Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haamahanahana te tahi i te tahi

A haamahanahana te tahi i te tahi

A haamahanahana te tahi i te tahi

“O ratou tei haamahanahana mai ia ˈu nei.”—KOLOSA 4:11.

1, 2. Noa ˈtu te mau fifi, no te aha te mau hoa o Paulo i haere ai e hiˈo ia ˈna i te fare tapearaa?

 E MEA atâta mai te peu e e hoa outou no te hoê taata e autâ ra i te fare tapearaa—noa ˈtu e ua tapeahia to outou hoa ma te tano ore. E manaˈo ino paha te feia toroa o te fare tapearaa ia outou, a tamoemoe ai ia outou no te ite papu e aita e ohipa ino ta outou e rave. E titauhia ïa te itoito ia vai piri noa i to outou hoa e ia haere e hiˈo ia ˈna i te fare tapearaa.

2 Tera mau râ ta te tahi mau hoa o te aposetolo Paulo i rave fatata 1 900 matahiti aˈenei. Aita ratou i haamarirau i te haere e hiˈo ia Paulo i te fare tapearaa no te tamǎrû e no te faaitoito ia ˈna, e no te haamahanahana ia ˈna i te pae varua. O vai tera mau hoa taiva ore? E eaha ta tatou e haapii na roto i to ratou itoito, to ratou taiva ore, e to ratou auhoaraa?—Maseli 17:17.

“Haamahanahana”

3, 4. (a) O vai na hoa toopae o Paulo, e ua aha ratou ia ˈna? (b) Eaha te hoê ‘haamahanahanaraa’?

3 E hoˈi anaˈe i muri i te area matahiti 60 T.T. Tei te fare tapearaa te aposetolo Paulo i Roma no te pariraa haavare e e orure hau oia. (Ohipa 24:5; 25:11, 12) Te faataa ra Paulo e pae Kerisetiano ta ˈna i faahiti o tei turu ia ˈna: o Tuhiko, ta ˈna vea no te mataeinaa o Asia e ‘taetaeae tavini i te Fatu’; o Onesimo, e “taeae here e te parau mau” no Kolosa; o Arisetareho, e taata Makedonia no Tesalonia e i te hoê taime, e hoa “i tapea-atoa-hia” e o Paulo; o Mareko, te taeae fetii o te hoa mitionare o Paulo ra o Baranaba e te taata papai i te Evanelia i mairihia to ˈna iˈoa; e o Iuseto, hoê o te mau hoa ohipa o te aposetolo no “te basileia o te Atua.” Te parau ra Paulo no nia i na taata toopae e: “O ratou tei haamahanahana mai ia ˈu nei.”—Kolosa 4:7-11.

4 Ua faahiti Paulo i te hoê parau puai mau no nia i te tauturu a to ˈna mau hoa taiva ore ia ˈna. Ua rave oia i te hoê taˈo Heleni (pa·re·go·riʹa) i hurihia ei “haamahanahana,” o te itehia i roto i teie noa irava bibilia. E rave rahi auraa to teie taˈo e ua faaohipahia iho â râ i te pae rapaauraa. * E nehenehe atoa e hurihia ei ‘tamahanahanaraa, aore ra tamǎrûraa.’ Ua hinaaro Paulo i tera huru haamahanahanaraa e ua horoa tera na taata toopae i te reira.

No te aha Paulo i hinaaro ai i te ‘haamahanahanaraa’

5. Noa ˈtu e e aposetolo oia, eaha ta Paulo i hinaaro, e eaha ta tatou paatoa e hinaaro i te tahi taime?

5 E maere paha te tahi pae i te manaˈoraa e ua hinaaro Paulo, te hoê aposetolo, i te haamahanahanaraa. Ua hinaaro râ oia i te reira. E parau mau e e faaroo puai to Paulo, e ua ora mai oia i te hamani-ino-raa pae tino e rave rahi, ‘te papairaa rahi,’ ‘e rave rahi pohe,’ e te tahi atu mau mauiui. (Korinetia 2, 11:23-27) E taata râ oia, e e hinaaro te taata atoa i te tahi taime i te tamǎrûraa e ia puaihia to ratou faaroo maoti ta vetahi ê tauturu. Mai tera atoa no Iesu. I te roaraa o to ˈna po hopea, ua fa mai te hoê melahi ia ˈna i Getesemane e ua “faaitoito maira ia ˈna.”—Luka 22:43.

