Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E te mau matahiapo, te haapii ra anei outou i te tahi atu mau taeae

E te mau matahiapo, te haapii ra anei outou i te tahi atu mau taeae

“E tau to te mau mea atoa nei.”—KOH. 3:1.

1, 2. Eaha ta te mau tiaau haaati i ite i roto e rave rahi amuiraa?

 TE FAAOTI ra te tiaau haaati i ta ˈna putuputuraa e te mau matahiapo. Te hiˈo ra oia i te mau taeae e e here rahi to ˈna i teie mau tane itoito. Mea paari vetahi, e nehenehe ratou e riro ei papa no ˈna. Tera râ, te vai ra te hoê uiraa o te haapeapea ra ia ˈna. Ani aˈera oia ia ratou: “E te mau taeae, eaha ta outou i rave no te haapii i te tahi atu ia amo atu â i te hopoia i roto i te amuiraa?” Ua ite te mau taeae e i to ˈna tere hopea, ua faaitoito te tiaau haaati ia faataa ˈtu â i te taime no te haapii i te tahi atu mau taeae. Ua faˈi râ te hoê matahiapo: “Mea iti roa ta matou i rave.” E ua farii te tahi atu mau matahiapo i tera parau.

2 Mai te peu e e matahiapo oe, peneiaˈe e horoa atoa oe i te hoê â pahonoraa. Ua ite te mau tiaau haaati e mea faufaa ia faataa te matahiapo e rave rahi i te taime rahi aˈe no te haapii i te mau taeae apî aˈe e te mau taeae paari ia haapao i te amuiraa. Tera râ, mea fifi roa paha te reira. No te aha?

3. (a) Mea nafea te Bibilia i te faaiteraa e mea faufaa ia haapii i te tahi atu mau taeae ia amo i te hopoia? (b) No te aha o te taatoaraa te faufaahia i teie faaineineraa? (c) No te aha paha mea fifi ai no te tahi mau matahiapo ia haapii i te tahi atu mau taeae?

3 Ei matahiapo, ua ite oe e mea faufaa ia faataa i te taime no te haapii i te mau taeae ia amo i te hopoia. * Ua ite oe e te hinaarohia ra hau atu â taeae no te tauturu i te mau amuiraa ia puai i teie nei â e no te turu i te mau amuiraa apî i a muri aˈe. (A taio i te Isaia 60:22.) Te parau ra te Bibilia e mea titauhia “ia haapii atu ia vetahi ê.” (A taio i te Timoteo 2, 2:2.) Mea fifi atoa paha ia faataa i te taime no te na reira. Mea titauhia hoi ia haapao oe i te mau hinaaro o to oe utuafare e i ta oe ohipa. Ia haapao atoa i te mau hinaaro o te amuiraa e i te tahi atu mau ohipa ru. I te mea e mea rahi ta tatou ohipa, e hiˈo mai tatou no te aha mea faufaa ˈi ia faataa oe i te taime no te haapii i te tahi atu mau taeae.

MEA FAUFAA IA FAAINEINE ATU I TEIE NEI Â

4. I te tahi mau taime, no te aha te mau matahiapo e tiai noa ˈi no te haapii i te mau taeae ia amo i te hopoia?

4 No te aha paha mea fifi ai ia faataa i te taime no te haapii i te mau taeae i roto i te amuiraa ia amo i te hopoia? E manaˈo paha vetahi: ‘Te vai ra te tahi mau ohipa a te amuiraa mea ru e mea titauhia ia rave oioi. Ia ore au e faaineine oioi i te tahi atu mau taeae, eita te amuiraa e fifihia.’ Tera mau anei? Te vai ra paha te tahi atu mau ohipa mea faufaa ia haapao-oioi-hia. Ia tiai noa râ oe, e fifihia paha te amuiraa i muri aˈe.

5, 6. (a) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te hoê taata faahoro e e nafea oia e haapao ai i to ˈna pereoo? (b) E nafea ia faaau i te reira i te faaineineraa i te amuiraa?

5 E rave anaˈe i te hoê hiˈoraa. Ia maitai noa te hoê pereoo, ua ite te taata faahoro e mea faufaa ia taui tamau oia i te hinu pereoo. E manaˈo paha oia e mea faufaa aˈe ia titô i te mori i roto i te pereoo, ia ore, eita te pereoo e tere faahou. E nehenehe atoa o ˈna e manaˈo e e no te rahi o te ohipa, e taui oia i te hinu i muri aˈe. Parau mau, e tere noa iho â te pereoo. Mea atâta râ te reira. Ia ore te taata faahoro e taui i te hinu, ia tae i te hoê taime, e ino te pereoo. I te pae hopea, e pau atu â to ˈna taime e ta ˈna moni no te tataî i te pereoo. Eaha te haapiiraa?

