Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A tiaturi noa ia Iehova!

A tiaturi noa ia Iehova!

“E tiaturi ia ˈna eiaha e faaea, e te mau taata e.”—SAL. 62:8.

1-3. No te aha Paulo i papu ai e e nehenehe oia e tiaturi ia Iehova? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 I ORA na te mau Kerisetiano i Roma i te senekele matamua i te hoê anotau atâta mau. Ua hamani-ino-hia te mau Kerisetiano ma te uˈana e to Roma. Ua parihia e na ratou i tanina ia Roma, oia atoa e mea riri na ratou i te taata. Ua tapeahia e rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine. Ua amuhia vetahi e te mau animara. Ua patitihia te tahi atu i nia i te mau pou e i muri iho ua tanina-ora-hia no te turama i te po. Mai te peu e ua ora oe i tera tau, ua ite oe e e nehenehe oe e faaruru i te tahi o teie mau ohipa.

2 I tera taime fifi mau, ua tuuhia te aposetolo Paulo i te fare tapearaa. Ua uiui paha oia e e tauturu anei to ˈna mau taeae Kerisetiano ia ˈna no te mea ua haamanaˈo oia e aita o ˈna i tauturuhia i te hoê tupuraa na mua ˈtu. Ua fanaˈo râ o Paulo i te tauturu no ô mai ia Iehova ra maoti te Fatu ra o Iesu. Ua papai oia: “Ua turu maira râ te Fatu ia ˈu, ua faaitoito maira.” Ua horoa Iesu ia Paulo i te puai ta ˈna e hinaaro mau ra. Ua papai atoa Paulo e ua ‘faaorahia oia i te vaha o taua liona ra.’—Tim. 2, 4:16, 17. *

3 Ua haamanaˈo o Paulo mea nafea Iehova i te tautururaa ia ˈna i na mua ˈˈe. Ua papu ia ˈna e e horoa ˈtu Iehova i te puai ta ˈna i hinaaro mau no te faaoromai i te fifi ta ˈna e faaruru ra i teie nei e ta ˈna e faaruru a muri aˈe. No reira oia i papai ai: “Na te Fatu â e faaora ia ˈu i te mau ino atoa.” (Tim. 2, 4:18) Ua haapii atoa Paulo e i roto i te mau tupuraa aita e maraa i to ˈna mau taeae ia tauturu ia ˈna, e nehenehe noa o ˈna e tiaturi i te tauturu a Iehova e a Iesu. E mea papu te reira i roto i to ˈna feruriraa.

TAIME NO TE TIATURI ATU Â IA IEHOVA

4, 5. (a) O vai te nehenehe e horoa mai i te tauturu ta oe e hinaaro mau ra? (b) E nafea ia puai atu â to oe taairaa e o Iehova?

4 Ua faaruru aˈena anei oe i te hoê fifi a moemoe roa ˈtu ai oe no te mea aita e taata no te tauturu ia oe? Peneiaˈe aita e ohipa faahou ta oe aore ra ua faahepohia oe i te fare haapiiraa. Peneiaˈe ua maˈi-roa-hia oe aore ra ua faaruru i te tahi atu fifi. Ua ani paha oe i te tahi atu taata i te tauturu, tera râ, ua inoino oe no te mea aita ratou i horoa mai i te tauturu ta oe i hinaaro mau ra. Mea papu, te vai ra te mau fifi eita ta te taata e nehenehe e faatitiaifaro. E nafea ïa? Te parau mai ra te Bibilia ia “tiaturi ia Iehova.” (Mas. 3:5, 6) E nehenehe râ anei oe e papu e e tauturu o ˈna ia oe? E! E nehenehe tatou e taio e rave rahi hiˈoraa o te haapapu mai e e tauturu iho â Iehova i to ˈna nunaa.

A hiˈo i te fifi ei taime no te tiaturi maite ia Iehova

5 Eiaha e inoino ia ore te taata e nehenehe e horoa i te tauturu ta oe e hinaaro mau ra. Mai ia Paulo râ, a hiˈo i te fifi ei taime no te tiaturi maite ia Iehova. Oia atoa no te ite e nafea oia e haapao ai ia oe i roto i to oe iho oraraa. E puai roa mai ïa to oe tiaturi ia Iehova e to oe taairaa e o ˈna.

