Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapii i ‘te hohoˈa o te parau mau’

A haapii i ‘te hohoˈa o te parau mau’

“Tei ia oe . . . te hohoˈa o te ite, e te parau mau i roto i te ture.”—ROMA 2:20.

1. No te aha mea faufaa ˈi no tatou ia taa i ta Paulo i parau no nia i te Ture a Mose?

 E TAUTURU mai te mau papai Bibilia a Paulo ia taa i te faufaaraa o te tuhaa e rave rahi o te Ture ta Iehova i horoa ia Mose. I ta ˈna rata i to Hebera, ua haamaramarama oia mea nafea Iesu, ei ‘tahuˈa rahi haapao maitai,’ i tatara roa ˈi i te hara ia noaa te ora mure ore i te feia e faaite i te faaroo. (Heb. 2:17; 9:11, 12) Ua faataa Paulo e ua riro noa te sekene ei “huru o te mau mea o te raˈi.” O Iesu te Arai o te hoê faufaa maitai aˈe i ta Mose Ture. (Heb. 7:22; 8:1-5) Mea faufaa roa taua mau faataaraa ra i te tau o Paulo e i teie mahana atoa. Maoti te reira e mauruuru roa ˈtu â ˈi tatou no ta te Atua i faanaho.

2. Eaha tei noaa ê na i te mau Kerisetiano ati Iuda?

2 Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano i Roma, i te mau ati Iuda iho â râ no ǒ tei haapiihia i te Ture. Ua matau hoi vetahi i te Ture a te Atua, ua noaa ê na ia ratou te “hohoˈa o te ite, e te parau mau” no nia ia Iehova e i ta ˈna mau ture tia. Mai te mau ati Iuda haapao maitai i tahito, ua taa maitai e ua faatura teie mau Kerisetiano ati Iuda i te reira i nehenehe atu ai ratou e aratai, e haapii e e haamaramarama i tei ore i ite i taua Ture ra.—A taio i te Roma 2:17-20.

ATA NO TE TUSIA O IESU

3. Eaha te haapii mai no nia i te mau tusia i tahito?

3 Mea faufaa no tatou te ite ta Paulo i faahiti, oia atoa te mau ture aveia o te Ture a Mose, no te taa i ta Iehova mau opuaraa. Ma te feruri i te reira, e hiˈo mai ïa tatou i te hoê tuhaa o taua Ture ra, oia hoi mea nafea te mau tusia i te aratairaa i te mau ati Iuda ia farii ma te haehaa i te Mesia e ia taa i ta te Atua e titau ra ia ratou. Aita taua mau titauraa ra i taui no ta ˈna mau tavini i teie mahana. E haapii atoa mai tatou e nafea ta te Atua mau ture i horoa ia Iseraela e tauturu mai ai ia hiˈopoa i te huru o ta tatou taviniraa moˈa.—Mal. 3:6.

4, 5. (a) Ua haamanaˈo te Ture a Mose i te mau ati Iuda i te aha? (b) Eaha ta te ture a te Atua no nia i te mau tusia e faaite ra?

4 Ua haamanaˈo e rave rahi tuhaa o te Ture i te mau ati Iuda e e taata hara ratou. Ei hiˈoraa, ia tapea noa ˈtu te hoê i te tino pohe e titauhia ia tamâ oia ia ˈna iho. E taparahihia e e tahuhia te puaatoro ufa apî uteute maau ore, a faaohipahia ˈi te rehu no “te pape tamâ.” E pîpîhia te reira i nia i te taata ei tamâraa ia ˈna i te toru e te hitu o te mahana i muri aˈe oia i viivii ai i te tino pohe. (Num. 19:1-13) Ei haamanaˈoraa i te hara e te tia ore o te taata i fanauhia, e vai viivii noa te hoê vahine fanau no te hoê tau. E ia oti, e pûpû oia i te hoê tusia ei tamâraa ia ˈna.—Lev. 12:1-8.

