Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haafifi anei te tiaraa amui ore i te here Kerisetiano?

E haafifi anei te tiaraa amui ore i te here Kerisetiano?

E haafifi anei te tiaraa amui ore i te here Kerisetiano?

EI KERISETIANO, e mea titauhia hau atu i te taioraa i te Bibilia, te pureraa, e te himeneraa i te mau Tapati. E titauhia ia rave i te mau ohipa no te Atua e no te mau taata. Te parau ra te Bibilia e: “Eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.” (Ioane 1, 3:18) Ua haapao Iesu ma te haavare ore ia vetahi ê, e te hinaaro nei te mau Kerisetiano e pee ia ˈna. Ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau hoa faaroo ia “rahi â te rave i te ohipa a te Fatu.” (Korinetia 1, 15:58) Teie râ, eaha te ohipa a te Fatu? O te tamataraa anei i te taui i te faatereraa poritita no te maitai o te feia veve e te feia haavîhia? Tera anei ta Iesu i rave?

Noa ˈtu e ua faaitoitohia Iesu ia faaô i roto i te mau ohipa poritita aore ra i te turu i te tahi pae, ua patoi o ˈna i te na reira. Ua patoi o ˈna i ta Satani pûpûraa i te mana i nia i te mau basileia atoa o te ao, ua patoi o ˈna i te faaô i roto i te mârôraa no nia i te aufauraa i te mau tute, e ua haere ê o ˈna i to te hoê pǔpǔ taata hinaaroraa e faaarii ia ˈna. (Mataio 4:8-10; 22:17-21; Ioane 6:15) Aita râ to ˈna tiaraa amui ore i haafifi ia ˈna ia ohipa no te maitai o vetahi ê.

Ua haamau Iesu i to ˈna feruriraa i nia i te mau mea e hopoi mai i te maitai mure ore no vetahi ê. A hopoi ai to ˈna faaamuraa i na pae tausani e to ˈna faaoraraa i te feia maˈi i te tamǎrûraa poto no te tahi pae, ua horoa ta ˈna haapiiraa i te mau haamaitairaa mure ore i te huitaata atoa. Ua matauhia o Iesu, eiaha ei taata faanaho i te mau ohipa tauturu, ei “Orometua” haapii noa râ. (Mataio 26:18; Mareko 5:35; Ioane 11:28) Ua parau oia e: “I fanau mai ai au, e i haere mai ai hoi au i te ao nei, e faaite i te parau mau.”—Ioane 18:37.

Pororaa i te tahi mea maitai aˈe i te poritita

E ere te parau mau ta Iesu i haapii i te tiaturiraa niu ore poritita. Ua niuhia râ te reira i nia i te Basileia o ta ˈna iho e tia ˈtu ei Arii. (Luka 4:43) E faatereraa i te raˈi teie Basileia, e e mono te reira i te mau faanahonahoraa atoa a te taata e e hopoi i te hau mure ore na te huitaata. (Isaia 9:6, 7; 11:9; Daniela 2:44) No reira, tera anaˈe te tiaturiraa mau no te huitaata. E ere anei i te here rahi aˈe ia faaite i tera tiaturiraa papu no a muri aˈe ia faaitoito i te taata ia tiaturi i te feia no te hopoi mai i te panaˈonaˈo ore no a muri aˈe? Te parau ra te Bibilia e: “Eiaha e tiaturi i te hui arii, e te taata atoa, aita hoi o ˈna e ora. Te reva nei hoi to ˈna varua, te hoˈi nei oia i to ˈna ra repo; mou roa ˈtura ta ˈna i opua i taua mahana ra. E ao to ˈna tei te Atua o Iakoba te tauturu ia ˈna; e tei to ˈna Atua, tei ia Iehova to ˈna tiaturiraa!” (Salamo 146:3-5) No reira, aita oia i tono i ta ˈna mau pǐpǐ ia poro i te hoê ravea maitai aˈe no te faanaho i te mau faatereraa, ua haapii râ Iesu ia ratou ia poro i “te parau apî maitai o te basileia.”—Mataio 10:6, 7; 24:14, MN.

Teie ïa “te ohipa a te Fatu” tei faauehia i te feia poro Kerisetiano ia rave. No te mea ua titauhia ia here te mau tino huiraatira o te Basileia o te Atua te tahi i te tahi, e manuïa te Basileia i te faaore i te veve ma te opere i te mau faufaa faito noa na te huitaata. (Salamo 72:8, 12, 13) E parau apî maitai teie e tano ia poro.

