Daniela 4:1-37
-
Ua farii te arii Nebukanesa i to te Atua mana faatere (1-3)
-
Ua moemoeâ te arii i te hoê tumu raau (4-18)
-
Te tatara ra o Daniela i te auraa o te moemoeâ (19-27)
-
Te tupuraa matamua o te moemoeâ i nia i te arii (28-36)
-
Ua maamaahia te arii e hitu tau (32, 33)
-
-
Te arue ra te arii i te Atua o te raˈi (37)
4 “Te arii Nebukanesa i te feia no te mau nunaa e reo ê, o te parahi ra i te fenua nei: Te hau ia rahi!
2 Mea tia ia ˈu ia faaite i te mau tapao e te mau ohipa faahiahia mau ta te Atua Teitei Roa ˈˈe i rave no ˈu.
3 E tapao rahi mau â ta ˈna e mea faahiahia mau ta ˈna mau ohipa! Ta ˈna faatereraa arii, e faatereraa arii ïa o te vai e a muri noa ˈtu, e e vai to ˈna mana faatere i tera uˈi e tera uˈi.+
4 “O vau, o Nebukanesa, te parahi hau noa ra vau i roto i to ˈu fare, e te maitai noa ra vau i roto i to ˈu aorai.
5 Moemoeâhia ˈtura vau e mǎtaˈu ihora vau i taua moemoeâ ra. Tei nia vau i to ˈu roˈi e riaria ihora vau i te mau hohoˈa e orama ta ˈu i ite.+
6 Faaue ihora ïa vau ia afaihia mai i mua ia ˈu te mau tane paari atoa o Babulonia, ia faaite mai ratou ia ˈu i te auraa o taua moemoeâ ra.+
7 “Haere maira ïa te mau tahuˈa manamana, te feia taˈu i te mau varua ino, te mau Kaladaio* e te feia hiˈo fetia.+ Faatia ˈtura vau ia ratou i taua moemoeâ ra, aita râ i haere ia ratou ia faaite mai i to ˈna auraa.+
8 I te pae hopea, o Daniela tei haere mai i mua ia ˈu, tei piihia Beletesazara+ (mai te iˈoa o to ˈu atua),+ tei roto ia ˈna te varua o te mau atua moˈa.+ Faaite atura vau ia ˈna i te moemoeâ:
9 “‘E Beletesazara, te raatira o te mau tahuˈa manamana,+ ua ite maitai au e tei roto ia oe te varua o te mau atua moˈa+ e aita e parau huna aita oe i ite.+ A faataa mai na ïa i te mau orama ta ˈu i ite i roto i ta ˈu moemoeâ e a faaite mai i te auraa.
10 “‘I roto i te mau orama ta ˈu i ite i nia i to ˈu roˈi, ua ite au i te hoê tumu raau+ i ropu i te fenua nei, e mea teitei roa ino.+
11 Ua tupu tera tumu raau e ua haere i te etaetaraa. Raea roa ˈtura ia ˈna te raˈi, e itehia ˈtura oia e tae noa ˈtu i te mau hopea o te fenua.
12 Mea nehenehe to ˈna mau rauere, mea hotu maitai to ˈna maa, e mea navai te maa i nia iho no te taatoaraa. E haere mai te mau animara i raro aˈe e imi i te marumaru, i nia i to ˈna mau amaa te mau manu o te raˈi e faaea ˈi, e e amu te mau mea ora atoa i tei hotu mai i nia i taua tumu ra.
13 “‘Te hiˈo noa ra vau i te mau orama i nia i to ˈu roˈi, ite aˈera vau i te hoê tiai, te hoê vea moˈa, i te pouraa mai te raˈi mai.+
14 Tuô aˈera oia: “A tâpû i te tumu raau,+ a tâpû i to ˈna mau amaa, a ueue i to ˈna mau rauere e a haapurara i to ˈna mau maa! Ia horo te mau animara mai raro aˈe mai i taua tumu ra, e ia maue ê te mau manu mai nia mai i to ˈna mau amaa.
15 A vaiiho râ i te raroraa o te tumu e to ˈna mau aˈa i roto i te repo i roto i te aihere, e a tamau i te tapea auri e te tapea veo i nia iho. Ia rari te reira i te hupe o te raˈi, e ei te mau animara ra ta ˈna tuhaa, i rotopu i te mau raau rii o te fenua nei.+
16 Ia tauihia to ˈna aau, eiaha ei aau taata faahou, ei aau animara râ, e ia mairi noa ˈtu e hitu tau.+
17 Na te mau tiai teie faaueraa mana e faaite ra,+ na te mau vea moˈa teie parau e faaite ra, ia ite te feia e ora nei e o Tei Teitei Roa ˈˈe te Faatere i te faatereraa arii a te huitaata+ e e horoa oia i te mana faatere i te taata ta ˈna e hinaaro, i te taata haihai roa atoa.”
18 “‘Tera ta ˈu, te arii Nebukanesa, i moemoeâ. I teie nei, e Beletesazara, a faaite mai i to ˈna auraa, aita hoi e haere ra i te mau tane paari atoa o ta ˈu faatereraa arii ia faaite mai ia ˈu i to ˈna auraa.+ E haere râ ia oe, tei roto hoi ia oe te varua o te mau atua moˈa.’
19 “Huru ê ihora Daniela, tei piihia Beletesazara,+ e riaria ihora oia i to ˈna mau manaˈo.
“Na ô atura te arii: ‘E Beletesazara, eiaha oe e riaria i teie moemoeâ e to ˈna tatararaa.’
“Pahono maira Beletesazara: ‘To ˈu fatu, ia tupu teie moemoeâ i nia i te feia e hae ra ia oe, e to ˈna tatararaa, i nia i to oe mau enemi.