5 Ua titauhia te mau tusia animara no te faaoreraa hara i roto e rave rahi atu â tupuraa o te oraraa. Ia ite te ati Iuda i te reira aore ra aita, e “ata” noa te mau tusia i pûpûhia i te hiero o Iehova no te tusia tia roa o Iesu.—Heb. 10:1-10.

MANAˈO TANO NO NIA I TE TUSIA

6, 7. (a) Eaha ta te mau Iseraela e haamanaˈo ia pûpû ratou i te tusia, e eaha ta te reira e faahohoˈa ra? (b) Eaha paha ta tatou e ui?

6 Ia au i te hoê ture no nia i te tusia animara, ia pûpûhia ïa te hoê animara “maau ore,” eiaha ei matapo, mea pepe, paruparu aore ra maˈimaˈi. (Lev. 22:20-22) No nia i te maa hotu, ia horoahia ïa te “oho matamua,” te mea maitai roa ˈˈe o tei ootihia. (Num. 18:12, 29) Eita Iehova e farii i te mea ino. Ia pûpû te mau Iseraela i te tusia animara maitai roa ˈˈe, e faahohoˈa ïa te reira i te tino maˈi ore e ino ore o ta Iesu e faatusia. E horoa Iehova i ta ˈna mea maitai e here roa ˈˈe no te faaora mai i te huitaata i te hara e te pohe.—Pet. 1, 1:18, 19.

7 Ia pûpû te hoê taata i te tusia no to ˈna mauruuru rahi i to Iehova maitai, eita anei oia e horoa i te mea maitai roa ˈˈe? Na te taata taitahi e maiti i ta ˈna e horoa. Ua ite râ oia e eita te Atua e au i te tusia ino. A na reira ˈi oia, e tusia faatia ture noa ïa e te teimaha ta ˈna e pûpû ra. (A taio i te Malaki 1:6-8, 13.) E feruri tatou: ‘Eaha te huru o ta ˈu taviniraa ia Iehova? Mea tano paha ia hiˈo faahou vau i te reira e i te mau tumu atoa e tavini ai au ia ˈna?’

8, 9. No te aha e mea maitai ai ia hiˈopoa tatou i te huru pûpûraa tusia a Iseraela?

8 Ei faaiteraa i to ˈna mauruuru ia Iehova, e pûpû te Iseraela i te hoê tusia hopoi noa. Aore ra no te ani i ta ˈNa farii maitai, e horoa oia i te tusia taauahi. E maiti iho â oia i te animara maitai roa ˈˈe. E oaoa ïa oia i te na reira. I teie mahana, aita taua mau tusia e titau-faahou-hia ra i te mau Kerisetiano, ia horoa râ ratou i to ratou taime, puai, e faufaa no te tavini ia Iehova e tia ˈi. Ua faahiti Paulo i te tusia a “te vaha” i te faaiteraa i te tiaturiraa Kerisetiano e “te hamani maitai, e te horoa” ei tusia ta te Atua e au. (Heb. 13:15, 16) Ia tavini te nunaa o Iehova mai tera, e faaite ïa ratou i to ratou mauruuru no te mau mea atoa ta Iehova i horoa. Mai te mau Iseraela i tahito, e mea maitai ia hiˈopoa i te huru e i te tumu tatou e tavini ai i te Atua.

9 E nafea ïa ia titau te Ture a Mose i te Iseraela i te tusia no te hara aore ra taraehara a hapa ˈi oia? (Lev. 4:27, 28) I to oe manaˈo, ua taa ê anei te tusia i titauhia i tei horoahia ma te aau tae? Ia hinaaro te hoê taata ia maitai noa to ˈna mau taairaa e o Iehova, eiaha ïa te tusia ia ravehia ma te amuamu.

