Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te putapûraa i “te peu taa ê a te Atua”

Te putapûraa i “te peu taa ê a te Atua”

Te putapûraa i “te peu taa ê a te Atua”

‘Te faaroo ra tatou ia ratou i te parauraa mai i te peu taa ê a te Atua i ta tatou iho nei mau parau.’—OHIPA 2:11.

1, 2. Eaha te ohipa maere roa i tupu i Ierusalema i te Penetekose 33 T.T.?

 I TE hoê poipoi Tapati i te matahiti 33 T.T., ua tupu te hoê ohipa maere roa i nia i te hoê pǔpǔ tane e vahine, e mau pǐpǐ a Iesu Mesia tei putuputu i roto i te fare o te hoê taata i Ierusalema. ‘E ore i mahia, o te haruru maira no nia mai i te raˈi mai te mataˈi rahi uˈana ra, î roa aˈera te fare i parahihia e ratou ra. Ua fa maira te arero maa ia ratou ra mai te ahi ra te huru, e î aˈera ratou atoa i te varua moˈa, e ua parau ihora i te parau ěê.’—Ohipa 2:2-4, 15.

2 Putuputu mai nei te hoê nahoa taata rahi i mua i taua fare ra. I roto ia ratou, te vai ra te tahi mau ati Iuda i fanauhia i te fenua ěê, e mau ‘taata paieti’ tei haere mai i Ierusalema e haapao i te oroa Penetekose. Ua maere roa ratou no te mea te faaroo ra ratou atoa i te mau pǐpǐ ia parau “i te peu taa ê a te Atua” na roto i to ratou iho mau reo. E nafea te reira i nehenehe ai, inaha no Galilea anaˈe hoi te feia e paraparau ra?—Ohipa 2:5-8, 11.

3. Eaha te poroi ta te aposetolo Petero i vauvau atu i te nahoa taata i te Penetekose?

3 Hoê o taua feia no Galilea ra, o te aposetolo Petero ïa. Ua faataa oia e tau hebedoma na mua ˈˈe, ua taparahi-pohe-hia o Iesu Mesia e te tahi mau taata tia ore. Ua faatia mai râ te Atua i ta ˈna Tamaiti mai te pohe mai. I muri aˈe, ua fa ˈtu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e rave rahi ra, tae noa ˈtu ia Petero e vetahi atu to pihai iho ia ˈna i teie nei. Hoê ahuru noa mahana na mua ˈtu, ua maue Iesu i nia i te raˈi. Na ˈna i ninii mai i te varua moˈa i nia i ta ˈna mau pǐpǐ. E auraa anei to te reira no te feia e haapao ra i te Penetekose? Oia mau. Ua faaineine te poheraa o Iesu i te eˈa e ia noaa ia ratou te faaoreraa hara e ia ‘horoa-noa-hia mai te varua moˈa’ na ratou ia faaohipa ratou i te faaroo ia ˈna. (Ohipa 2:22-24, 32, 33, 38) Eaha ïa te huru o taua feia mataitai ra i mua i “te peu taa ê a te Atua” ta ratou i faaroo? E e nafea teie aamu e tauturu mai ai ia faito i te faufaa o ta tatou iho taviniraa ia Iehova?

Turaihia ia ohipa!

4. Teihea parau tohu a Ioela tei tupu i te mahana Penetekose 33 T.T.?

4 I te noaaraa ia ratou te varua moˈa, ua haamata oioi te mau pǐpǐ i Ierusalema i te poro i te parau apî maitai o te faaoraraa ia vetahi ê, na mua roa i te nahoa taata i putuputu mai i taua poipoi ra. Ua faatupu ta ratou pororaa i te hoê parau tohu faahiahia, tei papaihia a vau senekele na mua ˈˈe e Ioela, te tamaiti a Phetuela: ‘E ninii atu vau i tau varua i nia i te taata atoa; e tohu hoi ta outou mau tamarii tamaroa e te mau tamahine; e taotootoahia mai to outou mau taata paari, e ite to outou mau taata apî i te orama: e ninii atu vau i tau varua i nia i te mau tavini tane, e i nia i te mau tavini vahine, ia tae i taua anotau ra hou a tae ai i taua mahana rahi riaria o Iehova ra.’—Ioela 1:1; 2:28, 29, 31; Ohipa 2:17, 18, 20.

