Daniela 2:1-49

  • Ua peapea te arii Nebukanesa no te hoê moemoeâ (1-4)

  • Aita hoê aˈe tane paari i nehenehe e faatia i te moemoeâ (5-13)

  • Ua pure Daniela i te Atua ia tauturu ia ˈna (14-18)

  • Te arue ra Daniela i te Atua no to ˈna faaiteraa i te parau huna (19-23)

  • Te faatia ra Daniela i te moemoeâ i te arii (24-35)

  • Faaiteraa i te auraa o te moemoeâ (36-45)

    • E faahuˈahuˈa roa te ofai, te faatereraa arii, i te tii (44, 45)

  • Ua faahanahanahia Daniela e te arii (46-49)

2  I te piti o te matahiti te faatereraa Nebukanesa, mea rahi ta ˈna moemoeâ, ua peapea roa oia*+ e aita ˈtura to ˈna taoto i topa.  Faaue ihora ïa te arii ia titauhia mai te mau tahuˈa manamana, te feia taˈu i te mau varua ino, te feia tahutahu e te mau Kaladaio* ia faatia ratou i te arii i ta ˈna mau moemoeâ. Haere maira ïa ratou e tia i mua i te arii.+  Na ô maira te arii ia ratou: “Ua moemoeâhia vau, e te peapea nei au* no te mea te hinaaro ra vau e ite eaha ta ˈu i moemoeâ.”  Pahono atura te mau Kaladaio i te arii na roto i te reo Arama:*+ “E te arii e, ia ora oe e a muri noa ˈtu. A faatia mai i ta oe i moemoeâ, e e horoa ˈtu matou i te auraa.”  Parau maira te arii i te mau Kaladaio: “Teie ta ˈu i faaoti: Ia ore outou e faaite mai i te moemoeâ e to ˈna auraa, e tâpûpûhia outou e e faarirohia to outou mau fare ei vahi haumitiraa no te taata atoa.*  Ia faaite mai râ outou i te moemoeâ e to ˈna auraa, e haamaitai rahi au ia outou e e faahanahana vau ia outou.+ A faaite mai ïa i te moemoeâ e to ˈna auraa.”  Pahono atura ratou i te piti o te taime: “Ia faatia mai te arii ia matou i te moemoeâ, e faaite atu ïa matou i to ˈna auraa.”  Parau maira te arii: “Ua ite maitai au e te tamata ra outou i te faataime, no te mea ua ite outou eita ta ˈu faaotiraa e taui.  Ia ore outou e faaite mai i te moemoeâ, hoê â utua ta outou paatoa. Ua faaoti râ outou e haavare ia ˈu a tiai noa ˈtu ai ia taui te tupuraa. A faatia mai ïa i te moemoeâ, e taa ïa ia ˈu e e nehenehe ta outou e faataa mai i to ˈna auraa.” 10  Pahono atura te mau Kaladaio i te arii: “Aita e taata i te fenua nei e tia ia rave i ta te arii e faaue ra, aita hoi e arii rahi aore ra e tavana i ani aˈenei i te hoê ohipa mai teie i te hoê tahuˈa manamana, i te hoê taata taˈu i te mau varua ino aore ra i te hoê Kaladaio. 11  Mea fifi te mea ta te arii e ani ra, e aita e taata e nehenehe e rave i te reira maori râ te mau atua, o te ore e parahi ra i rotopu i te mau taata.”* 12  I te faarooraa te arii i tera parau, riri roa ihora oia e faaue ihora oia ia haapohehia te mau tane paari atoa o Babulonia.+ 13  I te faaiteraahia tera faaueraa, e a fatata roa ˈi te mau tane paari i te haapohehia, imi-atoa-hia ihora Daniela e to ˈna mau hoa no te haapohe ia ratou. 14  Ma te haapao maitai, paraparau atura Daniela ia Arioka te raatira o te mau tiai a te arii, a faaineine ai oia i te haere e haapohe i te mau tane paari o Babulonia. 15  Ani atura oia ia Arioka te faehau a te arii: “Eaha te arii i faaue ai i te hoê ohipa ino mai teie?” Faaite maira Arioka ia Daniela i tei tupu.+ 16  Haere atura ïa Daniela i mua i te arii e ani atura ia ˈna ia horoa mai maa taime ia faaite atu oia i te auraa o te moemoeâ. 