6 E mea tia ia haapao oioi te mau matahiapo i te mau ohipa faufaa. Ia ore ratou e na reira, e fifihia te amuiraa. E titauhia i te taata faahoro pereoo ia titô tamau i te mori, oia atoa e titauhia i te mau matahiapo ia ite papu i “te mau mea i hau i te maitai,” aore ra faufaa aˈe. (Phil. 1:10) No te rahi râ o te ohipa faufaa a te tahi mau matahiapo, aita ˈtura to ratou e taime no te faaineine i te tahi atu mau taeae. E au ïa te reira i te oreraa e tuu i te hinu i roto i te pereoo. Ia tiai noa te mau matahiapo, ia tae i te hoê taime, eita e ravai faahou te mau taeae faaineinehia no te haapao i te mau mea atoa te titauhia ia rave.

7. Eaha to tatou manaˈo i te mau matahiapo o te faataa ra i te taime no te haapii i te tahi atu mau taeae ia amo i te hopoia?

7 Eiaha roa ˈtu ïa e manaˈo e e ere te faaineineraa i te mea faufaa. Ia anaanatae te mau matahiapo i te a muri aˈe o te amuiraa e ia faataa ratou i te taime no te haapii i te tahi atu mau taeae ia amo i te hopoia, e tavini î i te paari e te faufaa ratou no to ratou mau taeae e tuahine. (A taio i te Petero 1, 4:10.) E nafea te amuiraa e faufaahia ˈi?

A FAAOHIPA MAITAI I TE TAIME

8. (a) Eaha te tahi tumu e haapii ai te mau matahiapo i te tahi atu mau taeae? (b) Eaha te hopoia faufaa mau e te ru a te mau matahiapo o te tavini ra i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te hoê ohipa faufaa e te ru.”)

8 E mea titauhia ia faaite te mau matahiapo aravihi i te haehaa e ia farii ratou e a paari mai ai, eita ta ratou e nehenehe faahou e rave i te mau ohipa atoa ta ratou e rave ra i teie nei. (Mika 6:8) Ia taa atoa i te mau matahiapo e “aore roa e taata i ite i ta ˈna e roohia mai,” e nehenehe ïa te hoê ohipa e tupu taue a fifihia ˈtu ai ratou no te haapao i ta ratou mau hopoia. (Koh. 9:11, 12; Iak. 4:13, 14) No to ratou here e hinaaro e aupuru i te nunaa o Iehova, e haa rahi te mau matahiapo no te haapii i te mau taeae apî i te aravihi i noaa mai ia ratou i tera roaraa matahiti.—A taio i te Salamo 71:17, 18.

9. Eaha te tupuraa i mua nei e riro ai te faaineineraa i te mea faufaa?

9 Mea faufaa atoa te mau matahiapo o te faaineine ra i te tahi atu mau taeae no te mea maoti ta ratou mau tutavaraa e puai mai ai te amuiraa. Ma teie haapiiraa e ineine ai hau atu â taeae no te tauturu i te amuiraa ia vai hoê e ia vai taiva ore i te Atua. Mea faufaa te reira i teie anotau hopea e mea faufaa roa ˈtu â i te roaraa o te ati rahi e fatata mai ra. (Ezk. 38:10-12; Mika 5:5, 6) E te mau matahiapo e, a haamata i teie nei â i te faataa i te taime no te haapii i te tahi atu mau taeae.

10. No te fanaˈo i te taime no te haapii i te tahi atu mau taeae, eaha paha te titauhia ia rave te hoê matahiapo?

10 Ua taa ia matou e ua î aˈena ta oe porotarama no te mea te haapao nei oe i te mau ohipa faufaa a te amuiraa. Tera râ, mea titauhia ia rave oe i te tahi taime i roto i tera tuhaa no te haapii i te tahi atu mau taeae. (Koh. 3:1) Ma te na reira, e faaohipa maitai oe i to oe taime e e faufaahia te amuiraa a muri aˈe.

A FAATUPU I TE MAU HURU TUPURAA MAITAI

11. (a) Eaha te mea anaanatae no nia i te mau manaˈo tauturu ta te mau matahiapo o te fenua rau i horoa i te pae o te faaineineraa? (b) Ia au te Maseli 15:22, no te aha mea faufaa ˈi ia hiˈopoa i te mau manaˈo tauturu a te tahi atu mau matahiapo?

