Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te pee maite ra anei oe i ta Iehova faanahonahoraa?

Te pee maite ra anei oe i ta Iehova faanahonahoraa?

“Tei te feia parau-tia hoi to te Fatu ra mata.”—PET. 1, 3:12.

1. O teihea faanahonahoraa tei mono i te nunaa Iseraela ei nunaa maitihia e te Atua? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 TE HAAMORI nei to Iehova nunaa i nia i te fenua ia ˈna mai ta ˈna e au. I tahito ra, o te nunaa Iseraela te nunaa maitihia e te Atua. Ua riro mai râ ratou ei apotata. Faanaho aˈera Iehova i te hoê nunaa apî. O te mau pǐpǐ a te Mesia to roto. O ratou atura te faanahonahoraa o tei tia no Iehova. Ua haamouhia Ierusalema i 70, eiaha râ tera faanahonahoraa. (Luka 21:20, 21) I teie mau mahana hopea nei, ua faanahohia te nunaa apî no te tia no Iehova. E haamouhia te ao a Satani, eiaha râ tera faanahonahoraa. (Tim. 2, 3:1) E nafea ia papu i te reira?

2. Mea nafea Iesu i te faataaraa i te “ati rahi”? E nafea te reira e haamata ˈi?

2 Ua tohu Iesu eaha te tupu i te mau mahana hopea: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mat. 24:3, 21) E haamata tera ati ia haamou Iehova ia “Babulonia rahi,” te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. E faaohipa o ˈna i te mau faatereraa taata no te na reira. (Apo. 17:3-5, 16) Eaha te tupu i muri iho?

E ARATAI TE ARORAA A SATANI I ARAMAGEDO

3. Eaha te tupu i nia i te nunaa o Iehova a oti ai te haapaoraa hape i te haamouhia?

3 A oti ai te haapaoraa hape i te haamouhia, e toe noa mai hoê noa faanahonahoraa faaroo i nia i te fenua: te mau Ite no Iehova. I reira Satani e ta ˈna ao e aro ai i ta te Atua mau tavini. E au ra e aita te nunaa hau o Iehova e paruruhia ra. No nia ia “Goga i te fenua o Magoga,” te na ô ra te Bibilia: “Mai te vero ra oe ia haere i nia, e mai te ata e moe ai te fenua ra, o oe, e to oe atoa ra mau pǔpǔ, e te taata atoa e rave rahi i te amui atoa ia oe.” Ua hape mau râ ratou i te aroraa ˈtu!—Ezk. 38:1, 2, 9-12.

4, 5. Eaha ta Iehova e rave ia arohia to ˈna nunaa?

4 E aro Satani e te paturu ra ia ˈna i to Iehova nunaa. No Iehova râ, e au ra e o ˈna te arohia ra. (A taio i te Zekaria 2:8.) Eaha ta Iehova e rave? Oioi te Arii o te ao taatoa i te faaora i to ˈna nunaa. Eita o ˈna e vaiiho ia haamouhia ratou. I muri iho i te faaoraraa i to ˈna nunaa, e haamata Iehova i te tamaˈi o Aramagedo e e haamou roa o ˈna i te ao a Satani.—Apo. 16:14, 16.

5 Ua tohu Ieremia e o Iehova iho te aro i te mau nunaa i Aramagedo: “Te haava nei oia i te mau taata atoa ra; e te tuu nei oia i te paieti ore i te ˈoˈe, te parau maira Iehova. Te na ô maira Iehova sabaota ra, Te reva ˈtura te ino mai te tahi fenua e tae atura i te tahi fenua, e faatupuhia te hoê puahiohio rahi mai te hopea mai o te fenua ra: e o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra: e ore ratou e arohahia, e ore e haaputuhia, e ore e tanuhia; e riro râ ei para i nia iho i te fenua nei.” (Ier. 25:31-33) E haamou Aramagedo i te ao a Satani. E vai noa râ ta Iehova faanahonahoraa.

