Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E tupu mau te mau hiˈoraa atea o te Basileia o te Atua

E tupu mau te mau hiˈoraa atea o te Basileia o te Atua

E tupu mau te mau hiˈoraa atea o te Basileia o te Atua

“O te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te [parau tohu], mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra.”—PETERO 2, 1:19.

1. Eaha te taa-ê-raa ta tatou e ite ra i roto i te ao o teie tau?

 FIFI i muri aˈe i te fifi—tera te tumu parau rahi o te ao o teie tau. Mai te mau ati o te heipuni e tae atu i te totoaraa i te fenua atoa nei, e au ra e te rahi noa ˈtura te mau fifi o te huitaata. Aita atoa te mau haapaoraa o te ao nei i nehenehe e tauturu mai. Oia mau, e pinepine ratou i te faarahi atu â i te fifi ma te faatupu i te feruriraa etaeta, te riri, e te here aiˈa o te faaamahamaha i te taata. Oia, mai tei tohuhia, ua haaatihia “te mau etene i te pouri taotao.” (Isaia 60:2) Tera râ, i taua noâ taime ra, e mau mirioni taata te hiˈo ra i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi. No te aha? No te mea te haapao maitai ra ratou i te parau tohu a te Atua “mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra.” Te vaiiho ra ratou i te “parau,” aore ra poroi, a te Atua e vai ra i teie nei i roto i te Bibilia, ia aratai i to ratou mau taahiraa.—Petero 2, 1:19.

2. Ia au i te parau tohu a Daniela no nia i “te tau hopea,” o vai ma anaˈe tei haamaramaramahia i te pae varua?

2 No nia i “te tau hopea,” ua papai te peropheta ra o Daniela e: “E rave rahi hoi te horo i nia e i raro, e tupu atura te ite i te rahiraa. E rave rahi te haamaitaihia, e e faateateahia, ia tamatahia ra; e rave râ te taata ino i te parau ino: e ore hoi te taata ino e ite e ite râ te feia paari.” (Daniela 12:4, 10) Ua faataahia te maramarama pae varua no te feia anaˈe o “te horo i nia e i raro,” aore ra o te haapii maite, i te Parau a te Atua, o te auraro i ta ˈna mau ture aveia, e o te tutava i te rave i to ˈna hinaaro.—Mataio 13:11-15; Ioane 1, 5:20.

3. I te roaraa o te mau matahiti 1870, eaha te parau mau faufaa ta te mau piahi Bibilia matamua i haroaroa?

3 I te omuaraa o te mau matahiti 1870, hou ‘te anotau hopea,’ ua haamata te Atua ra o Iehova i te haamaramarama hau atu â no nia i “te parau aroaro i te basileia o te ao ra.” (Timoteo 2, 3:1-5; Mataio 13:11) I tera ra tau, ua haroaroa te hoê pǔpǔ piahi Bibilia—taa ê roa ˈtu i te manaˈo o te rahiraa—e mea ite-ore-hia te hoˈiraa mai o te Mesia. I muri aˈe oia e faateronohia ˈi i nia i te raˈi, e hoˈi mai Iesu i roto i te auraa e haapao mai oia i te fenua ei Arii. Na te hoê tapao tuhaa rau ite-mata-hia e faaara i ta ˈna mau pǐpǐ e ua haamata to ˈna vairaa mai ite-ore-hia.—Mataio 24:3-14.

Ia tupu mau te hiˈoraa atea

4. Mea nafea to Iehova haapuairaa i te faaroo o ta ˈna mau tavini o teie tau?

4 Ua riro te orama o te faahuru-ê-raa ei hiˈoraa atea faahiahia o te Mesia i roto i te Basileia hanahana. (Mataio 17:1-9) Ua haapuai tera orama i te faaroo o Petero, o Iakobo, e o Ioane i te hoê taime a faaea ˈi e rave rahi i te pee ia Iesu no to ˈna faatupu-ore-raa i ta ratou mau tiairaa tu ore i te mau Papai. Oia atoa, i teie tau hopea, ua haapuai Iehova i te faaroo o ta ˈna mau tavini o teie tau ma te tauturu ia ratou ia maramarama ˈtu â i te tupuraa o tera orama faahiahia roa e e rave rahi parau tohu i taaihia i te reira. E hiˈopoa anaˈe i teie nei i te tahi o teie mau tupuraa mau pae varua o te haapuai i te faaroo.