11 Aita i maoro aˈenei, ua anihia i te tahi mau matahiapo mea nafea ratou i te faaineine-maitai-raa i te tahi atu mau taeae ia ohipa ˈtu â i roto i te amuiraa. * Ua horoa te mau matahiapo atoa i te hoê â aˈoraa noa ˈtu e no te fenua taa ê ratou. Eaha ta te reira e haapapu ra? Mea maitai teie faaineineraa niuhia i nia i te Bibilia no te feia ‘i te mau vahi atoa e i te mau amuiraa atoa.’ (Kor. 1, 4:17) No reira, i roto i teie tumu parau e i to muri mai, e hiˈopoa mai tatou i te tahi mau manaˈo tauturu ta teie mau matahiapo i horoa.—Mas. 15:22.

12. Eaha te titauhia ia faatupu te matahiapo, e no te aha?

12 A tahi, e titauhia ia faatupu te mau matahiapo i te mau huru tupuraa maitai. No te aha? E titauhia ia faaineine te hoê taata faaapu i te repo fenua hou oia a tanu ai i te mau huero. Oia atoa, e titauhia ia faaineine te hoê matahiapo i te aau o te taeae hou a haapii ai ia ˈna i te tahi ohipa. E nafea ïa oia e faatupu ai i te mau huru tupuraa maitai? E nehenehe oia e pee i te hiˈoraa o te hoê taata aravihi i te haapii, te peropheta Samuela.

13-15. (a) Eaha ta Iehova i parau ia Samuela ia rave? (b) Mea nafea Samuela i te faaineineraa ia Saula no ta ˈna hopoia apî? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (c) No te aha mea faufaa ˈi teie aamu Bibilia no nia ia Samuela no te mau matahiapo i teie mahana?

13 I te hoê mahana, ua hau atu i te 3 000 matahiti aˈenei, ua parau Iehova i te peropheta Samuela tei paari: “Ananahi mai teie nei e tono mai ai au i te hoê taata, no ǒ i te fenua o Beniamina, i ǒ nei ia oe nei, e e faatahinu oe ia ˈna ei tavana i nia iho i to ˈu ra mau taata ia Iseraela.” (Sam. 1, 9:15, 16) Ua taa ia Samuela e e ere na ˈna faahou e aratai i te nunaa Iseraela e ua hinaaro Iehova ia faatahinu o ˈna i te hoê aratai apî. No reira, ua faanaho Samuela i ta ˈna e nehenehe e rave no te faaineine i teie taata no te hopoia apî.

14 I te mahana i muri iho, ua farerei o Samuela ia Saula e ua parau Iehova i te peropheta: “A hiˈo na i te taata ta ˈu i parau atu ia oe.” Oioi roa o Samuela i te rave mai ta ˈna i faanaho ia nehenehe oia e aparau ia Saula. Ua titau manihini Samuela ia Saula e i ta ˈna tavini no te tamaa e ua tuu oia ia raua i te parahiraa maitai aˈe e ua horoa i te tuhaa maitai aˈe o te animara i tupaihia. Ua parau Samuela: “A amu, i vaiiho-mau-hia hoi na oe mau.” I muri iho i te tamaaraa, ua titau manihini Samuela ia Saula i to ˈna fare. E aparauraa au mau ta raua a haere noa ˈi e a tae ai i te fare o Samuela, “ua paraparau ihora Samuela raua o Saula i nia iho i te fare” e tae roa i te taime e haere ai raua e taoto. I te mahana i muri iho, ua faatahinu o Samuela ia Saula, ua hôˈi oia ia ˈna e ua horoa ˈtu hau atu â faaueraa. I muri iho, haere atura Saula. Ua ineine oia no te ohipa e tupu i muri aˈe.—Sam. 1, 9:17-27; 10:1.

15 Ua faatahinu Samuela ia Saula no te aratai i te hoê nunaa. Mea papu, mea taa ê roa te reira i te faaineineraa i te hoê taeae no te riro mai ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu i roto i te amuiraa. E nehenehe râ te mau matahiapo e huti mai e rave rahi haapiiraa faufaa i te huru faaineineraa a Samuela i te aau o Saula. E hiˈo mai tatou e piti.

A HAAPII I TE TAHI ATU MAU TAEAE E A RIRO EI HOA MAITAI

16. (a) Eaha to Samuela huru aau a ani ai Iseraela i te hoê arii? (b) Ua aha Samuela a ani ai Iehova ia ˈna ia faatahinu ia Saula?

16 A rave, eiaha e haamarirau. A faaroo ai o Samuela e te hinaaro ra te mau Iseraela i te hoê arii taata, ua inoino oia e ua manaˈo e ua tuuhia oia i te hiti. (Sam. 1, 8:4-8) E toru taime to Iehova parauraa ia ˈna ia faaroo i te nunaa no te mea aita oia i hinaaro e horoa ˈtu i te hoê arii. (Sam. 1, 8:7, 9, 22) Noa ˈtu e tera to Samuela mau huru aau, aita o ˈna i pohehae aore ra i riri i te taata o te rave i to ˈna tiaraa ei aratai. I to Iehova parauraa ia Samuela ia faatahinu ia Saula, ua na reira oia ma te ore e haamarirau. Ua faaroo oioi oia no to ˈna here ia Iehova.