TE RAHI NOA ˈTURA TE FAANAHONAHORAA A IEHOVA, NO TE AHA?

6, 7. (a) Nohea mai te “feia rahi roa”? (b) Eaha te maraaraa tei itehia i te mau matahiti i mairi?

6 Te rahi noa ˈtura te tuhaa i te fenua o ta te Atua faanahonahoraa, ua î hoi te reira i te taata parau-tia fariihia e te Atua. Te na ô ra te Bibilia: “Tei te feia parau-tia hoi to te Fatu ra mata, e tei ta ratou pure hoi to ˈna tariˈa.” (Pet. 1, 3:12) E taio-atoa-hia i roto i teie feia parau-tia te “feia rahi roa,” te hoê nahoa rahi taata, o te ora ˈtu i “te ati rahi.” (Apo. 7:9, 14) A feruri na mai te aha to oe huru a ora mai ai oe i te ati rahi ei melo o te nahoa rahi!

7 E taiohia i roto i teie nahoa rahi te taata no te mau nunaa atoa. Na te ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia e haaputuputu ra ia ratou. E ohipa faufaa teie no te nunaa o te Atua. Ua tohu hoi Iesu: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira.” (Mat. 24:14) Ei faahopearaa, e mirioni taata te haamori nei ia Iehova “ma te varua e te parau mau.” (Ioa. 4:23, 24) Ei hiˈoraa, mai 2003 e tae atu i 2012, ua hau atu i te 2 707 000 taata tei pûpû ia ratou ia Iehova e tei bapetizohia. I teie mahana, ua hau atu i te 7 900 000 Ite no Iehova. E i te matahiti taitahi, e mirioni atu â taata te tae mai nei i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia. Te oaoa nei tatou e te rahi oioi nei te nahoa rahi e ua ite tatou e o Iehova te tumu.—Kor. 1, 3:5-7.

8. No te aha ua rahi roa mai ai te faanahonahoraa a Iehova?

8 Ua maiti Iehova i te hoê faanahonahoraa no te tia no ˈna. E te rahi noa ˈtura to ˈna mau melo. (A taio i te Isaia 43:10-12.) Ua tohu Isaia no nia i te mau mahana hopea: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” (Isa. 60:22) Mai “te mea iti haihai” te toea o tei faatavaihia, ‘te Iseraela o te Atua.’ Ua haamaitai râ Iehova i ta ratou ohipa. Ua rahi mai ratou a faataehia ˈi te tahi atu feia faatavaihia i roto i ta te Atua faanahonahoraa. (Gal. 6:16) A mairi ai te tau, e mirioni atoa taata e tiaturi ra e ora i nia i te fenua tei farii i te parau mau.

EAHA TA IEHOVA E TITAU MAIRA?

9. Eaha te titauhia ia rave tatou no te fanaˈo i te a muri aˈe faahiahia mau ta te Atua i fafau?

9 Ua fafau Iehova i te hoê a muri aˈe faahiahia mau no tatou paatoa, tei roto anei tatou i te pǔpǔ o tei faatavaihia aore ra o te feia rahi roa. E mea tia râ ia pee tatou i ta ˈna mau faaueraa. (Isa. 48:17, 18) Ei hiˈoraa, ua titau Iehova i te mau Iseraela ia auraro i ta ˈna Ture. E paruru te Ture ia ratou e e haapii atoa ˈtu e nafea ia fanaˈo i te oraraa utuafare oaoa e i te hoa maitai, ia ohipa ma te faaite i te haerea tia e ia faaite i te mǎrû i nia i te tahi atu. (Exo. 20:14; Lev. 19:18, 35-37; Deut. 6:6-9) Hoê â huru no tatou i teie mahana. E paruru ta te Atua mau faaueraa ia tatou e e faufaahia tatou. E ere i te mea fifi roa ia pee i te reira. (A taio i te Ioane 1, 5:3.) E oaoa ˈtu â tatou a auraro ai i tera mau faaueraa. E te mea faufaa ˈtu â, e puai roa mai to tatou faaroo ia Iehova.—Tito 1:13.