5. Ua tohu te mau Kerisetiano no te senekele matamua na roto i teihea auraa? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

5 O te auraa anei e e tono te Atua i te hoê ui peropheta taatoa, te tane e te vahine, mai ia Davida, Ioela, e ia Debora, e e faaohipa oia ia ratou no te tohu i te mau mea e tupu a muri aˈe? Eita. E tohu ‘te mau tamarii tamaroa e te mau tamahine, te mau tavini tane e te mau tavini vahine’ Kerisetiano na roto i te auraa e e turaihia ratou e te varua o Iehova e parau haere i “te peu taa ê” ta Iehova i rave e e rave â. E tavini ïa ratou ei auvaha na te Teitei Roa ˈˈe. * Ua nafea râ te nahoa taata?—Hebera 1:1, 2.

6. I to ratou faarooraa i te oreroraa parau a Petero, eaha ta te rahiraa o te nahoa taata i turaihia ia rave?

6 I muri aˈe i to te nahoa faarooraa i te faataaraa a Petero, mea rahi tei turaihia ia ohipa. Ua “farii maite” ratou “i ta ˈna ra parau, bapetizohia ihora ïa, e amui-atoa-hia maira ia ratou, e toru atoa tausani i taua mahana ra.” (Ohipa 2:41) No te mea e ati Iuda tumu te tahi pae e e peroseluto te tahi atu, ua noaa aˈena ia ratou te ite tumu o te mau Papai. Maoti te reira e te faaroo i ta ratou i haapii ia Petero ra, i nehenehe ai ratou e bapetizohia ‘i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te varua moˈa.’ (Mataio 28:19) I muri aˈe i to ratou bapetizoraa, “mau papu maite atura ratou i ta te mau aposetolo i haapii ra.” I taua atoa taime ra, ua haamata ratou i te faaite i to ratou faaroo apî ia vetahi ê. Oia mau, “e tia ratou atoa i roto i te hiero i te mau mahana atoa ma te hinaaro hoê, . . . i te haamaitairaa i te Atua, e ma te itehia mai hoi e te taata atoa.” Ei faahopearaa o teie ohipa pororaa, “te feia i faaorahia ra, ua amuihia ïa e te Fatu i te ekalesia ra, aita e mahana i tuua.” (Ohipa 2:42, 46, 47) Ua haamau-oioi-hia te mau amuiraa Kerisetiano na te mau fenua e rave rahi i reira teie feia faaroo apî e faaea ˈi. Aita e feaaraa e ua tupu teie maraaraa, i te hoê noa ˈˈe pae, no ta ratou mau tutavaraa itoito i te poro i te “parau apî maitai” i to ratou hoˈiraa ˈtu i te fare.—Kolosa 1:23.

E puai rahi to te Parau a te Atua

7. (a) Eaha te mea ta to te mau nunaa atoa e anaanatae ra i roto i te faanahonahoraa a Iehova i teie tau? (b) Eaha te maraaraa hau ta outou e ite ra na te ao atoa e i to outou iho fenua? (A hiˈo i te nota i raro i te api.)

7 E te mau taata e hinaaro ra e riro ei tavini a te Atua i teie tau? Mea titau-atoa-hia ia haapii maitai ratou i te Parau a te Atua. A na reira ˈi ratou, e ite mai ratou ia Iehova mai te hoê Atua “aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 34:6; Ohipa 13:48) E haapii ratou no nia i te faanahoraa maitai a Iehova oia te hoo na roto ia Iesu Mesia, na to ˈna hoi toto maniihia e tamâ i ta ratou mau hara atoa. (Ioane 1, 1:7) E mauruuru atoa ratou i te opuaraa a te Atua e “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15) E î to ratou aau i te here i te Tumu o teie mau “peu taa ê,” e e turaihia ratou ia poro i teie mau parau mau faahiahia. I reira ratou e pûpû ai ia ratou, e bapetizohia ˈi ei tavini a te Atua e e ‘rahi noa ˈi to ratou ite mau i te Atua.’ *Kolosa 1:10b; Korinetia 2, 5:14.