17  Hoˈi ihora Daniela i to ˈna fare e faaite atura oia i to ˈna mau hoa ra ia Hanania, Misaela e Azaria eaha tei tupu. 18  Parau atura Daniela ia ratou ia pure i te Atua o te raˈi ia faaite mai i to ˈna aroha hamani maitai no nia i teie parau huna, ia ore oia e to ˈna mau hoa ia haapohehia e te mau tane paari atoa o Babulonia. 19  Faaitehia ˈtura taua parau huna ra ia Daniela na roto i te hoê orama i te po.+ Arue aˈera ïa Daniela i te Atua o te raˈi. 20  Teie ta Daniela i parau: “Ia aruehia te iˈoa o te Atua e a muri noa ˈtu,No ˈna anaˈe hoi te paari e te puai.+ 21  Na ˈna e taui i te taime e te mau anotau,+E tatara i te mau arii e e haamau i te mau arii,+E horoa i te paari i te feia paari e te ite i te feia haroˈaroˈa.+ 22  Na ˈna e faaite i te mau mea hohonu e te mau mea huna,+Ua ite oia eaha to roto i te poiri,+E ia ˈna ra te maramarama e parahi ai.+ 23  E te Atua o to ˈu mau tupuna, te haamauruuru e te arue nei au ia oe,Ua horoa mai hoi oe i te paari e te puai ia ˈu nei. E i teie nei, ua faaite mai oe ia ˈu i ta matou i ani ia oe.Ua faaite mai oe ia matou i te haapeapearaa a te arii.”+ 24  Haere maira Daniela ia Arioka ra, ta te arii i faaue no te haapohe i te mau tane paari o Babulonia,+ e parau maira oia ia ˈna: “Eiaha e haapohe i te mau tane paari o Babulonia. A afai ia ˈu i mua i te arii e e faaite au ia ˈna i te auraa o te moemoeâ.” 25  Afai oioi ihora Arioka ia Daniela i mua i te arii e na ô atura ia ˈna: “Ua itea mai ia ˈu hoê taata no roto i te mau tîtî no Iuda+ o te nehenehe e faaite i te auraa o te moemoeâ i te arii.” 26  Na ô atura te arii ia Daniela, tei piihia Beletesazara:+ “E nehenehe mau anei oe e faaite mai i ta ˈu moemoeâ e to ˈna auraa?”+ 27  Pahono maira Daniela i te arii: “Eita e haere i te mau tane paari, te feia taˈu i te mau varua ino, te mau tahuˈa manamana aore ra te feia hiˈo fetia ia faaite i te arii i te parau huna ta ˈna e ani ra.+ 28  Te vai ra râ te hoê Atua i te raˈi, o ˈna tei Faaite i te mau parau huna,+ e ua faaite oia i te arii Nebukanesa eaha te tupu i te pae hopea o te mau mahana. Teie ta oe moemoeâ e te mau orama ta oe i ite i nia i to oe roˈi: 29  “I nia i to oe roˈi, e te arii e, ua moemoeâ oe i te ohipa o te tupu a muri aˈe, e na tei Faaite i te mau parau huna i faaite ia oe eaha te tupu. 30  No ˈu nei, e ere no te mea ua hau aˈe to ˈu paari i to vetahi ê i faaitehia mai ai teie parau huna ia ˈu, ia ite râ te arii i te auraa o te moemoeâ, e ia ite oe i te mau manaˈo i roto i to aau.+ 31  “Te mataitai noa ra oe, e te arii e, e ite aˈera oe i te hoê tii rahi. Tei mua noa tera tiapai tii anaana ia oe. E hohoˈa riaria mau to ˈna. 32  E auro maitai roa te upoo o taua tii ra,+ e ario to ˈna ouma e to ˈna rima,+ e veo to ˈna opu e to ˈna na huha,+ 33  e auri to ˈna avae i nia*+ e e auri anoihia i te araea to ˈna avae i raro.+ 34  A mataitai noa ˈi oe, iritihia ˈtura te hoê ofai, e ere na te rima taata. Tairi atura tera ofai i te avae auri e araea o te tii e huˈahuˈa roa ihora te avae.+ 35  I tera taime, huˈahuˈa atoa ihora te auri, te araea, te veo, te ario e te auro e riro atura te reira mai te ota huero i te vahi tairiiriraa huero maa* i te tau veavea. Pee atura te reira i te mataˈi e aita ˈtura i ite-faahou-hia. Area te ofai o tei tairi i te tii, ua riro mai ïa ei mouˈa rahi, o tei tapoˈi i te fenua taatoa. 