5. O vai te Fetia poipoi, e inafea e mea nafea to ˈna ‘hitiraa’ mai?

5 No nia i te faahuru-ê-raa, ua papai te aposetolo Petero e: “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei; o te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te reira, mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra, e ia tai ao, e ia hiti te fetia poipoi i roto i to outou na aau.” (Petero 2, 1:19) O Iesu Mesia i faahanahanahia tera Fetia poipoi, aore ra “fetia poipoi anaana,” taipe. (Apokalupo 22:16) Ua “hiti” mai oia i te matahiti 1914 a fanau ai te Basileia o te Atua i nia i te raˈi, o te tapao i te haamataraa o te hoê tau apî. (Apokalupo 11:15) I roto i te orama o te faahuru-ê-raa, ua fa mai Mose e Elia i pihai iho ia Iesu a paraparau ai ia ˈna. O vai ta raua e faahohoˈa ra?

6, 7. O vai tei faahohoˈahia e Mose raua Elia i roto i te faahuru-ê-raa, e eaha te mau tuhaa rii faufaa ta te mau Papai e faaite ra no te feia i faahohoˈahia e raua?

6 I te mea e ua apiti Mose raua Elia i te hanahana o te Mesia, te faahohoˈa ra paha teie na ite haapao maitai e piti i te feia o te faatere e o Iesu i roto i to ˈna Basileia. E au maite te maramarama e e mau faatere apiti ta Iesu i te hiˈoraa orama atea o te Mesia i faateronohia ta te peropheta ra o Daniela i fanaˈo. Ua ite Daniela i “te hoê mai te Tamaiti a te taata” o tei horoahia te “mana mure ore” e “To te mau mahana tahito ra,” o te Atua ra o Iehova. A tapao na râ i ta Daniela i faaite i muri rii aˈe. Te papai ra oia e: ‘Ua horoahia te basileia, e te mana, e te rahi atoa o te basileia i raro aˈe i te raˈi atoa nei, i te mau taata ra, i te feia moˈa o Tei Teitei.’ (Daniela 7:13, 14, 27) Oia, hau atu i te pae senekele hou te faahuru-ê-raa, ua faaite te Atua e e apiti vetahi “feia moˈa” i te rahi arii o te Mesia.

7 O vai te feia moˈa i roto i te orama a Daniela? No tera mau taata ta te aposetolo Paulo e parau ra e: “O te [v]arua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua. E tamarii ra, e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia; te pohe apipiti nei hoi tatou e oia atoa, ia haamaitai-apipiti-hia tatou e oia atoa hoi.” (Roma 8:16, 17; MN) Te feia moˈa, aita ˈtu ïa maori râ ta Iesu mau pǐpǐ faatavaihia i te varua. I roto i te Apokalupo, te na ô ra Iesu e: “O te riro ia ˈna te re ra, e haaparahi au ia ˈna ia ˈu nei i nia i to ˈu nei terono, mai tei riro atoa mai te re ia ˈu ra, e te parahi nei au e tau Metua atoa i nia iho i to ˈna ra terono.” E faatere teie feia faatiahia ‘i riro ia ratou te re,’ 144 000 ratou, e o Iesu, i te fenua taatoa.—Apokalupo 3:21; 5:9, 10; 14:1, 3, 4; Korinetia 1, 15:53.

8. Mea nafea to te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu raveraa i te hoê â ohipa e ta Mose raua Elia, e eaha te mau faahopearaa?