8-10. (a) E nafea te aamu o te hoê vahine Kerisetiano e haapapu ai e e “puai rahi” to te Parau a te Atua? (b) Eaha ta teie aamu i haapii mai ia outou no nia ia Iehova e ta ˈna huru haaraa i nia i ta ˈna mau tavini? (Exodo 4:12)

8 E ere te ite ta te mau tavini a te Atua e fanaˈo ra i roto i ta ratou haapiiraa bibilia i te mea papaˈu. E putapû to ratou aau i taua ite ra, e taui to ratou huru feruriraa, e e vai noa te reira i roto ia ratou. (Hebera 4:12) Ei hiˈoraa, te rave ra te hoê vahine o Camille te iˈoa i te ohipa utuutu i te feia paari. E Ite no Iehova o Martha, hoê o ta ˈna mau taata e utuutu ra. I te mea e ua roohia o Martha i te maˈi maamaa ino mau, mea titauhia ia haapao-maitai-noa-hia oia. I tia na ia haamanaˈo atu e tamaa—e tae noa ˈtu i te horomii i ta ˈna maa. Teie râ, te mau maite noa ra te hoê mea i roto i te feruriraa o Martha, mai ta tatou e ite mai.

9 I te hoê mahana, ua ite o Martha ia Camille i te taˈiraa no te ahoaho no te tahi mau fifi to ˈna. Ua tauahi o Martha ia Camille e ua titau atu e haapii i te Bibilia e oia. E nehenehe râ anei ta te hoê taata mai ia Martha e faatere i te hoê haapiiraa bibilia? Oia, ua nehenehe ia ˈna! Noa ˈtu e ua moe te rahiraa o to ˈna mehara, aita i moe ia Martha to ˈna Atua faahiahia; aita atoa i moe ia ˈna te mau parau mau faufaa ta ˈna i haapii i roto i te Bibilia. I roto i te haapiiraa, e faaue Martha ia Camille e taio i te mau paratarafa atoa, e hiˈo i te mau irava e faahitihia ra, e taio i te uiraa i raro i te api, e e pahono mai. Ua na reira noa maa taime iti, e noa ˈtu te mau taotiaraa o Martha, ua haere o Camille i mua i roto i te ite i te Bibilia. Ua taa ia Martha e mea hinaarohia ia amui o Camille e vetahi ê o te anaanatae ra i te tavini i te Atua. No reira oia i horoa ˈtu ai i te hoê ahu e te tahi tiaa no ta ˈna piahi, ia nehenehe o Camille e ahu i te hoê mea e tano ia haere oia i ta ˈna putuputuraa matamua i te Piha a te Basileia.

10 Ua putapû o Camille i te anaanatae î i te here, te hiˈoraa e te tiaturiraa papu o Martha. Ua manaˈo oia e mea faufaa roa te mea ta Martha e tamata ra i te haapii mai ia ˈna i roto i te Bibilia, no te mea ua moe ia Martha fatata te mau mea atoa eiaha râ te mau mea ta ˈna i haapii i roto i te mau Papai. Ia maoro aˈe, i to Camille tonoraahia i te tahi atu vahi ohiparaa, ua taa ia ˈna e ua tae i te taime e haa ˈi oia. I te tiaraa iho â ia ˈna, ua haere oia na raro i te hoê Piha a te Basileia, ma te ahu e te tiaa ta Martha i horoa mai na ˈna, e ua ani i te hoê haapiiraa bibilia. Ua haere maitai o Camille i mua e ua bapetizohia.

Turaihia ia pee i te mau ture aveia a Iehova

11. Hau atu i te faaitoitoraa i roto i te ohipa pororaa, e nafea tatou ia haapapu e ua putapû tatou i te poroi o te Basileia?