6, 7. (a) I Roma, o vai tei faainoino ia Paulo, e o vai tei faaitoito ia ˈna? (b) Eaha ta te mau taeae Kerisetiano o Paulo i rave no ˈna i Roma, o tei “haamahanahana” ia ˈna?

6 Ua hinaaro atoa Paulo i te faaitoitoraa. Ia ˈna i tae atu ei taata tapeahia i Roma, aita oia i farii-maitai-hia e te taata o to ˈna iho nunaa. Aita teie mau ati Iuda, no te rahiraa, i farii i te poroi o te Basileia. I muri aˈe i to te feia rarahi o te mau ati Iuda haereraa e hiˈo ia Paulo i te fare tapearaa, te na ô ra te faatiaraa i roto i te Ohipa e: “Ua faaroo maira te tahi pae i taua mau parau i parauhia ra, e aore te tahi pae i faaroo. E aita aˈera i au i ta ratou iho parau, purara ˈtura ratou.” (Ohipa 28:17, 24, 25) Eaha râ paha Paulo i te mauiui i to ratou ereraa i te mauruuru no te maitai rahi o Iehova! Ua ite-maitai-hia to ˈna huru aau puai no nia i teie tupuraa i roto i te rata ta ˈna i papai tau matahiti na mua ˈtu i te amuiraa i Roma: “E oto rahi to ˈu, e te mauiui tuu ore i roto i tau aau. E tia hoi ia ˈu ia anatemahia vau e taa ê atu vau i te Mesia ra, i tau mau taeae [te ati Iuda], to ˈu ra fetii i te haapaoraa i te tino nei.” (Roma 9:2, 3) I Roma râ, ua itea ia ˈna te pueraa hoa mau taiva ore ua tamǎrû hoi to ratou itoito e to ratou aroha i to ˈna aau. E mau taeae pae varua mau ratou no ˈna.

7 Mea nafea to tera na taeae toopae haamahanahanaraa ia ˈna? Aita ratou i ape ia Paulo no to ˈna tapearaahia. Ua haavata râ ratou ia ratou ma te aau tae e te here no te tauturu ia Paulo, ma te rave i te mau ohipa eita ta ˈna e nehenehe e rave no to ˈna tapearaahia. Ei hiˈoraa, ua ohipa ratou ei vea e ua faatae i ta Paulo mau rata e faaueraa parau vaha i te mau amuiraa taa ê; ua hopoi ratou i te mau parau faaitoito ia Paulo ra no nia i te maitai o te mau taeae i Roma e te tahi atu vahi. Ua noaa paha ia ratou te mau taihaa i hinaarohia, mai te ahu no te tau toetoe, te mau otaro, e te mau mauhaa papai. (Ephesia 6:21, 22; Timoteo 2, 4:11-13) Ua haamahanahana e ua faaitoito tera mau ohipa faufaa atoa i te aposetolo i tapeahia e ua tia ia ˈna, ei faahoˈiraa, ia “haamahanahana” ia vetahi ê, tae noa ˈtu i te mau amuiraa taatoa.—Roma 1:11, 12.

E nafea ia “haamahanahana”

8. Eaha te haapiiraa ta tatou e huti na roto i to Paulo faˈiraa ma te haehaa i to ˈna hinaaro i te ‘haamahanahanaraa’?

8 Eaha ta tatou e haapii na roto i teie aamu o Paulo e to ˈna na hoa ohipa toopae? E hiˈo anaˈe iho â râ i te hoê haapiiraa: E titauhia te itoito e te haapaeraa ia ˈna iho no te tauturu ia vetahi ê i roto i to ratou ati. Hau atu â, e titauhia te haehaa no te farii e e hinaaro tatou i te tauturu i te mau taime hepohepo. Aita noa Paulo i faˈi e ua hinaaro oia i te tauturu ua farii râ oia i te reira ma te aau maitai e ua haapopou i te feia i na reira. Aita oia i hiˈo i te fariiraa i ta vetahi ê tauturu ei tapao o te paruparu aore ra ei haamaraa no ˈna, e eiaha atoa tatou. Ia parau tatou e eita roa ˈtu tatou e hinaaro i te haamahanahanaraa, te auraa ra, e puai hau aˈe ïa to tatou i te taata. A haamanaˈo, te faaite ra to Iesu hiˈoraa e e hinaaro atoa te hoê taata tia roa i te tahi mau taime e ani i te tauturu.—Hebera 5:7.