8 No te aha râ te mau Kerisetiano faatavaihia i faahohoˈahia ˈi e Mose raua Elia? No te mea te rave ra tera mau Kerisetiano, ei taata i te fenua nei, i te hoê â ohipa e ta Mose raua Elia i rave na. Ei hiˈoraa, te tavini ra ratou ei ite no Iehova i mua atoa i te hamani-ino-raa. (Isaia 43:10; Ohipa 8:1-8; Apokalupo 11:2-12) Mai ia Mose raua Elia, te faaite roa ra ratou ma te itoito i te haapaoraa hape a aˈo noa ˈi ratou i te taata haavare ore ia haamori i te Atua anaˈe. (Exodo 32:19, 20; Deuteronomi 4:22-24; Te mau arii 1, 18:18-40) Ua hotu anei ta ratou ohipa? Oia mau roa! Hau atu â i te tautururaa i te haaputuputu i te taatoaraa o te feia faatavaihia, ua tauturu ratou e mau mirioni “mamoe ê atu” ia auraro ma te aau tae ia Iesu Mesia.—Ioane 10:16; Apokalupo 7:4.

E faahope roa te Mesia i ta ˈna upootiaraa

9. E nafea te Apokalupo 6:2 e faataa ˈi ia Iesu i teie tau?

9 E ere faahou o Iesu i te hoê taata noa e na nia ra i te hoê fanauˈa asini, e Arii puai râ i teie nei. Ua faataahia oia mai te parahi ra i nia i te hoê puaahorofenua—te hoê taipe bibilia o te tamaˈi. (Maseli 21:31) Te na ô ra te Apokalupo 6:2 (MN) e: “Inaha e puaahorofenua teatea e e fana ta tei parahi i nia ihora, e e korona tei horoahia mai no ˈna: haere atura oia ma te haapau atu, e ia [hope roa ta ˈna upootiaraa].” Hau atu â, no nia ia Iesu, ua papai te fatu salamo ra o Davida e: “E faatae atu â Iehova i te sepeta ra o to oe mana mai Ziona ˈtu nei: e arii hoi oe i rotopu i to mau enemi ra.”—Salamo 110:2.

10. (a) Mea nafea to te hororaa upootia a Iesu haamataraa ma te hanahana? (b) Eaha te faahopearaa o te upootiaraa matamua a te Mesia i nia i te rahiraa o to te ao?

10 Ua upootia na mua Iesu i nia i to ˈna mau enemi puai roa ˈˈe—Satani e te mau demoni. Ma te tiavaru ia ratou mai te raˈi mai, ua hurihia ˈtura ratou i te fenua nei. Ma te ite e e taime poto to ratou, ua faahoˈi teie mau varua ino i to ratou riri rahi i nia i te huitaata, a tupu atu ai te ati rahi. Ua faataipehia teie ati i roto i te Apokalupo e te hororaa a na feia ê atu e toru i nia i te puaahorofenua. (Apokalupo 6:3-8; 12:7-12) Ia au i te parau tohu a Iesu no nia i ‘te tapao o to ˈna [vairaa] mai e te hopea o teie nei ao,’ ua faatupu ta ratou hororaa i te tamaˈi, te oˈe, e te ati pohe. (Mataio 24:3, 7; MN; Luka 21:7-11) Mai te mauiui fanau mau, eita e ore e e uˈana noa ˈtu â teie “mauiui” a ‘faahope roa ˈtu ai te Mesia i ta ˈna upootiaraa’ ma te haamou i te mau toetoea atoa o te faanahonahoraa itehia a Satani. *Mataio 24:8, MN.

11. E nafea te tuatapaparaa o te amuiraa Kerisetiano e haapapu ai i te mana arii o te Mesia?

11 Te ite-atoa-hia ra to Iesu mana arii i roto i ta ˈna parururaa i te amuiraa Kerisetiano ia nehenehe oia e rave i ta ˈna ohipa e poro i te poroi o te Basileia na te ao atoa nei. Noa ˈtu te patoiraa uˈana a Babulonia Rahi—te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape—e a te mau faatereraa enemi, aita noa te ohipa pororaa i tamau, ua maraa atoa râ i nia i te hoê faito aita i itehia aˈenei i roto i te tuatapaparaa o te ao. (Apokalupo 17:5, 6) Auê ïa haapapuraa puai mau i te tiaraa arii o te Mesia!—Salamo 110:3.