20 “‘Te tumu raau ta oe i ite, o tei tupu, o tei haere i te etaetaraa e raea roa ˈtura ia ˈna te raˈi, o tei itehia e ati aˈe te fenua,+
21 te tumu raau mea nehenehe to ˈna mau rauere, mea hotu e mea navai te maa no te taatoaraa, i raro aˈe ia ˈna te mau animara e faaea ˈi e i nia i to ˈna mau amaa te mau manu o te raˈi e faaea ˈi,+
22 tera tumu raau, o oe ïa, e te arii, no te mea ua haere oe i te rahiraa e i te etaetaraa, e to oe teitei, ua raea roa te raˈi,+ e to oe mana faatere, te hopea o te fenua.+
23 “‘E ite atura te arii i te hoê tiai, te hoê vea moˈa,+ te pou mai ra mai te raˈi mai, e tei parau: “A tâpû i te tumu raau e a faaore ia ˈna, a vaiiho noa râ i te raroraa o te tumu e to ˈna mau aˈa i roto i te repo i roto i te aihere, e a tamau i te tapea auri e te tapea veo i nia iho. Ia rari te reira i te hupe o te raˈi, e ei te mau animara ra ta ˈna tuhaa e mairi noa ˈtu e hitu tau.”+
24 Teie te tatararaa, e te arii. Teie te mau mea e roohia ˈi to ˈu fatu te arii, ia au i te faaotiraa a Tei Teitei Roa ˈˈe:
25 E tiahihia oe mai rotopu mai i te taata nei, e ei pihai iho i te mau animara oe e parahi ai, e e amu oe i te aihere mai te mau puaatoro. E rari oe i te hupe o te raˈi,+ e e hitu tau te mairi+ e tae roa i te taime e ite ai oe e o Tei Teitei Roa ˈˈe te Faatere i te faatereraa arii a te huitaata e e horoa oia i te mana faatere i te taata ta ˈna e hinaaro.+
26 “‘No te mea râ ua parauhia ia vaiihohia te raroraa o te tumu raau e to ˈna mau aˈa,+ e faahoˈihia mai to oe mana faatere i te taime e taa ˈi ia oe e te faatere ra te Atua i te raˈi.
27 No reira, e te arii, ia farii oe i ta ˈu aˈoraa. A fariu ê i ta oe mau hara e a rave i te mea maitai, a fariu ê i ta oe mau hape e a hamani maitai i te feia veve. Peneiaˈe ïa e parahi hau â oe ma te au e te maitai.’”+
28 Roohia ˈtura te arii Nebukanesa i tera mau mea atoa.
29 Ahuru ma piti avaˈe i muri aˈe, te hahaere ra oia i nia i te tafare o te aorai o Babulonia.
30 Te na ô ra te arii: “E ere anei teie o Babulonia rahi o ta ˈu i patu ei fare arii maoti to ˈu puai e to ˈu mana, ia itehia to ˈu hanahana e to ˈu teitei?”
31 Tei roto noa â te parau i te vaha o te arii, faaroohia ihora te hoê reo no te raˈi mai: “Te parauhia ˈtu nei oe, e te arii Nebukanesa: ‘Te faaerehia ra oe i te mana faatere,+
32 e te tiahihia ra oe mai rotopu mai i te taata nei. I pihai iho i te mau animara oe e parahi ai, e e amu oe i te aihere mai te mau puaatoro, e e hitu tau te mairi e tae roa ˈtu i te taime e ite ai oe e o Tei Teitei Roa ˈˈe te Faatere i te faatereraa arii a te huitaata e e horoa oia i te reira i te taata ta ˈna e hinaaro.’”+
33 I tera iho â taime, tupu ihora taua parau nei i nia ia Nebukanesa. Tiahihia ihora oia mai rotopu mai i te huitaata, e haamata ihora oia i te amu i te aihere mai te mau puaatoro. Ua rari to ˈna tino i te hupe o te raˈi e ua tupu to ˈna rouru mai te huruhuru aeto i te roa, e to ˈna maiuu, mai to te manu.+
34 “I te hoperaa taua tau ra,+ hiˈo aˈera vau, o Nebukanesa, i te raˈi, e hoˈi maira to ˈu maramarama. Arue ihora vau i Tei Teitei Roa ˈˈe, arue e faahanahana ihora vau i te Atua o te ora e a muri noa ˈtu, no te mea e mana faatere mure ore to ˈna e e vai noa ta ˈna faatereraa arii i tera uˈi e tera uˈi.+
35 Aita rea faufaa to te taata atoa o te fenua nei ia faaauhia i te Atua. E rave oia mai ta ˈna e hinaaro i nia i te nuu o te raˈi e te taata atoa o te fenua nei. E aita e taata e nehenehe e tapea i ta ˈna ohipa+ aore ra e parau atu: ‘Eaha ta oe i rave?’+
36 “I tera taime, hoˈi maira to ˈu maramarama e faahoˈihia maira te hanahana o to ˈu mana faatere, to ˈu tura e to ˈu unauna.+ Imi atura to ˈu mau tia mana rahi e te huimana i ta ˈu mau aˈoraa. Hoˈi maira ia ˈu to ˈu mana faatere e ua rahi atu â to ˈu hanahana i na mua ˈtu.
37 “I teie nei, te arue, te faateitei e te faahanahana nei au, o Nebukanesa, i te Arii o te raˈi,+ e parau mau hoi ta ˈna mau ohipa atoa e mea tia to ˈna mau eˈa,+ e e nehenehe hoi ta ˈna e faahaama i te feia teoteo.”+
Nota i raro i te api
^ Oia hoi e feia peu hiˈohiˈo e hiˈo fetia ta ratou ohipa.