9, 10. Eaha te maitai e noaa ia ite te hoê taata e e hinaaro oia i te tauturu, e nafea te reira e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê i roto i te utuafare e te amuiraa?

9 E mau faahopearaa maitatai te noaa ia faˈi te mau taeae e hopoia ta ratou e e mau taotiaraa to ratou e e hinaaro ratou i ta vetahi ê tauturu. (Iakobo 3:2) E haapuai te reira i te taairaa i rotopu i te feia e mana to ratou e te feia e auraro ra i tera mana, ma te paturu i te aparauraa mahanahana e te huna ore. E hiˈoraa te haehaa o te feia e farii i te tauturu ma te aau tae no vetahi ê i roto i te hoê â tupuraa. Te faaite ra te reira e e mau taata noa te feia e tiaau ra e mea ohie ia tapiri atu.—Koheleta 7:20.

10 Ei hiˈoraa, e mea ohie aˈe no te mau tamarii ia farii i te tauturu a to ratou mau metua no te faaû i te mau fifi e tamataraa ia ite ratou e ua faaû atoa to ratou mau metua i te mau fifi mai tera i to ratou tamarii-rii-raa. (Kolosa 3:21) E matara noa ïa te aparauraa maitai i rotopu i te metua e te tamarii. Mea manuïa roa ˈtu â ia horoa i te mau ravea bibilia e mea ohie roa ˈtu â ia farii atu. (Ephesia 6:4) Oia atoa, e ineine aˈe te mau melo o te amuiraa i te farii i te tauturu a te mau matahiapo ia ite ratou e te faaû atoa ra te mau matahiapo i te mau fifi, mǎtaˈu, e te mau taa-ore-raa. (Roma 12:3; Petero 1, 5:3) E e aparauraa maitai te tupu, e aˈoraa bibilia te horoahia, e e puaihia te faaroo ei faahopearaa. A haamanaˈo, e hinaaro atu â to tatou mau taeae e tuahine i te haamahanahanaraa i teie nei i mutaa ihora.—Timoteo 2, 3:1.

11. No te aha e rave rahi roa i teie tau e hinaaro ai i te ‘haamahanahanaraa’?

11 Noa ˈtu te vahi ta tatou e faaea ra, o vai tatou, aore ra ehia matahiti to tatou, e faaû tatou paatoa i te tahi mau taime i te ahoaho i roto i te oraraa. E tuhaa te reira o te ao o teie tau. (Apokalupo 12:12) Te tamata ra teie mau tupuraa peapea i te pae tino aore ra pae aau i te huru maitai o to tatou faaroo. E fa mai paha te mau tupuraa ahoaho i te ohipa, i te fare haapiiraa, i roto i te utuafare, aore ra i roto i te amuiraa. O te hoê maˈi ino mau aore ra te hoê pepe tahito paha te tumu. Mai te peu e e faaitoito mǎrû te hoê hoa faaipoipo, te hoê matahiapo, aore ra te hoê hoa ma te mau parau ferurihia e te mau ohipa maitatai—auê ïa tamǎrûraa! E au te reira i te raau tamǎrû i nia i te hoê vahi mauiui o te iri. No reira, mai te peu e e ite outou i te hoê o to outou mau taeae i roto i teie tupuraa, a haamahanahana ˈtu. Aore ra mai te peu e te faateimaha nei te hoê fifi peapea taa ê ia outou, a ani i te tauturu i te feia aravihi i te pae varua.—Iakobo 5:14, 15.

E nafea te amuiraa e tauturu ai

12. Eaha ta te taata taitahi i roto i te amuiraa e tia ia rave no te haamahanahana i to ˈna mau taeae?

12 E tia i te amuiraa taatoa, tae noa ˈtu te mau taurearea, ia rave i te tahi mea no te haamahanahana ia vetahi ê. Ei hiˈoraa, e haapuai rahi to outou haere-tamau-raa i te mau putuputuraa e i roto i te taviniraa i te faaroo o vetahi ê. (Hebera 10:24, 25) E haapapuraa to outou aueue ore i roto i te taviniraa moˈa i to outou taiva ore ia Iehova e te vai ara nei outou i te pae varua noa ˈtu te mau fifi ta outou e faaruru. (Ephesia 6:18) E haamahanahana tera aueue ore ia vetahi ê.—Iakobo 2:18.