11 I teie tau, ua hau atu i te ono mirioni Ite no Iehova o te poro ra i te “evanelia o te basileia,” mai ia Martha e ia Camille, na te ao atoa nei. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Mai te mau Kerisetiano no te senekele matamua, ua putapû roa ratou i “te peu taa ê a te Atua.” Te mauruuru ra ratou no ta ratou fanaˈoraa taa ê oia hoi to nia ia ratou te iˈoa o Iehova e i te mea e ua ninii oia i to ˈna varua i nia ia ratou. No reira ratou e rave ai i te mau tutavaraa atoa ‘ia au to ratou haerea ia Iehova i te mau mea atoa e mauruuru ai ra,’ a faaohipa ˈi i ta ˈna mau ture aveia i roto i te mau tuhaa atoa o to ratou oraraa. E faatura ratou i te mau ture aveia a te Atua i roto i te ahuraa e te faaneheneheraa, taa ê atu i te tahi atu mau mea.—Kolosa 1:10a; Tito 2:10.

12. Eaha te aˈoraa taa maitai no nia i te ahu e te faaneheneheraa e itea mai ia tatou i roto i te Timoteo 1, 2:9, 10?

12 Oia, ua haamau Iehova i te mau ture aveia no to tatou huru rapaeau. Ua faataa te aposetolo Paulo i te tahi o te mau titauraa a te Atua i te reira paeau. “E te mau vahine ra hoi, ia faanehenehe ia ratou iho i te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te haapao maitai; eiaha ma te rouru firi, e te auro, e te poe, e te ahu taoˈa rahi ra. Ma te parau maitai râ, o tei au ïa i te mau vahine i mau i te paieti ra.” * Eaha ta tatou e haapii maira na roto i teie mau parau?—Timoteo 1, 2:9, 10.

13. (a) Eaha te auraa o “te ahu e au”? (b) No te aha tatou e parau ai e mea faito noa te mau ture aveia a Iehova?

13 Te faaite ra te mau parau a Paulo e e tia i te mau Kerisetiano ia “faanehenehe ia ratou iho i te ahu e au ra.” Eiaha ratou ia haapao ore i to ratou huru rapaeau. Fatata te taata atoa, tae noa ˈtu te feia riirii, o te nehenehe e haapao i taua mau ture aveia faito noa ra na roto i te haapapuraa e mea manina, mea mâ e te au maitai to ratou ahu. Ei hiˈoraa, i te mau matahiti atoa, e haere te tahi mau Ite no te hoê fenua no Marite Apatoa na raro e rave rahi kilometera i ta ratou tairururaa mataeinaa na roto atu i te uru aihere e i muri iho, e na nia ratou i te vaa e rave rahi hora i te maoro. E pinepine, e topa te tahi i roto i te anavai aore ra e mutu to ˈna ahu i nia i te hoê pu aihere i roto i te tere. No reira, ia tapae te feia tairuru i te vahi i reira te tairururaa e faatupuhia ˈi, e pinepine, mea huru hairiiri to ratou huru rapaeau. E rave ïa ratou i te taime no te tamau i te mau pitopito, te tataî i te mau tamauraa ahu, e te puˈa e te auri i te ahu ta ratou e oomo no te tairururaa. E poihere ratou i ta ratou titauraa e tamaa i te airaa maa a Iehova, e e hinaaro ratou e ahu ma te au maite.

14. (a) Eaha te auraa e ahu “ma te faaieie ore, e te haapao maitai”? (b) Eaha te auraa no tatou e ahu ‘ei taata i mau i te paieti ra’?