12. No te aha aita ˈi te rahiraa o te taata i haroaroa i te vairaa mai ite-ore-hia o te Mesia?

12 Te vahi peapea râ, aita te rahiraa o te taata, tae noa ˈtu e mau mirioni feia faahua Kerisetiano, e haroaroa ra i te mau tupuraa mau ite-ore-hia i muri mai i te mau mea faufaa roa e tupu nei i te fenua nei. Te tâhitohito atoa ra ratou i te feia o te faaite haere ra i te Basileia o te Atua. (Petero 2, 3:3, 4) No te aha? No te mea ua haapouri Satani i to ratou feruriraa. (Korinetia 2, 4:3, 4) Oia mau, ua haamata oia i te haapouri i te feia faahua Kerisetiano i te pae varua e rave rahi senekele aˈenei, ma te turai atoa ia ratou ia faarue i te tiaturiraa faufaa roa o te Basileia.

Ua faaruehia te tiaturiraa o te Basileia

13. Eaha ta te paruru o te pouri pae varua i faatupu?

13 Ua tohu Iesu e e faaô omoe mai te mau apotata, o te au i te zizania i rotopu i te sitona, i roto i te amuiraa Kerisetiano e e haavare ratou e rave rahi. (Mataio 13:24-30, 36-43; Ohipa 20:29-31; Iuda 4) I muri aˈe, ua farii teie feia parauhia Kerisetiano i te mau oroa, peu e haapiiraa etene, ma te parau atoa e mea “Kerisetiano” te reira. Ei hiˈoraa, no roto mai te Noela i te mau peu haamoriraa i na atua etene ra o Mithra e Saturne. Na te aha râ i turai i te feia faahua Kerisetiano ia farii i teie mau oroa Kerisetiano ore? Te na ô ra te hoê buka ite rahi (The New Encyclopædia Britannica, 1974) e: “E taairaa to te haamauraa i te Noela, te oroa fanauraa o Iesu Mesia, i te hoperaa o te tiairaa o te hoˈi-vave-raa mai o te Mesia.”

14. Mea nafea to te mau haapiiraa a Origène e a Augustin faahuru-ê-raa i te parau mau o te Basileia?

14 A hiˈo atoa na i te tauiraa o te auraa o te taˈo “basileia.” Te parau ra te hoê buka (Le Royaume de Dieu selon les interprétations au XXe siècle) e: “Te tapao ra o Origène [te hoê taata maimi i te pae faaroo no te senekele 3] i te tauiraa i roto i te faaohiparaa Kerisetiano i te auraa itea ore o te ‘basileia’ ei faatereraa a te Atua i roto i te aau.” Ua niu Origène i ta ˈna haapiiraa i nia i te aha? Eiaha i nia i te mau Papai, i nia râ i “te philosophia e te hiˈoraa a te ao o te taa ê roa i te manaˈo o Iesu e o te ekalesia matamua roa.” I roto i ta ˈna buka De Civitate Dei (Te oire o te Atua), ua parau Augustin no Hippone (354-430 T.T.) e o te ekalesia iho te Basileia o te Atua. Ua horoa tera manaˈo tu ore i te mau Papai i te mau haapaoraa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te niu teologia no te farii i te mana poritita. E ua faaohipa ratou i tera mana e rave rahi matahiti i te maoro, e pinepine ma te haavî.—Apokalupo 17:5, 18.

15. Mea nafea to te Galatia 6:7 tupuraa i nia i te haapaoraa e rave rahi a te Amuiraa faaroo Kerisetiano?

15 I teie tau râ, te ooti nei te mau haapaoraa i ta ratou i ueue. (Galatia 6:7) E au ra e ua ere e rave rahi i to ratou mana e oia atoa i to ratou mau taata. Te ite-maitai-hia ra tera tupuraa i Europa. Ia au i te hoê vea (Christianity Today), “i teie nei [e faaohipahia] te mau fare pure rarahi o Europa eiaha ei fare haamoriraa ei fare manaha râ, o te mataitaihia e te mau ratere anaˈe.” Te ite-atoa-hia ra tera noa tupuraa i te tahi atu mau vahi o te ao. Eaha ta te reira e faaite ra no te haapaoraa hape? E ore anei te reira no te ereraa i te paturu? E eaha te huru o te haamoriraa mau?