MEA FAUFAA IA TIATURI IA IEHOVA

6. No te aha paha e ere ai i te mea ohie ia tiaturi ia Iehova ia faaruru tatou i te hoê fifi?

6 Te vai ra paha te hoê fifi o te haapeapea ra ia oe. Ua rave oe i tei nehenehe e ua ani oe ia Iehova i ta ˈna tauturu. E nehenehe oe e tamǎrû ia oe i teie nei no te mea te tiaturi ra oe e e tauturu oia ia oe. (A taio i te Salamo 62:8; Petero 1, 5:7.) Ia hinaaro oe i te hoê taairaa maitai e o Iehova, e mea faufaa ia haapii oe i te tiaturi ia ˈna. E ere râ i te mea ohie noa. No te aha? No te mea eita paha Iehova e pahono oioi i ta oe pure.—Sal. 13:1, 2; 74:10; 89:46; 90:13; Hab. 1:2.

Te here mai ra Iehova to tatou Metua i te raˈi, ua ite oia eaha ta tatou e hinaaro mau ra

7. No te aha eita ˈi Iehova e pahono oioi noa i ta tatou mau pure?

7 No te aha eita ˈi Iehova e pahono oioi noa i ta tatou mau pure? Te parau ra te Bibilia o Iehova to tatou Metua e e tamarii tatou na ˈna. (Sal. 103:13) Eita te hoê papa e horoa i ta ˈna tamarii i te mau mea atoa ta ˈna e ani atu aore ra e horoa oioi atu i te reira. Ua ite te hoê papa e e hinaaro oioi te hoê tamarii i te tahi mea a ore atu ai e hinaaro faahou i muri iho. Ua ite atoa oia eaha te mea maitai aˈe no ta ˈna tamarii e e nafea te reira e ohipa ˈi i nia i te tahi atu. Ua ite oia eaha ta ta ˈna tamarii e hinaaro mau ra e i teihea taime e horoa ˈi. Mai te peu e e horoa oioi te papa i te mea ta te tamarii i ani atu, e riro ïa te papa ei tavini na ta ˈna tamarii. Oia atoa, te here mai ra Iehova to tatou Metua i te raˈi. Ei Atua poiete î i te paari, ua ite oia eaha ta tatou e hinaaro mau ra e eaha te taime maitai aˈe no te horoa mai i ta tatou i ani atu. Mea maitai ia tiai e ia hiˈo e nafea Iehova e pahono ai i ta tatou mau pure.—A hiˈo i te Isaia 29:16; 45:9.

8. Eaha ta Iehova e fafau ra no nia i ta tatou e nehenehe e faaoromai?

8 A haamanaˈo atoa e ua ite Iehova eaha ta te taata taitahi e nehenehe e faaoromai. (Sal. 103:14) E horoa mai ïa oia i te itoito ta tatou e hinaaro mau ra. Parau mau, i te tahi taime, e manaˈo tatou e eita ta tatou e nehenehe faahou e faaoromai i te hoê fifi. Te fafau nei râ Iehova e e ‘faatupu oia i te haapuraa.’ (A taio i te Korinetia 1, 10:13.) Mea mahanahana ia ite e e nehenehe tatou e tiaturi e ua ite Iehova eaha ta tatou e nehenehe e faaoromai.

9. Eaha te rave ia ani tatou i ta Iehova tauturu e ia ore oia e pahono oioi mai?

9 Ia ani tatou i ta Iehova tauturu e ia ore oia e pahono oioi mai, e faaoromai anaˈe. A haamanaˈo e te hinaaro ra Iehova e tauturu ia tatou. Te tiai nei râ oia i te taime maitai aˈe no te horoa mai i ta tatou e hinaaro mau ra. Te parau mai ra te Bibilia: “E tiai . . . Iehova ia faaite atu ia outou i to ˈna aroha; e ia faateiteihia oia ia faahereherehia outou. E Atua parau au hoi Iehova: e ao to te feia atoa i tiai maite ia ˈna.”—Isa. 30:18.

“TE VAHA O TAUA LIONA RA”

10-12. (a) Eaha paha te fifi ia haapao oe i te hoê melo o te utuafare tei maˈihia? (b) E nafea te tiaturiraa ia Iehova i roto i te mau taime fifi e ohipa ˈi i nia i to oe taairaa e o ˈna? A faataa.