14 Ua faataa atoa o Paulo e e tia ia tatou ia ahu “ma te faaieie ore, e te haapao maitai.” Te auraa ra, eiaha ïa to tatou huru rapaeau ia riro ei mea faaahaaha, te huru ê, te faatupu i te hinaaro, te faaiteite i te tino, aore ra te haapao roa i te mau faito apî. Hau atu â, e tia ia tatou ia ahu ma “te paieti.” Te haaferuri maira te reira, e ere anei? Aita noa e parauhia ra e e ahu tatou ma te au maite ia haere tatou i te mau putuputuraa a te amuiraa e e haapao ore atu ai i te tahi atu mau taime. E tia ia faaite noa to tatou huru rapaeau i te hoê haerea paieti, e te tura no te mea e Kerisetiano e e tavini tatou e 24 hora i nia i te 24. Aita e faufaa ia parau e e tia ia au to tatou ahu ohipa e to tatou ahu haere haapiiraa i te huru o te mau ohipa ta tatou e rave. Teie râ, e tia ia tatou ia ahu ma te haehaa e te tura. Mai te peu e e faaite noa to tatou ahu i to tatou tiaturi i te Atua, eita roa ˈtu tatou e titauhia ia otohe i te poro ma te faanaho-ore-hia no te haama i to tatou huru rapaeau.—Petero 1, 3:15.

“Eiaha e hinaaro i teie nei ao”

15, 16. (a) No te aha e mea faufaa ˈi ia ape tatou i te pee i teie nei ao i te pae o te ahu e te faaneheneheraa? (Ioane 1, 5:19) (b) No teihea tumu maitai e tia ˈi ia tatou ia ape i te ahu e te faaneheneheraa ia au i te mau faito apî?

15 Te horoa atoa maira te aˈoraa i roto i te Ioane 1, 2:15, 16, i te aratairaa no te maiti i te ahu e te faaneheneheraa. Te taio nei tatou e: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao. O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.”

16 Mea tano mau taua aˈoraa ra! I te hoê tau i reira te faaheporaa a te mau hoa e puai roa ˈi, eiaha tatou ia vaiiho e na teie nei ao e maiti i to tatou ahu. Ua ino roa te faito ahu e te faaneheneheraa i te mau matahiti i mairi aˈenei. Eita atoa te huru ahuraa a te feia tapihoo e a te feia toroa e horoa mai i te ture aveia papu no nia i te mea tano no te mau Kerisetiano. E tumu â ïa e tia ˈi ia ara noa i te faufaaraa “eiaha e faaau atu i teie nei ao” ia hinaaro tatou e ora ia au i te mau ture aveia a te Atua e ia ‘nehenehe atu ai te parau a te Atua a to tatou Ora ra i te mau mea atoa ra.’—Roma 12:2; Tito 2:10.

17. (a) Eaha te mau uiraa e tia ia tatou ia hiˈopoa ia haere tatou e hoo mai i te ahu aore ra ia maiti tatou i te hoê faito ahu? (b) No te aha e tia ˈi i te mau upoo utuafare ia haapao maitai atu i te huru rapaeau o te mau melo o te utuafare?

17 Hou e faaoti ai e hoo mai i te hoê ahu, e haerea paari te uiraa ia outou iho e: ‘No te aha vau e au ai i teie huru ahu? Ua taaihia anei te reira i te hoê taata tuiroo i te pae faaanaanataeraa—te hoê o ta ˈu e umere? O te reira anei te huru ahu o te hoê pǔpǔ taurearea ori haere noa na nia i te purumu aore ra o te hoê pǔpǔ o te paturu i te hoê varua auraro ore e te orure hau?’ E tia atoa ia tatou ia hiˈopoa maite i te hoê ahu. Mai te peu e e ahu vahine, mai te aha ïa te roa? Te faito? Mea faaieie ore, te au maite, e te tura anei te ahu, aore ra mea vî, te faatupu hinaaro, aore ra mea haapao ore anei? A ui ia outou iho e, ‘E turori anei te taata ia oomo vau i teie ahu?’ (Korinetia 2, 6:3, 4) No te aha e tia ˈi ia tatou ia haapeapea no te reira? No te mea te na ô ra te Bibilia e: “Aore atoa hoi te Mesia i haamauruuru ia ˈna iho.” (Roma 15:3) E tia i te mau upoo utuafare Kerisetiano ia haapao maitai atu i te huru rapaeau o te mau melo o te utuafare. No to ratou faatura i te Atua hanahana ta ratou e haamori ra, e tia i te mau upoo utuafare eiaha e haamarirau i te horoa i te aˈoraa papu e te î i te here ia titauhia ra.—Iakobo 3:13.