10. No te aha e haapii tamau ai i te Bibilia e e faatupu tamau ai i ta tatou arui haamoriraa utuafare?

10 Te haere nei te tuhaa i te fenua o ta te Atua faanahonahoraa i mua i roto i te tuhaa rau. Te maramarama noa ˈtura tatou i te parau mau Bibilia. Tera iho â tei fafauhia i roto i te Bibilia: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau.” (Mas. 4:18) Ia uiui râ tatou taitahi: ‘Ua ite anei au eaha te mau faatanoraa apî i ravehia no nia i te maramaramaraa o te tahi mau irava? Te taio ra anei au i te Bibilia i te mau mahana atoa? Te taio ra anei au i te mau papai apî atoa e tae mai? Te faatupu ra anei au i te haamoriraa utuafare hoê arui i te hebedoma?’ E ere teie mau mea i te mea fifi roa ia rave, e mea tia râ ia faataa i te taime. Mea faufaa roa ia tamau tatou i te haapii i te Parau a te Atua, ia faaohipa i te reira e ia pee maite i te faanahonahoraa a te Atua. E mea tia ia na reira tatou, ua piri roa mai hoi te ati rahi!

11. No te aha te nunaa o Iehova e haere ai i te mau putuputuraa e tairururaa?

11 Te faaitoito maira te faanahonahoraa a Iehova ia pee i ta Paulo aˈoraa: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Heb. 10:24, 25) I putuputu tamau na te mau Iseraela i tahito no te haamori ia Iehova e ia haapiihia ratou e ana. O te Oroa patiaraa tiahapa i te tau o Nehemia te tahi o teie mau tupuraa oaoa mau. (Exo. 23:15, 16; Neh. 8:9-18) I teie mahana, e putuputuraa e e tairururaa atoa ta tatou. E mea tia ia tutava tatou i te tae atu i teie mau tupuraa atoa. E tauturu mai hoi te reira ia vai piri ia Iehova e ia oaoa a tavini ai ia ˈna.—Tito 2:2.

12. Eaha to tatou huru aau no te ohipa pororaa?

12 Ei melo o te faanahonahoraa a Iehova, e titauhia ia poro tatou i te parau apî maitai. E fanaˈoraa taa ê mau teie no tatou. Te parau nei hoi te Bibilia e e “ohipa moˈa” teie. (Roma 15:16, Traduction du monde nouveau) Te ohipa nei tatou e te Atua Moˈa ra o Iehova a poro ai. (Pet. 1, 1:15; Kor. 1, 3:9) Te faahanahana atoa nei tatou i to Iehova iˈoa moˈa. E te oaoa nei tatou i te poro i “te evanelia hanahana o te Atua.”—Tim. 1, 1:11.

13. Ua taaihia to tatou ora e auhoaraa e o Iehova i te aha?

13 Te hinaaro ra Iehova i te mea maitai aˈe no tatou. No reira o ˈna e hinaaro ai ia vai piri tatou ia ˈna e i ta ˈna faanahonahoraa. Tei mua tatou i te hoê â maitiraa i ta te mau Iseraela a parau ai Mose ia ratou: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna; o to oe ora ïa oia.” (Deut. 30:19, 20) A maiti i te ora, a here ia Iehova e a vai taiva ore noa ia ˈna e i ta ˈna faanahonahoraa.

14. Eaha to te hoê taeae manaˈo i te faanahonahoraa a te Atua?

14 Ua haapii te taeae Pryce Hughes i te parau mau hou 1914. E ua vai taiva ore noa oia ia Iehova e i ta ˈNa faanahonahoraa. A faatia ˈi i to ˈna aamu, ua parau o ˈna e te haapiiraa faufaa aˈe ta ˈna i haapii mai, o te vai piri-noa-raa ïa i ta Iehova faanahonahoraa e te oreraa e turui i nia i te manaˈo taata. Ua tauturu te reira ia ˈna ia faaoromai i te mau tamataraa i te roaraa o to ˈna oraraa. Ua parau te taeae Hughes e te ravea otahi no te fanaˈo i ta Iehova farii maitai, o te peeraa ïa i te aratairaa a ta ˈna faanahonahoraa.