10 Mea fifi roa paha to oe tupuraa i manaˈo ai oe mai ia Paulo o tei hinaaro ia faaorahia i “te vaha o taua liona ra.” (Tim. 2, 4:17) I te mau taime mai teie, mea faufaa roa ia tiaturi oe ia Iehova. Ei hiˈoraa, te haapao ra paha oe i te hoê melo o te utuafare tei maˈihia. Ua pure oe ia Iehova no te tauturu ia oe ia rave i te mau faaotiraa maitai e no te faaitoito ia oe. * E ite ïa oe i teie nei i te tahi hau a haamanaˈo ai e te hiˈo e te taa mai ra Iehova ia oe e i to oe tupuraa. E tauturu oia ia oe ia faaoromai e ia vai taiva ore ia ˈna.—Sal. 32:8.

A tiaturi e e horoa mai to oe Metua i te raˈi i te puai no te auraro ia ˈna ma te taiva ore

11 I te tahi mau taime, aita paha oe e ite ra e te tauturu ra Iehova ia oe. Peneiaˈe aita te taote e farii ra i te titauhia ia rave. Aore ra ua tiaturi oe e e tamahanahana to oe fetii ia oe, aita râ, e au ra e ua ino roa ˈtu â. A tiaturi noa ia Iehova o te horoa ˈtu i te itoito. A vai piri noa ia ˈna. (A taio i te Samuela 1, 30:3, 6.) I muri aˈe, ia taa ia oe mea nafea Iehova i te tautururaa ia oe, e puai atu â to orua taairaa.

12 Tera te huru aau o Linda. * Ua haapao maoro oia i to ˈna na metua tei maˈihia e tae roa ˈtu i te taime a pohe ai raua. Te parau ra oia: “I roto i tera tupuraa, mea pinepine e mea fifi roa no ta ˈu tane, no to ˈu taeae e no ˈu nei ia ite eaha te rave. E i te tahi taime, ua paruparu roa matou. A hiˈo ai râ i muri, ua ite papu atu â matou mea nafea Iehova i te haapapuraa mai e tei pihaiiho oia ia matou. Ua faaitoito oia ia matou e ua horoa mai i ta matou i hinaaro mau, noa ˈtu e e au ra e aita e ravea faahou.”

13. E nafea te tiaturiraa ia Iehova i tauturu ai ia Rhonda ia faaoromai hoê ati i muri i te tahi?

13 E tauturu mai to tatou tiaturi papu ia Iehova ia faaoromai i te mau ati. O ta Rhonda ïa i ite a faataa ˈi ta ˈna tane e ere i te Ite no Iehova ia ˈna. I tera noa â taime, ua itehia e e maˈi ino mau to to ˈna taeae o te parauhia lupus. E tau avaˈe i muri iho, ua pohe te vahine a to ˈna taeae. A maitai mai ai Rhonda, ua rave oia i te taviniraa pionie tamau. Tera râ, pohe ihora to ˈna mama. Mea nafea Rhonda i te faarururaa i teie mau ati? Te parau ra oia: “Ua paraparau noa vau ia Iehova i te mau mahana atoa, no te mau faaotiraa haihai atoa. Mea mau iho â Iehova no ˈu. Ua haapii mai au ia tiaturi ia ˈna eiaha i nia ia ˈu iho aore ra i te tahi atu. E ua tauturu iho â oia ia ˈu ma te haapao i to ˈu mau hinaaro mau atoa. Ei faahopearaa, ua ite au eaha te huru ia ohipa amui e o Iehova.”

E nehenehe atoa te mau tupuraa i roto i to oe utuafare e tamata i to oe taairaa e o Iehova (A hiˈo i na paratarafa 14-16)

14. E nafea Iehova e tauturu ai ia oe ia tiavaruhia hoê melo o te utuafare?

14 A feruri na i te tahi atu tupuraa fifi. Peneiaˈe ua tiavaruhia hoê melo o to oe utuafare. Ua ite oe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te feia tei tiavaruhia. (Kor. 1, 5:11; Ioa. 2, 10) No to oe here i tera taata, e manaˈo paha oe e mea fifi mau ia auraro i te faaueraa Bibilia aore ra eita roa ˈtu e nehenehe. E tiaturi anei oe e e horoa mai to oe Metua i te raˈi i te puai no te auraro ia ˈna ma te taiva ore? E manaˈo anei oe e ua riro teie tupuraa ei taime no te haafatata ˈtu ia Iehova?