10. Eaha te mau “tusia” ta te mau Kerisetiano e rave e maitai faahou ai te mau taairaa?

10 I teie mahana atoa, e ite paha oe e ua huru ê te hoê taeae i ta oe mau parau aita hoi i opuahia. E faaara mai paha to oe manaˈo haava e ua hara oe. Ia hinaaro tatou ia oaoa Iehova, e faaitoito anaˈe ïa i te faatitiaifaro i te hara. E ani anaˈe i te taeae ia faaore mai i ta tatou hapa. No te hoê râ hara rahi, e imi anaˈe ïa i te tauturu a te mau matahiapo î i te here. (Mat. 5:23, 24; Iak. 5:14, 15) E ere paha i te mea ohie ia faatitiaifaro ua hara anaˈe tatou i te taata aore ra i te Atua. Ia ravehia iho â teie mau “tusia” e maitai faahou ai to tatou taairaa e o Iehova e to tatou taeae e e fanaˈo faahou ai tatou i te hoê manaˈo haava maitai e te hapa ore. E papu ïa tatou e o ta Iehova aratairaa te mea maitai roa ˈˈe.

11, 12. (a) Eaha te tusia no te maitai? (b) Eaha ta te tusia no te maitai e haapii mai?

11 I roto i te Ture, e tusia no te faahau e te Atua te tusia no te maitai. E amu te taata e to ˈna utuafare i te iˈo o te animara i faatusiahia i roto paha i te hoê o te mau piha tamaaraa o te hiero. E fanaˈo te tahuˈa i ohipa i te hoê tuhaa, mai te tahi atoa mau tahuˈa e tavini ra i te hiero. (Lev. 3:1; 7:31-33) Te hinaaro o te taata i pûpû i te tusia, ia maitai ïa to ˈna mau taairaa e te Atua. Mai te huru ra e, a amu paatoa ˈi taua taata ra, to ˈna utuafare e te mau tahuˈa i taua maa ra, e taairaa hau ïa to ratou e o Iehova.

12 E haamaitairaa rahi ia titau manihini ia Iehova, ei auraa parau, i te hoê amuraa maa e a farii ai oia, e ere anei? E horoa iho â ïa te fatu fare i te mea maitai roa ˈˈe no te farii maitai i ta ˈna manihini. Te haamahitihiti ra te ravea o te tusia no te maitai, tuhaa o te hohoˈa o te parau mau, e maoti te tusia o Iesu e fanaˈo ai te feia atoa e hinaaro ra i te hoê taairaa hau e te piri roa e to tatou Atua Poiete. I teie mahana, e nehenehe tatou e faahoa ˈtu i te Atua ia horoa tatou i ta tatou faufaa e to tatou puai, ei tusia, no te tavini ia ˈna.

FAAARARAA NO NIA I TE TUSIA

13, 14. No te aha Iehova i ore ai i farii i te tusia ta te arii Saula i opua?

13 Ua farii Iehova i te mau tusia i pûpûhia ma te manaˈo tano. E piti râ hiˈoraa no nia i te tusia ta te Atua i ore i farii i roto i te Bibilia. Eaha te tumu? O ta tatou ïa e hiˈo mai.

14 Ua parau te peropheta Samuela i te arii Saula e e haamou Iehova i to Amaleka. Ia haapohe roa ïa Saula i tera nunaa enemi e ta ratou atoa mau animara e tia ˈi. I muri aˈe râ i to ˈna upootiaraa, ua faatia Saula ia faaherehere ta ˈna mau faehau ia Agaga, te arii a to Amaleka, e te mau animara maitai roa ˈˈe no te pûpû ei tusia na Iehova. (Sam. 1, 15:2, 3, 21) Ua nafea Iehova? No to Saula auraro ore, aita te Atua i hinaaro faahou ia ˈna ei arii no Iseraela. (A taio i te Samuela 1, 15:22, 23.) Eaha ta te reira e haapii maira? E farii te Atua i ta tatou mau tusia ia auraro tatou i ta ˈna mau faaueraa.

