine atoa nei te mau metua i ta ratou tamarii no te oraraa ei taata paari. Aita te reira e itehia ra i te fare haapiiraa. (Korinetia 2, 12:14) Te faaitoito nei matou i te mau metua ia haapii i ta ratou tamarii noa ˈtu te ora nei ratou i te vahi mea aufau te haapiiraa, mea fifi ia fanaˈo aore ra mea tu ore i te taˈere. d Te horoa atoa nei matou i te manaˈo tauturu ia apiti atoa te metua i te haapiiraa o ta ratou tamarii. e

 Ia tano noa te manaˈo no nia i te haapiiraa

 E hiˈopoa maitai matou i te haapiiraa e vai ra no te tahi toroa. Te na ô ra te Bibilia: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” (Maseli 14 :15) E faaohipa matou i teie aratairaa ma te hiˈopoa maite i te mau haapiiraa e vai ra i muri iho i te haapiiraa tuarua, te moni e tia ia aufau e to ˈna faufaaraa. Ei hiˈoraa, tanotano noa te taime ta te haapiiraa faaineineraa no te tahi toroa e titau e mea rahi te ohipa faufaa ta tatou e ite mai.

 Mea faufaa aˈe te haapiiraa pae varua i te haapiiraa a te ao. Taa ê atu i te haapiiraa a teie nei ao, e horoa mai te haapiiraa pae varua niuhia i nia i te Bibilia i te ite no ǒ mai i te Atua e o te faaora. (Ioane 17:3) E haapii atoa mai hoi i te mau ture aveia morare faufaa, “i te parau-tia, e te parau au, e te piˈo ore, e te mau eˈa maitatai atoa.” (Maseli 2:9) Ua fanaˈo te aposetolo Paulo i te haapiiraa te nehenehe e faaauhia i te haapiiraa teitei i teie mahana. Ua ite mai râ oia i “te faufaa hau ê o te ite no nia i te Mesia ra o Iesu.” (Philipi 3:8; Ohipa 22:3) I teie mahana atoa, mea rahi te Ite no Iehova tei haere i te haapiiraa teitei. Te manaˈo nei râ ratou e mea faufaa aˈe ta ratou haapiiraa pae varua. f

E horoa te haapiiraa pae varua i te mau aratairaa morare au mau

 E fifi atâta atoa to muri mai i te haapiiraa teitei

 Te na ô ra te Bibilia: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora.” (Maseli 22:3) No te mau Ite no Iehova, e itehia i te tahi mau fare haapiiraa teitei te mau fifi atâta i te pae morare e pae varua. No reira e rave rahi Ite no Iehova e faaoti ai e ore e haere aore ra e ore e tuu i ta ratou tamarii i tera mau fare haapiiraa. E pinepine hoi tera mau pu i te turu i te tahi mau manaˈo hape mai teie:

  •   Manaˈo hape: Hopoi mai te moni i te oaoa e e paruru mai

     Pinepine i te parauhia e noaa mai te ohipa aufau-maitai-hia ia haere oe i te haapiiraa teitei. Te rahi noa ˈtura ïa te piahi te haere nei i te fare haapiiraa tuatoru na mua roa no te moni. Te manaˈo nei vetahi e e hopoi mai te moni i te oaoa e e paruru atoa ia ratou. No te Bibilia râ, mea faufaa ore teie huru feruriraa. (Koheleta 5:10) Hau atu, te haapii atoa ra te Bibilia e “o te nounou moni hoi te tumu o te mau mea ino atoa” e e pinepine te taata i te ere i te faaroo i muri mai. (Timoteo 1, 6:10) Te faaitoito nei te mau Ite no Iehova no te ore e topa i roto i te marei o “te mana haavarevare o te taoˈa.”—Mataio 13:22.