I teie mahana, ua faanahohia te mau Ite no Iehova no teie “ohipa a te Fatu” i roto e 235 fenua. Ia au i te faaueraa a Iesu, te faatura nei ratou i te mau faatereraa atoa. (Mataio 22:21) Teie râ, te haapao atoa ra ratou i teie mau parau i ta ˈna mau pǐpǐ e: “No te mea . . . e ere outou i to teie nei ao, o vau i maiti ia outou no roto i teie nei ao.”—Ioane 15:19.

Ua taui te tahi mau taata i turu na i te poritita, i muri aˈe i to ratou haapii-maitai-raa i te Bibilia. Ua parau te hoê taata poritita no Italia e melo no te Taatiraa Katolika, te hoê faanahonahoraa tiaau ekalesia e: “Ua faaô vau i roto i te poritita ma te manaˈo e e mea tia ia apiti rahi te hoê taata i roto i te haereraa i mua i te pae poritita e te pae totiare o te totaiete.” I muri aˈe i to ˈna faarueraa i to ˈna tiaraa tavana oire no te poro i te Basileia o te Atua ei Ite no Iehova, ua faataa o ˈna no te aha te mau tutavaraa a te feia haavare ore i roto i te poritita e ore ai e manuïa. “Mai tera te ao nei, e ere no te mea aita te feia maitatai i tamata i te haamaitai i te tupuraa totiare, no te mea râ ua mau te mau tutavaraa haavare ore a te tahi mau taata i te ino o te taata e rave rahi.”

Eita te apiti-ore-raa i te poritita no te poro i te tiaturiraa mau otahi no te huitaata e haafifi i te mau Kerisetiano mau ia tauturu ia vetahi ê ma te ravea mau. E haapii te feia ta ratou e tauturu ra ia riro ei melo huiraatira no te Basileia o te Atua i te taui i te mau huru faaino, i te faatura i te mana, i te haamaitai i to ratou oraraa utuafare, e i te hiˈo faito noa i te faufaa materia. Te mea faufaa roa ˈtu â, e tauturu te mau Ite no Iehova i te mau taata ia fanaˈo i te mau taairaa piri e te Atua.

E fanaˈo te feia poro i te Basileia o te Atua i te totaiete ta ratou e ora ra. Hau atu â râ i te reira, e faaue ratou i te mau taata ia tiaturi i te faatereraa mau o te hopoi mai i te hau mure ore i te feia atoa e here ra i te Atua. No reira, ei faahopearaa o to ratou tiaraa amui ore, e tiamâraa to tera mau Kerisetiano e horoa i te tauturu tamau e te maitai roa ˈˈe e vai ra i teie mahana.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 4]

E taata poritita na mua e e taata poro i te Basileia o te Atua i muri iho

I to ˈna tamariiraa ra, ua haapiihia o Átila i te teologia o te tiamâraa e te mau perepitero o ta ˈna paroita i Belém i Beresilia. Ua au oia i to ˈna faarooraa e e faatiamâhia te huitaata i te haavîraa e ua apiti oia i te hoê pǔpǔ orure, i reira to ˈna haapiiraa i te faatupu i te mau taahiraa e te mau ohipa tivira auraro ore.

Ua au atoa râ Átila i te haapiiraa i te mau tamarii o te pǔpǔ orure ma te faaohipa i te hoê buka tei horoahia ˈtu, Faaroo i te Orometua rahi. * Te haapii ra tera buka i te haerea maitai e te auraro i te feia faatere. Ua uiui atura Átila no te aha aita te feia e turu ra i te teologia o te tiamâraa e pee ra i te mau ture aveia morare teitei a Iesu e no te aha vetahi e haamoe ai i te feia haavîhia ia noaa ia ratou te mana. Ua faarue oia i te pǔpǔ. I muri aˈe, ua patoto te mau Ite no Iehova i to ˈna opani e ua paraparau ia ˈna i te Basileia o te Atua. Aita i maoro, ua haapii o ˈna i te Bibilia e ua ite o ˈna eaha te ravea faaoraraa mau i te huitaata i te haavîraa.

I taua taime ra, ua haere Átila i te hoê apooraa Katolika o te faaroo e te poritita. “E piti tuhaa teie o te hoê â tupuraa,” ta te mau orometua haapii ïa i faataa. Ua haere atoa o ˈna i te hoê putuputuraa i te Piha a te Basileia. Auê ïa taa-ê-raa! Aita e puhipuhiraa avaava, e inuraa ava aore ra e parau hauti faufau. Ua faaoti aˈera o ˈna e apiti ia ratou i ta ratou ohipa pororaa, e aita i maoro ua bapetizohia o ˈna. I teie nei, ua ite o ˈna no te aha e ere o te teologia o te tiamâraa te ravea mau o te mau fifi o te feia veve.

[Nota i raro i te api]

^ Neneihia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 5]

Eita te tiaraa amui ore o te mau tavini Kerisetiano e haafifi ia ratou ia tauturu i te tahi atu