36  “Tera ïa te moemoeâ. I teie nei, e faaite atu matou i to ˈna auraa i te arii. 37  O oe, e te arii, te arii o te mau arii, o ta te Atua o te raˈi i horoa i te faatereraa arii,+ te mana, te puai e te hanahana, 38  e te mana faatere i nia i te taata i te mau vahi atoa e parahi ai ratou, oia atoa i nia i te mau animara oviri e te mau manu o te raˈi, oe, o ta ˈna i tuu ei faatere ia ratou paatoa,+ o oe te upoo auro.+ 39  “E tia mai râ te hoê faatereraa arii i muri mai ia oe,+ mea haihai aˈe râ ia oe. I muri iho, e tia faahou mai hoê faatereraa arii ê, o te toru ïa, e veo. E faatere oia i te fenua taatoa.+ 40  “E te maha o te faatereraa arii, e riro ïa mai te auri i te paari.+ Mai te auri hoi e haaperehu e e faahuˈahuˈa i te mau mea atoa, oia mau, mai te auri e tuparari, e haaperehu e e tuparari oia i tera mau faatereraa atoa.+ 41  “E mai te avae i raro e te mau manimani ta oe i ite, e araea* e e auri, e amaha atoa taua faatereraa arii ra. E itehia râ maa paari o te auri i roto, mai ta oe i ite i te auri anoihia i te araea.* 42  E mai te mau manimani avae e auri e e araea, e riro taua faatereraa arii ra i te puai, i te paruparu atoa râ. 43  Mai te auri i anoihia i te araea* ta oe i ite, e anoi atoa ratou* i te nunaa.* E ore râ raua e ati te tahi i te tahi, mai te auri e ore e piri i te araea. 44  “I te mau mahana o taua mau arii ra, e haamau te Atua o te raˈi i te hoê faatereraa arii+ o te ore roa e haamouhia.+ E e ore roa tera faatereraa arii e riro i te hoê nunaa ê atu.+ E faahuˈahuˈa e e haamou oia i tera mau faatereraa arii atoa,+ e o ˈna anaˈe te vai mai e a muri noa ˈtu.+ 45  E tupu te reira, ua ite hoi oe i te hoê ofai i te iritiraahia mai nia mai i te mouˈa, e ere râ na te rima taata, e ua faahuˈahuˈa te ofai i te auri, te veo, te araea, te ario e te auro.+ Ua faaite te Atua Rahi i te arii eaha te tupu a muri aˈe.+ E tupu iho â teie moemoeâ, e e nehenehe e tiaturi i to ˈna tatararaa.” 46  Tipapa ihora te arii Nebukanesa, i mua ia Daniela e faahanahana ihora ia ˈna. E faaue ihora oia ia pûpûhia te hoê ô e ia tutuihia te mea noˈanoˈa no ˈna. 47  Na ô atura te arii ia Daniela: “E Atua mau â to outou Atua no te mau atua, e Fatu no te mau arii e e Faaite i te mau parau huna oia, ua haere hoi ia oe ia faaite mai i teie parau huna.”+ 48  Tuu atura te arii ia Daniela i te hoê tiaraa teitei e horoa ˈtura e rave rahi ô maitatai na ˈna, e tuu atura oia ia ˈna ei faatere i te tuhaa fenua taatoa o te oire o Babulonia,+ e ei raatira tiaau i nia i te mau tane paari atoa o Babulonia. 49  Na nia i te aniraa a Daniela, tuu atura te arii ia Sadaraka, Meseka e Abedenego+ ei tiaau i te tuhaa fenua o te oire o Babulonia. Area o Daniela, tei te aorai a te arii ïa oia i te taviniraa.

Nota i raro i te api

Hebera rua. Hiˈo i te titionare.
Oia hoi e feia peu hiˈohiˈo e hiˈo fetia ta ratou ohipa.
Hebera rua. Hiˈo i te titionare.
Ua papaihia Da 2:4b tae roa 7:28 na roto i te reo Arama.
Huri-atoa-hia “ei faarueraa pehu,” “haapueraa pera.”
Ar: “e te iˈo.”
Aore ra “ate avae.”
Hiˈo i te titionare.
Ar: “araea mǎrû.”
Ar: “araea a te potera.”
Ar: “araea mǎrû.”
E au ra e o te mea teie e faahohoˈahia ra i te auri.
Aore ra “te huaai o te huitaata,” oia hoi te mau taata rii atoa.