13. No te aha te tahi pae e faaea ˈi i te poro, e eaha te nehenehe e rave no te tauturu ia ratou?

13 I te tahi mau taime, e faataupupu vetahi aore ra e faaea i te poro no te mau faaheporaa o te oraraa aore ra te tahi atu mau fifi. (Mareko 4:18, 19) Eita paha tatou e ite i te feia aita e poro faahou ra i te mau putuputuraa a te amuiraa. Teie râ, te here noa ra ratou i te Atua i roto i to ratou aau. Eaha te nehenehe e rave no te haapuai i to ratou faaroo? E nehenehe te mau matahiapo e tauturu maitai atu na roto i te farereiraa ia ratou. (Ohipa 20:35) E anihia paha te tahi atu mau melo o te amuiraa ia tauturu atoa. E riro noa teie mau farereiraa î i te here ei ravea rapaauraa e hinaarohia, ei auraa parau, no te faaoraora i te feia paruparu i roto i te faaroo.

14, 15. Eaha ta Paulo aˈoraa no te haamahanahana ia vetahi ê? A horoa i te hoê hiˈoraa o te hoê amuiraa i faaohipa na i ta ˈna aˈoraa.

14 Te aˈo maira te Bibilia “e haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu.” (Tesalonia 1, 5:14) Peneiaˈe te ere rii nei te feia “aau taiâ” i te itoito e eita ta ratou e nehenehe e faaruru i te mau fifi ta ratou e faaû nei aita anaˈe e taata tauturu. E nehenehe anei outou e pûpû i tera tauturu? Ua hurihia te parau “e tauturu atu i tei paruparu” ei “tapea maite” aore ra ei “ati atu” i tei paruparu. E poihere Iehova e e here oia i ta ˈna mau mamoe atoa. Eita oia e hiˈo faufaa ore ia ratou, e eita oia e hinaaro ia faaea ratou i te tavini ia ˈna. E nehenehe anei outou e tauturu i te amuiraa ia “tapea maite” i tei paruparu i te pae varua e tae noa ˈtu ia puai aˈe ratou?—Hebera 2:1.

15 Ua farerei te hoê matahiapo i na hoa faaipoipo aita e poro faahou ra e ono matahiti i te maoro. Te papai ra te matahiapo e: “Ua ohipa puai roa te tapitapi maitai e te î i te here o te amuiraa taatoa ia raua i turaihia ˈi raua ia hoˈi mai i te nǎnǎ ra.” Eaha te manaˈo o te tuahine tei faaea na i te poro i te mau farereiraa a te mau melo o te amuiraa? Te na ô ra oia i teie nei e: “Te mea i tauturu ia mâua ia poro faahou, aore roa ïa te mau taeae i farerei na ia mâua, aore roa atoa te mau tuahine i apee na ia ratou i haava mai aore ra i faahapa mai. Ua taa râ ratou ia mâua e ua horoa i te mau irava faaitoitoraa.”

16. O vai te ineine noa i te tauturu i te feia e hinaaro ra i te haamahanahanaraa?

16 Papu maitai, e au te hoê Kerisetiano haavare ore i te haamahanahana ia vetahi ê. E a taui ai te mau huru tupuraa o to tatou oraraa, e fanaˈo tatou iho i te mau ohipa haamahanahana a to tatou mau taeae. E mea faufaa ia taa ia tatou e eita to tatou mau taeae e vata noa ia hinaaro tatou i te tauturu. Noa ˈtu râ, te vai ra te hoê Tumu o te haamahanahanaraa o te vata noa, te hoê o te hinaaro noa e tauturu—o te Atua ra o Iehova.—Salamo 27:10.

Iehova, te Tumu hope o te haamahanahanaraa

17, 18. Mea nafea to Iehova haamahanahanaraa i ta ˈna Tamaiti ra o Iesu Mesia?