15. Eaha ta te mau Iseraela i faaite a pûpû ai ratou i te tusia ma te rave atoa i te ohipa ino?

15 To roto te tahi atu hiˈoraa i te buka a Isaia. I tera tau, i pûpû na to Iseraela i te mau tusia na Iehova ei faaoreraa i ta ratou hara. Teie râ, i te hoê â taime, ua tamau noa ratou i te rave i te ohipa ino. Ua faufaa ore ïa ta ratou mau tusia. Ua ui atu Iehova: “Eaha ta ˈu faufaa i ta outou mau tusia e rave rahi? ua fiu vau i te tusia taauahi mamoe oni, e te toâhua o te mau puaa faaamuhia ra; e te toto puaatoro, e to te mau arenio, e to te mau puaaniho ra, aore ïa o ˈu auraa ˈtu. . . . Atira na te tusia faufaa ore; o te mea noˈanoˈa ra, o ta ˈu ïa mea faufau.” Eaha hoi te fifi? Ua parau atu te Atua: “E ia pinepine noa ta outou pure, e ore au e faar[oo] atu; ua îî hoi to outou rima i te toto. E horoi ia outou, e ia mâ outou; e faataa ê outou i te ino ta outou e rave ra i mua i to ˈu nei mata; atira na i te rave i te ino.”—Isa. 1:11-16.

16. Ia aha tatou e farii ai te Atua i te tusia?

16 Eita Iehova e au i te tusia a te feia tatarahapa ore. E farii râ oia i te mau pure e te mau ô a tei tutava ra i te auraro i ta ˈna mau faaueraa ma te aau tae. Maoti te Ture i ite ai taua feia ra e e taata hara ratou o te titau ra i te faaoreraa hapa a Iehova. (Gal. 3:19) Ma te tano, ua faatupu te iteraa i te reira i te hoê aau tatarahapa. I teie mahana, e mea tia ia haamanaˈo tatou e maoti noa te tusia o te Mesia e faaore ai Iehova i ta tatou hara. Mai te peu e e taa e e haafaufaa tatou i te reira, e mauruuru Iehova i te mau mea atoa ta tatou e horoa no te tavini ia ˈna ma te itoito rahi.—A taio i te Salamo 51:17, 19.

FAATUPU I TE FAAROO I TE TUSIA O IESU

17-19. (a) E nafea tatou ia haamauruuru ia Iehova no te tusia taraehara o Iesu? (b) Eaha te hiˈopoahia i te tumu parau i muri nei?

17 Ua ite noa te mau Iseraela i te “ata” o te mau opuaraa a te Atua, area râ tatou, te ite ra ïa i te mea mau. (Heb. 10:1) Ia maitai to ratou mau taairaa e te Atua, ua faaitoito te mau ture no nia i te mau tusia i te ati Iuda ia faaite i te mau huru e au mai te mauruuru mau, te horoaraa i te mea maitai roa ˈˈe, e te iteraa i to ratou hinaaro i te tatarahapa. Na roto i te faataaraa a te mau Papai Heleni Kerisetiano, te taa ra tatou e maoti te hoo e faaore roa ˈi Iehova i te hara a nehenehe atu ai tatou e fanaˈo i te hoê manaˈo haava maitai i teie nei â. E ô faahiahia mau te tusia taraehara o Iesu.—Gal. 3:13; Heb. 9:9, 14.

18 No te fanaˈo i te mau haamaitairaa o taua tusia ra, eita e navai noa ia ite i taua hoo ra. Ua papai Paulo: “Riro atura te ture ei orometua e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo.” (Gal. 3:24) Mea titauhia ia faaite tatou i te faaroo na roto i te ohipa. (Iak. 2:26) Ua maramarama te mau Kerisetiano ati Iuda o te senekele matamua i te hohoˈa o te parau mau, ua matau hoi ratou i te Ture a Mose. Ia ora ïa ratou ia au i te parau mau ta ratou e haapii ra ia vetahi ê, e tia ˈi.—A taio i te Roma 2:21-23.

19 Noa ˈtu e aita e titauhia ra ia auraro te mau Kerisetiano i teie mahana i te Ture a Mose, ia tamau râ ratou i te pûpû i te tusia ta Iehova e au, e tia ˈi. E nafea? O ta tatou ïa e hiˈopoa i te tumu parau i muri nei.

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 19]

Aita ta Iehova mau titauraa i ta ˈna tavini i taui

[Hohoˈa i te api 20]

Eaha te animara ta oe e pûpû na Iehova?

[Hohoˈa i te api 22]

E fanaˈo te feia e pûpû i te tusia ta Iehova e au i ta ˈna farii maitai