E te mau taeae, a faataa i te taime i roto i ta outou porotarama no te taeae ta outou e haapii ra ia amo i te hopoia

17. E nafea te mau matahiapo i teie mahana e pee ai i to Samuela hiˈoraa e eaha te oaoa ta ratou i ite?

17 Te vai ra e rave rahi matahiapo aravihi i teie mahana o tei pee i te hiˈoraa o Samuela e o tei haapii i te tahi atu mau taeae ma te here. (Pet. 1, 5:2) Ua ineine teie mau matahiapo î i te here i te haapii i te tahi atu e aita ratou e mǎtaˈu ra i te horoa ˈtu i te tahi o ta ratou mau hopoia i roto i te amuiraa i te tahi atu mau taeae. No ratou, e “tauturu” faufaa teie mau taeae o te turu ra ia ratou ia haapao i ta te amuiraa e hinaaro mau ra. (Kor. 2, 1:24; Heb. 13:16) E te oaoa nei teie mau matahiapo miimii ore i te ite e te faaohipa ra teie mau taeae i to ratou aravihi no te tauturu i to Iehova nunaa.—Ohi. 20:35.

18, 19. E nafea te hoê matahiapo e faaineine ai i te aau o te hoê taeae, e no te aha mea faufaa ˈi?

18 A riro ei hoa, eiaha noa ei taeae e horoa ra i te haapiiraa. A farerei ai o Samuela ia Saula, e nehenehe ta te peropheta e faatoroa oioi ia ˈna ei arii ma te rave i te hinu a ninii atu ai i te reira i nia i to ˈna upoo. E faatahinuhia ïa te arii apî, aita râ oia i faaineinehia no te aratai i te nunaa o te Atua. Ua faataa râ o Samuela i te taime no te faaineine i te aau o Saula no ta ˈna hopoia apî. Hou a faatahinu ai ia Saula, ua tamaa raua, ua hahaere raua, ua aparau maoro raua e ua tamǎrû atoa. Ua tiai Samuela i te taime tano no te faatahinu i te arii apî.

A haamata i te haapii i te tahi atu ma te riro na mua ei hoa (A hiˈo i na paratarafa 18, 19)

19 Hoê â huru i teie mahana. Hou a haamata ˈi i te haapii i te tahi atu mau taeae ia amo i te hopoia, e mea titauhia ia riro te hoê matahiapo ei hoa no te taeae. Mea taa ê te huru raveraa a te hoê matahiapo i nia i te taeae taitahi, e haapao o ˈna i to ratou huru tupuraa e taˈere. Noa ˈtu te vahi oe e ora ˈi, ia faataa oe i te taime i roto i ta oe porotarama no ˈna, e ite oia e mea faufaa oia no oe. (A taio i te Roma 12:10.) Mea papu, e mauruuru roa teie mau taeae i te haapao maitai î i te here ta oe e faaite atu.

20, 21. (a) E nafea oe e faataa ˈi eaha te hoê taata haapii aravihi? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i to muri mai tumu parau?

20 Parau mau, mea au na te hoê taata haapii aravihi i te faaineine i te tahi atu. E mea tia atoa râ ia here o ˈna i te taata ta ˈna e haapii ra. (A hiˈo i te Ioane 5:20.) No te aha mea faufaa ˈi? Ia taa i te hoê taeae e te anaanatae mau ra oe ia ˈna, e ineine o ˈna i te pee i ta oe e haapii atu. E te mau matahiapo, eiaha noa e haapii atu, ia riro atoa râ outou ei hoa maitai.—Mas. 17:17; Ioa. 15:15.

21 I muri iho i te faaineineraa i te aau o te hoê taeae, e nehenehe te hoê matahiapo e haamata i te haapii ia ˈna ia amo i te hopoia. Eaha te mau ravea ta te mau matahiapo e nehenehe e faaohipa? E hiˈopoa mai ïa tatou i te reira i to muri mai tumu parau.

^ Ua papaihia teie tumu parau e i to muri mai no te mau matahiapo. Tera râ, o te taatoaraa te faufaahia i teie mau haamaramaramaraa. No te aha? E tauturu te reira i te mau taeae atoa ia taa e mea faufaa ia faaineinehia ratou no te rave hau atu â i roto i te amuiraa. Mea rahi anaˈe te taeae te faaineinehia, o te amuiraa taatoa te faufaahia.

^ Te ora ra teie mau matahiapo i Afirika Apatoa, Auteralia, Bangladesh, Beletita, Beresilia, Farani, Guyane, Korea, Marite, Mehiko, Namibie, Nigéria, Réunion, Rusia e Tapone.