Ia ineine no te mahana rahi o te Atua

16. Eaha ta te hae rahi ia Babulonia Rahi e faaite ra?

16 Mai te au auahi e te rehu o te hoê mouˈa auahi i taoto na o te faaite i te piri-roa-raa o te tutuharaa, e tapao faaiteraa te hae rahi i te haapaoraa i roto i te vahi e rave rahi o te ao e ua fatata te mau mahana o te haapaoraa hape i te hope. E fatata Iehova i te turai i te mau tuhaa poritita ia tahoê i ta ratou mau tutavaraa no te faaite roa e no te haapau i te faaturi i te pae varua ra o Babulonia Rahi. (Apokalupo 17:15-17; 18:21) Mea tia anei ia mǎtaˈu te mau Kerisetiano mau i tera tupuraa e te tahi atu mau tuhaa o te “ati rahi” i muri iho? (Mataio 24:21) Eiaha roa ˈtu! E tumu iho â ta ratou no te oaoa ia haa mai te Atua i nia i te feia ino. (Apokalupo 18:20; 19:1, 2) A rave na i te hiˈoraa o Ierusalema i te senekele matamua e o te mau Kerisetiano i ora na i reira.

17. No te aha te mau tavini haapao maitai a Iehova e nehenehe ai e faaû i te hopea o teie faanahoraa ma te tiaturi?

17 I to te mau nuu Roma haaatiraa ia Ierusalema i te matahiti 66 T.T., aita te mau Kerisetiano e ara ra i te pae varua i hitimahuta aita atoa i riaria. Ei feia haapii maitai i te Parau a te Atua, ua ite ratou ‘e ua fatata to ˈna pau.’ (Luka 21:20) Ua ite atoa ratou e e horoa te Atua i te ravea ia horo ratou i te vahi maitai. I te tupuraa te reira, ua horo te mau Kerisetiano. (Daniela 9:26; Mataio 24:15-19; Luka 21:21) Oia atoa i teie tau, e nehenehe te feia o tei ite o vai te Atua e o te faaroo i ta ˈna Tamaiti e faaû i te hopea o teie faanahoraa ma te tiaturi. (Tesalonia 2, 1:6-9) Oia mau, ia tupu te ati rahi, ‘e nânâ ratou i to ratou mata i nia, e faateitei ratou i to ratou upoo’ ma te oaoa, ‘te fatata maira hoi to ratou ora.’—Luka 21:28.

18. Eaha te faahopearaa o te aroraa hope roa a Goga i nia i te mau tavini a Iehova?

18 I muri aˈe i te haamouraa o Babulonia Rahi, i roto i to ˈna tiaraa ei Goga no Magoga, e aro hope roa Satani i te mau Ite hau o Iehova. Ma te tae mai “mai te ata ra e moe ai te fenua ra,” e tiaturi te mau nuu a Goga i te hoê upootiaraa ohie. E hitimahuta roa ratou! (Ezekiela 38:14-16, 18-23) Te papai ra te aposetolo Ioane e: ‘Ite atura vau i te raˈi i te vetearaa, e inaha, e puaahorofenua teatea, e o tei parahi i nia ihora, ua parauhia oia, e Haapao mau ta ˈna e Te Parau mau, e ˈoˈe ooi tei na roto mai i ta ˈna vaha, ei tairiraa na ˈna i te mau fenua ra.’ E faaora teie ‘Arii vî ore o te mau arii’ i te feia haamori taiva ore o Iehova e e haamou pauroa oia i to ratou mau enemi. (Apokalupo 19:11-21) E tupuraa hopea tera o te orama o te faahuru-ê-raa!

19. E nafea te upootiaraa taatoa a te Mesia e ohipa ˈi i nia i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore, e ia tutava ratou i te aha i teie nei, e tia ˈi?

19 E “umerehia [Iesu] e te feia atoa i faaroo ra.” (Tesalonia 2, 1:10) E hinaaro anei oe e vai i rotopu i te feia o te tia ma te mǎtaˈu faatura i te Tamaiti a te Atua o te upootia? A tamau noa ïa i te haapuai i to oe faaroo e ‘a parahi ineine noa; ei te hora manaˈo-ore-hia e oe e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.’—Mataio 24:43, 44.