E PEE MAITE I TE FAANAHONAHORAA A TE ATUA

15. Eaha te hiˈoraa Bibilia e haapii maira i te huru feruriraa e faaite ia faatanohia te tahi haapiiraa?

15 Te hinaaro ra Iehova ia turu tatou i ta ˈna faanahonahoraa e ia farii i te mau faatanoraa ravehia i nia i te tahi haapiiraa Bibilia e i roto i te pororaa. I te senekele matamua, ua hinaaro noâ vetahi mau Kerisetiano ati Iuda e pee i te Ture. (Ohi. 21:17-20) Ua aˈo râ Paulo ia ratou e ua tauturu atu ia taa e o te tusia o Iesu te faaora i te hara, e ere te mau tusia animara. (Heb. 10:5-10) Ua farii te rahiraa o teie mau Kerisetiano ati Iuda i te aˈoraa a Paulo e ua taui i to ratou huru feruriraa. Eaha te haapiiraa faufaa e huti mai? E mea tia ia haapii maite tatou i te Bibilia e i ta tatou mau papai. E ia rave te faanahonahoraa a Iehova i te tahi mau faatanoraa, e farii anaˈe i te reira ma te haehaa.

16. (a) No te aha e faahiahia ˈi te oraraa i roto i te paradaiso? (b) Eaha ta oe e tiai ru nei i roto i te ao apî?

16 E haamaitaihia te feia atoa e vai taiva ore ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa. E tavini te feia faatavaihia ei arii e o Iesu i nia i te raˈi. (Roma 8:16, 17) E te tiai ru nei te feia e tiaturi ra e ora i nia i te fenua i te oraraa mure ore i roto i te paradaiso. E fanaˈoraa otahi ta te nunaa taatoa o Iehova na te ao e faaite i teie tiaturiraa ia vetahi ê. (Pet. 2, 3:13) “E parahi [te feia mǎrû] i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau.” (Sal. 37:11) E mauruuru te taata i ta ratou ohipa. “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi.” (Isa. 65:21, 22) Eita te taata e ino faahou i nia i te tahi atu e e veve faahou. E navai maitai te maa no te taata taitahi. (Sal. 72:13-16) Eita faahou te haapaoraa hape e haapii i te mau mea hape no nia i te Atua. E haamouhia hoi te reira. (Apo. 18:8, 21) E faahoˈihia mai te feia pohe i te ora e e nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua. (Isa. 25:8; Ohi. 24:15) E haapuai anaˈe i to tatou taairaa e o Iehova e e pee maite anaˈe i ta ˈna faanahonahoraa. E ite ïa tatou i teie mau parau fafau faahiahia mau ia tupu.

E nehenehe anei oe e feruri ia oe i roto i te paradaiso? (A hiˈo i te paratarafa 16)

17. Mai te aha to tatou huru no nia ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa?

17 Fatata te ao a Satani i te mou. No te ora ˈtu, e mea tia ia tapea tatou i te faaroo puai e ia tavini ia Iehova ma te taiva ore e ta ˈna faanahonahoraa. Hoê â to tatou manaˈo i to Davida o tei himene: “Hoê a ˈu mea hinaaro ia Iehova ra, e o ta ˈu ïa e titau hua nei; ia parahi â vau i roto i te fare o Iehova e hope roa ˈˈe o ˈu pue mahana, ia ite vau i te maitai o Iehova, e ia ui maite au i roto i to ˈna nao.” (Sal. 27:4) E vai piri noa anaˈe ïa ia Iehova e e pee maite anaˈe i ta ˈna faanahonahoraa.