18. Eaha te mea e faaitoito ia outou ia haapao maitai i to outou ahuraa e to outou faaneheneheraa?

18 No ǒ mai ia Iehova ra te poroi ta tatou e hopoi ra, ua riro hoi oia ei hiˈoraa mau o te huru tura e te moˈa. (Isaia 6:3) Te faaitoito maira te Bibilia ia pee ia ˈna “mai te tamarii herehia ra.” (Ephesia 5:1) E nehenehe to tatou ahuraa e to tatou faaneheneheraa e haamaitai aore ra e faaino i te iˈoa o to tatou Metua i te raˈi. Papu maitai e te hinaaro ra tatou e faaoaoa i to ˈna mafatu!—Maseli 27:11.

19. Eaha te mau haamaitairaa e noaa mai ia faaite tatou i te mau “peu taa ê a te Atua” ia vetahi ê?

19 Eaha to outou huru i mua i “te peu taa ê a te Atua” ta outou i haapii? Oia mau, auê tatou i te haamaitaihia e ua haapii tatou i te parau mau! No te mea te faaohipa ra tatou i te faaroo i te toto maniihia o Iesu Mesia, e faaorehia ta tatou mau hara. (Ohipa 2:38) Ei faahopearaa, eita tatou e haama i mua i te Atua. Eita tatou e mǎtaˈu i te pohe mai te feia aita to ratou e tiaturiraa. Area râ, te haapapu maira Iesu e ia tae i te hoê mahana, “e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae.” (Ioane 5:28, 29) Ua faaite Iehova i te aau maitai i te heheuraa mai i teie nei mau mea atoa ia tatou. Hau atu â, ua ninii mai oia i to ˈna varua i nia ia tatou. No reira, e tia ia tatou ia turaihia e te mauruuru no teie mau ô maitatai atoa ia faatura i ta ˈna mau ture aveia teitei e ia arue ia ˈna ma te itoito, a poro ai i teie mau “peu taa ê” ia vetahi ê.

[Nota i raro i te api]

^ I to Iehova tonoraa ia Mose e ia Aarona e paraparau ia Pharao no to ˈna nunaa, ua parau Oia ia Mose e: “Ua faariro vau ia oe ei atua ia Pharao ra; e to tuaana ra, o Aarona, ei peropheta ïa na oe.” (Exodo 7:1) Ua riro o Aarona ei peropheta eiaha na roto i te auraa e tohu i te mau mea e tupu a muri aˈe, na roto râ i te riroraa ei auvaha na Mose.

^ I roto i te rahiraa taata i tae mai no te oroa tamatahiti o te Amuraa maa ahiahi a te Fatu i faatupuhia i te 28 no Mati 2002 ra, e mau mirioni tei ore â e tavini ra ma te itoito ia Iehova. Te pure nei tatou ma te hinaaro tae e ia fatata te aau o te rahiraa o teie feia anaanatae i te turaihia ia farii i te fanaˈoraa taa ê e riro ei feia poro i te parau apî maitai.

^ Noa ˈtu e te parau ra o Paulo i te mau vahine Kerisetiano, e au atoa taua mau faaueraa tumu ra i te mau tane Kerisetiano e te mau tamarii.

E nafea outou ia pahono?

• Eaha te mau “peu taa ê” ta te taata i faaroo i te Penetekose 33 T.T., e ua nafea ratou?

• E nafea te hoê taata e riro ai ei pǐpǐ a Iesu Mesia, e eaha te titauhia i te hoê pǐpǐ?

• No te aha e mea faufaa ˈi ia haapao maitai tatou i to tatou ahu e to tatou faaneheneheraa?

• Eaha te tahi mau mea e tia ia hiˈopoahia no te maiti eaha te ahu aore ra te faito ahu e tano?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Ua poro o Petero e ua faatiahia mai Iesu mai te pohe mai

[Hohoˈa i te api 17]

Te haamaitai ra anei to outou huru rapaeau i te iˈoa o te Atua ta outou e haamori ra?

[Hohoˈa i te api 18]

E tia i te mau metua Kerisetiano ia haapao maitai i te huru rapaeau o te mau melo o te utuafare