15. No te aha Adamu i faaroo ore ai ia Iehova?

15 E faaau anaˈe te reira i ta te taata matamua ra o Adamu i rave. Ua tiaturi anei oia e e nehenehe oia e faaroo ore ia Iehova e e ora noa? Aita, “e ere hoi Adamu tei vare.” (Tim. 1, 2:14) No te aha ïa oia i faaroo ore ai ia Iehova? Ua amu Adamu i te maa hotu ta ta ˈna vahine i horoa ˈtu no te mea ua here rahi aˈe oia i ta ˈna vahine i ia Iehova. Ua faaroo oia i ta ˈna vahine, aita râ oia i faaroo i ta Iehova faaueraa.—Gen. 3:6, 17.

16. Ia here rahi aˈe tatou ia vai e no te aha?

16 Te haapii mai ra te faaotiraa a Adamu e mea faufaa ia here rahi aˈe ia Iehova i te tahi atu taata. (A taio i te Mataio 22:37, 38.) Mea puai anaˈe to tatou here ia Iehova, e nehenehe tatou e tauturu maitai aˈe i to tatou fetii o te tavini ra ia Iehova aore ra aita. Ia puai noa ïa to oe here ia Iehova e to oe tiaturi ia ˈna. Ia haapeapea oe no te hoê melo o te utuafare tei tiavaruhia, a pure ia Iehova e a faaite ia ˈna i to oe manaˈo. * (Roma 12:12; Phil. 4:6, 7) Noa ˈtu e te mauiui roa ra oe, a faariro i teie tupuraa ei taime no te haapuai i to oe taairaa e o Iehova. E nehenehe ïa oe e tiaturi ia ˈna e e papu e mea maitai noa te mau faahopearaa ia auraro oe ia ˈna.

A TIAI AI

A faaite ia Iehova e te tiaturi ra oe ia ˈna ma te tamau i te haa ma te itoito rahi i roto i te ohipa pororaa (A hiˈo i te paratarafa 17)

17. Ia tamau tatou i te haa ma te itoito rahi i roto i te ohipa pororaa, eaha ta Iehova e rave?

17 No te aha Iehova i faaora ˈi ia Paulo i “te vaha o taua liona ra”? Te parau ra o Paulo: “Ia itea-roa-hia te parau i aˈo-haere-hia nei ia ˈu.” (Tim. 2, 4:17) Ua horoa atoa mai Iehova i te ohipa pororaa i te “parau apî oaoa” e ua pii oia ia tatou to ˈna mau “hoa rave ohipa.” (Tes. 1, 2:4; Kor. 1, 3:9) Ia tamau tatou i te haa ma te itoito rahi i roto i teie ohipa, e nehenehe tatou e tiaturi e e horoa mai Iehova i te mau mea atoa o ta tatou e hinaaro mau ra. (Mat. 6:33) Mea ohie aˈe ïa ia tiai ia pahono mai Iehova i ta tatou mau pure.

18. E nafea oe e haapuai ai i to oe tiaturi ia Iehova e to oe taairaa e o ˈna?

18 I te mau mahana atoa, a haapuai i to oe taairaa e o Iehova. Ia tupu te hoê fifi e ia haapeapea oe, a faaohipa i tera taime no te haafatata ˈtu â ia Iehova. A taio, a haapii e a feruri maite i te Parau a te Atua, te Bibilia. A tamau i te pure ia Iehova e i te tavini ia ˈna ma te itoito rahi. Ma te na reira, e nehenehe oe e tiaturi e e tauturu Iehova ia oe ia faaoromai i to oe mau fifi atoa i teie nei â e i a muri aˈe.

^ Peneiaˈe ua faaorahia oia i te liona mau aore ra i te tahi atu tupuraa atâta mau.

^ Ua piahia te mau tumu parau no te tauturu i te mau Kerisetiano tei maˈihia e i te feia haapao. A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Fepuare 1994; e o te 8 no Fepuare 1997.

^ Ua tauihia te mau iˈoa.

^ Ua piahia te mau tumu parau no te tauturu ia tatou a faarue ai te hoê melo o te utuafare ia Iehova. A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tenuare 2013, api 15-16.