A haapao maitai

20. (a) E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i to tatou mauruuru no ta te Atua mau faanahoraa na roto i “te tavini haapao maitai e te paari”? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e uiui ia tatou iho?

20 Te aˈo tamau ra “te tavini haapao maitai e te paari” i te nunaa o te Atua ia vai ara noa i te pae varua e ia haapao maitai. (Mataio 24:45, 46; Tesalonia 1, 5:6) Te mauruuru ra anei outou no teie mau haamanaˈoraa i te taime au? Te faaohipa ra anei outou i te reira ma te haamau i te mea faufaa roa ˈˈe i roto i te oraraa? No te aha e ore ai e uiui ia outou iho: ‘Te taa maitai ra anei au i te auraa pae varua o te tauturu ia ˈu ia ite e e te faatere nei te Tamaiti a te Atua i nia i te raˈi? Te haroaroa ra anei au e ua ineine oia i te faatupu i ta te Atua haavaraa i nia ia Babulonia Rahi e te toea o te faanahoraa a Satani?’

21. No te aha te tahi pae i vaiiho ai i ta ratou hiˈoraa pae varua ia mohimohi, e eaha ta ratou e rave ma te ru?

21 Ua vaiiho te tahi pae i teie nei o tei amui i te nunaa o Iehova i ta ratou hiˈoraa pae varua ia mohimohi. E ere anei e ua ere ratou i te faaoromai mai te tahi mau pǐpǐ matamua a Iesu? Ua ohipa anei te tapitapi o te oraraa, te nounou taoˈa aore ra te hamani-ino-raa i nia ia ratou? (Mataio 13:3-8, 18-23; Luka 21:34-36) Peneiaˈe ua fifihia te tahi pae i te taaraa i te tahi haamaramaramaraa i neneihia e “te tavini haapao maitai e te paari.” Mai te peu e te reira to oe tupuraa, te faaitoito ra matou ia oe ia haapii i te Parau a te Atua ma te itoito rahi faaapîhia e ia taparuparu ia Iehova ia faatupu faahou oe i te hoê taairaa piri e te puai e o ˈna.—Petero 2, 3:11-15.

22. Eaha te faahopearaa o te hiˈopoaraa o te orama o te faahuru-ê-raa e te mau parau tohu i taaihia i te reira i nia ia oe?

22 Ua horoahia te orama o te faahuru-ê-raa i te mau pǐpǐ a Iesu i te taime a hinaaro ai ratou i te faaitoitoraa. I teie tau, te vai ra ta tatou te tahi mea rahi aˈe no te haapuai ia tatou—te tupuraa o taua hiˈoraa atea faahiahia roa o te faahuru-ê-raa e o te parau tohu e rave rahi i taaihia i te reira. A feruri ai tatou i teie mau tupuraa mau hanahana e to ratou auraa no a muri aˈe, ia faaite atoa tatou ma to tatou aau atoa i te mau manaˈo o te aposetolo Ioane i to ˈna parauraa e: “Amene. Oia ïa, a haere mai, e te Fatu, e Iesu e!”—Apokalupo 22:20.

[Nota i raro i te api]

^ I roto i te reo Heleni tumu, te auraa mau o te parau i hurihia ei “mauiui,” oia ïa “mauiui fanau.” (Mataio 24:8, Kingdom Interlinear) Te horoa ra te reira i te manaˈo e mai te mauiui fanau, e pinepine, e uˈana, e e maoro atu â te mau fifi o te ao, a hope atu ai i te ati rahi ra.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• I te mau matahiti 1870, eaha ta te hoê pǔpǔ iti piahi Bibilia i taa no nia i te hoˈiraa mai o te Mesia?

• Mea nafea te orama o te faahuru-ê-raa i te tupuraa?

• Eaha te faahopearaa o ta Iesu hororaa upootia i nia i te ao nei e te amuiraa Kerisetiano?

• E mea tia ia aha tatou ia vai tatou i rotopu i te feia o te ora ˈtu ia faahope roa Iesu i ta ˈna upootiaraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te mau api 8, 9]

E tupu mau te hoê hiˈoraa atea