  •   Manaˈo hape: E mea tia ia imi te hoê taata i te tahi tiaraa aore ra ia tui to ˈna roo no ǒ mai i te haapiiraa teitei

     A hiˈo na ta Nika Gilauri, faatere hau nui tahito no Géorgie, i papai no nia i te manaˈo matauhia i to ˈna fenua: “Ua riro te fare haapiiraa tuatoru ei taipe o te tiaraa totiare i Géorgie. . . . I na mua ˈˈe, mea haama roa no te hoê utuafare ia ore ta ˈna tamarii e haere i te fare haapiiraa tuatoru.” g Area te Bibilia, te faaara mai ra ïa eiaha e imi ia tui te roo i roto i teie nei ao. Ua parau Iesu i te mau tia haapaoraa o tei hinaaro noa i te hanahana: “E nafea outou e nehenehe ai e tiaturi ia ˈu, outou o te faahanahana nei te tahi i te tahi?” (Ioane 5:44) E turai te huru feruriraa itehia i te haapiiraa teitei i te teoteo, o ta te Atua hoi e riri.—Maseli 6:16, 17; Petero 1, 5:5.

  •   Manaˈo hape: Na te taata iho e faaoti i te mea maitai e te mea ino

     E pee te mau Ite no Iehova i ta te Atua mau ture aveia no nia i te maitai e te ino. (Isaia 5:20) Ia au râ i te hoê vea no nia i te ava e te raau taero, no te faaheporaa itehia i te fare haapiiraa tuatoru, mea rahi te piahi “te rave nei i te mau faaotiraa tei ore roa ˈtu e tuea i to ratou ite i te maitai e te ino.” h Hoê â ïa manaˈo e teie aratairaa Bibilia: “E ino te haerea maitai i te amuimuiraa i te feia iino.” (Korinetia 1, 15:33) I te fare haapiiraa tuatoru, e ite-pinepine-hia e faaitoitohia ia rave i te mau mea ta te Atua e faautua ra, mai te inu-hua-raa i te ava, te raveraa i te raau taero e te taotoraa i te taata ma te ore e faaipoipo.—Korinetia 1, 6:9, 10; Korinetia 2, 7:1.

  •   Manaˈo hape: Te haapiiraa teitei, o te ravea maitai aˈe no te haamaitai mai i te ao

     Parau mau, mea rahi te haere nei i te haapiiraa teitei no te haamaitai ia ratou e i te ao, eiaha no te moni, te tiaraa aore ra te mau mea tia ore. E fa maitai roa te reira. Ua maiti râ te mau Ite no Iehova i te tahi atu aveia. Mai ia Iesu, te tiaturi nei matou e maoti noa te Faatereraa arii a te Atua e maitai ai te ao. (Mataio 6:9, 10) Aita râ matou e tiai noa ia faaafaro te Faatereraa arii i te mau fifi. Mai ia Iesu, te faaite haere nei matou i “te parau apî oaoa o te Faatereraa arii” ati aˈe te ao ma te tauturu e tausani taata i te mau matahiti atoa ia haamaitai mai i to ratou oraraa. iMataio 24:14.

a No te feia apî Ite no Iehova o te ora noa ra e to ratou ra na metua, e pee ratou i te mau aniraa a to ratou na metua aita anaˈe te reira e patoi i ta te Atua mau ture.—Kolosa 3:20.

b No reira, ua pia matou hau atu 11 mirioni papai mai te buka rairai A tutava i te haapii i te taio e i te papai. Te faatere atoa nei matou na te ao nei i te mau haapiiraa tamoni ore no te haapii i te taio e te papai na roto 120 reo. Mai 2003 tae atu 2017, ua haapii atu matou e 70 000 taata ia taio e ia papai.

c A hiˈo i te tumu parau “Devrais-je abandonner l’école ?

d Ei hiˈoraa, te faaitoito nei matou i te metua ia afai i ta ratou tamaroa e tamahine i te haapiiraa. A hiˈo i te tumu parau i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Mati 2003 “Dois-je envoyer mes enfants à l’école ?

e A hiˈo i te tumu parau “Comment aider votre enfant à avoir de meilleures notes.

f A hiˈo i te tuhaa i nia jw.org “Points de vue sur l’origine de la vie.

g Practical Economics: Economic Transformation and Government Reform in Georgia 2004—2012, api 170.

h Journal of Alcohol and Drug Education, Vea 61, No 1, Eperera 2017, api 72.

i A hiˈo i te tuhaa i nia jw.org “Ua taui te Bibilia i to ˈu oraraa” no te tahi mau hiˈoraa e faaite ra i te puai o te Parau a te Atua e o te poroi o te Faatereraa arii.