17 A patitihia ˈi oia i nia i te pou, ua pii Iesu e: “E tau Metua, te tuu atu nei au i tau varua i to rima na.” (Luka 23:46) Ua pohe atura oia. Tau hora noa na mua ˈˈe, ua haruhia oia e ua faarue to ˈna mau hoa piri roa ˈˈe ia ˈna e ua horo ê no te taiâ. (Mataio 26:56) O Iesu anaˈe tei toe mai ma te hoê anaˈe Tumu o te haamahanahanaraa—to ˈna Metua i te raˈi. Aita râ to ˈna tiaturiraa ia Iehova i faufaa ore. Ua haamaitaihia te taiva ore o Iesu i to ˈna Metua e te turu taiva ore o Iehova iho ia ˈna.—Salamo 18:25; Hebera 7:26.

18 I te roaraa o ta Iesu taviniraa i te fenua nei, ua horoa Iehova na ta ˈna Tamaiti i ta ˈna i hinaaro ia vai hapa ore noa e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa. Ei hiˈoraa, i muri noa ˈˈe i to Iesu bapetizoraahia, o te tapao ra i te haamataraa o ta ˈna taviniraa, ua faaroo oia i te reo o to ˈna Metua o te faaite ra i te farii maitai e te haapapuraa i to ˈNa here ia ˈna. I to Iesu hinaaroraa i te turu, ua tono Iehova i te mau melahi no te haamahanahana ia ˈna. I to Iesu faaûraa i te tamataraa rahi roa ˈˈe i te hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei, ua faaroo maitai Iehova i ta ˈna mau taparuparuraa e aniraa. Papu maitai, ua haamahanahana te reira ia Iesu.—Mareko 1:11, 13; Luka 22:43.

19, 20. E nafea tatou e papu ai e e haamahanahana mai Iehova i te taime e hinaaro ai tatou?

19 E hinaaro Iehova e riro ei Tumu matamua roa o te haamahanahanaraa no tatou atoa. (Paraleipomeno 2, 16:9) E nehenehe te Tumu mau o te mana rahi e te puai rahi atoa e haamahanahana ia tatou i te taime e hinaaro ai tatou. (Isaia 40:26) E hepohepo roa paha tatou no te tamaˈi, te veve, te maˈi, te pohe, aore ra to tatou iho mau huru tia ore. Ia teimaha te mau fifi o te oraraa mai te hoê “enemi puai,” e nehenehe Iehova e riro ei haamahanahanaraa e ei puai no tatou. (Salamo 18:17; Exodo 15:2) E tauturu puai ta ˈna no tatou—to ˈna varua moˈa. Maoti to ˈna varua e horoa ˈi Iehova i “te itoito no [tei rohirohi]” ia nehenehe oia ‘e pee i nia mai tei nia i te pererau o te aeto.’—Isaia 40:29, 31; MN.

20 O te varua o te Atua te mana puai rahi roa ˈˈe i te ao taatoa. Ua na ô Paulo e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna, tei horoa mai i te puai].” Oia, e nehenehe to tatou Metua î i te here i te raˈi e horoa mai i te “puai hau ê i tei matauhia” ia faaoromai tatou i te mau fifi mauiui atoa e tae noa ˈtu i te taime ‘e faaapî ai oia i te mau mea atoa nei’ i roto i ta ˈna Paradaiso fafauhia e fatata roa maira.—Philipi 4:13; MN; Korinetia 2, 4:7, MN; Apokalupo 21:4, 5.

[Nota i raro i te api]

^ Te na ô ra te hoê buka (Complete Expository Dictionary of Old and New Testament Words) a Vine e: “Te auraa o te ihoparau o te taˈo [pa·re·go·riʹa], e raau tamǎrû ïa i te mauiui.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea te mau taeae i Roma i te ‘haamahanahanaraa’ ia Paulo?

• E nafea tatou e ‘haamahanahana ˈi’ i roto i te amuiraa?

• E nafea Iehova e riro ai no tatou ei Tumu hope o te haamahanahanaraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 28]

Ua “haamahanahana” te mau taeae ia Paulo maoti ta ratou turu taiva ore, faaitoitoraa, e ta ratou iho mau tauturu

[Hohoˈa i te api 30]

E na mua te mau matahiapo i te haamahanahana i te nǎnǎ