Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU HAAPIIRAA 6

“Te upoo o te vahine, o te tane ïa”

“Te upoo o te vahine, o te tane ïa”

“Te upoo o te vahine, o te tane ïa.”—KOR. 1, 11:3.

HIMENE 13 Te Mesia to tatou hiˈoraa

HAAPOTORAA *

1. Ia hinaaro te hoê tuahine e faaipoipo, eaha te tahi mau uiraa e titauhia ia ˈna ia feruri?

 TEI raro aˈe te mau Kerisetiano atoa i te aratairaa tia roa a Iesu Mesia. Ia faaipoipo râ te tahi vahine Kerisetiano, tei raro aˈe ïa oia i te aratairaa a te hoê taata tia ore e e ere paha i te mea ohie no ˈna i te tahi taime. No reira ia hinaaro te hoê tuahine e faaipoipo, mea maitai ia feruri oia i teie mau uiraa: ‘Eaha te faaite ra ia ˈu e riro teie taeae ei upoo utuafare maitai? Te tuu ra anei oia i te taviniraa a Iehova i te parahiraa matamua i roto i to ˈna oraraa? Mai te peu aita, e nafea o ˈna e tauturu ai ia mâua ia here noa ia Iehova i muri aˈe i to mâua faaipoiporaa?’ Papu, mea titau-atoa-hia i te tuahine ia feruri i teie mau uiraa: ‘Te faatupu ra anei au i te mau huru maitatai e maitai ai to mâua faaipoiporaa? E taata faaoromai anei au e te aau horoa noa? Mea piri anei au ia Iehova?’ (Koh. 4:9, 12) Ia haapao maitai te tuahine i te faaotiraa ta ˈna e rave hou te faaipoiporaa, e tauturu te reira ia ˈna ia oaoa i muri aˈe.

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau haapiiraa?

2 E rave rahi tuahine o te faaite ra i te hiˈoraa maitai ma te auraro i ta ratou tane. E nehenehe ratou e haapopouhia e te oaoa nei tatou i te tavini amui ia Iehova e teie mau vahine haapao maitai! I roto i teie tumu parau haapiiraa, e pahono tatou e toru uiraa: A tahi, eaha te mau fifi ta te mau vahine e farerei nei? A piti, no te aha te hoê vahine e maiti ai i te auraro i ta ˈna tane? E a toru, eaha ta te mau tane e vahine faaipoipo e haapii mai no nia i te auraro na roto i te hiˈoraa o Iesu, Abigaila e Maria, te vahine a Iosepha e te metua vahine o Iesu?

EAHA TE MAU FIFI TA TE MAU VAHINE FAAIPOIPO E FAREREI?

3. No te aha aita e faaipoiporaa tia roa i teie mahana?

3 E faanahoraa faahiahia mau te faaipoiporaa no ǒ mai ia Iehova, mea tia ore râ te tane e te vahine faaipoipo. (Ioa. 1, 1:8) No reira te Parau a te Atua i faaara ˈi i te feia faaipoipo, “e fifihia . . . ratou i te tino.” (Kor. 1, 7:28) E hiˈo anaˈe i te tahi mau fifi ta te hoê vahine faaipoipo e nehenehe e farerei.

4. No te aha paha te hoê vahine e manaˈo ai, te faahaehaahia ra te vahine ia anihia o ˈna ia auraro i ta ˈna tane?

4 Ia au i ta ˈna i matau i te ite i to ˈna tamariiraa, e nehenehe te hoê vahine e manaˈo, te faahaehaahia ra te vahine ia anihia o ˈna ia auraro i ta ˈna tane. Te na ô ra Marisol no Marite: “I te vahi i paari ai au, pinepine te taata i te parau mea titauhia i te vahine ia aifaito i te tane i roto i te mau tuhaa atoa. Ua ite au ua horoa Iehova i te hopoia upoo utuafare i te tane e ua ani oia i te vahine ia auraro i ta ratou tane. Mea titauhia râ ia faaturahia te vahine. I te tahi taime, e ere i te mea ohie no ˈu ia faatura noa i ta ˈu tane.”

5. Eaha te manaˈo hape o te tahi mau tane no nia i te vahine?

5 Mea fifi atoa no te hoê vahine ia auraro, ia manaˈo te tane mea faufaa aˈe oia i ta ˈna vahine. Te na ô ra te tuahine Ivon no Marite Apatoa: “I to matou fenua, o te tane te tamaa na mua ˈˈe i te vahine. Na te mau tamahine e tunu i te maa e e tamâ haere, area te mau tamaroa, e tavinihia ïa e to ratou metua vahine e tuahine e e parauhia o ratou te arii o te utuafare.” Te parau ra te tuahine Yingling no Asia: “I roto i to ˈu reo, te vai ra te hoê parau, aita e titauhia i te hoê vahine ia riro ei taata maramarama e te aravihi. E rave noa ratou i te ohipa i te fare e eita ratou e faatiahia ia faaite i to ratou manaˈo i ta ratou tane.” Mea fifi roa te oraraa o te vahine faaipoipo ia pee i te hiˈoraa o Iesu no te huru aroha ore o ta ˈna tane e te haapao ore atoa i ta te Bibilia e parau ra, e eita roa Iehova e mauruuru i tera huru taata.—Eph. 5:28, 29; Pet. 1, 3:7.

6. Eaha te titauhia i te vahine faaipoipo ia rave no te tamau i te faafatata ia Iehova?

6 Mai tei faaitehia i roto i te tumu parau haapiiraa na mua ˈtu, te ani ra Iehova i te mau tane faaipoipo ia aupuru i to ratou utuafare i te pae varua, i te pae aau e i te pae tino. (Tim. 1, 5:8) Tera râ, e titauhia i te mau tuahine faaipoipohia ia faaherehere i te taime i te mau mahana atoa no te taio e no te feruri i te Parau a te Atua, e no te pure ia Iehova ma te aau atoa. E ere râ i te mea ohie i te tahi taime, mea ohipa roa hoi te mau vahine, e nehenehe ïa ratou e manaˈo aita to ratou e taime e e puai faahou! Mea faufaa râ ia faataa ratou i te taime no teie mau ohipa. No te aha? No te mea te hinaaro ra Iehova ia tamau te taata tataitahi i te faafatata ia ˈna.—Ohi. 17:27.

7. Eaha te tauturu i te hoê vahine ia faatura e ia auraro i ta ˈna tane?

7 Noa ˈtu mea tia ore ta ˈna tane, e titauhia i te hoê vahine ia tutava i te auraro ia ˈna. Mea ohie aˈe râ no ˈna ia rave i ta Iehova e ani ra i te vahine ia taa e ia farii o ˈna no te aha te Bibilia e parau ai i te vahine ia auraro i ta ˈna tane.

NO TE AHA TE HOÊ VAHINE FAAIPOIPO E AURARO AI I TA ˈNA TANE?

8. Ia au i te Ephesia 5:22-24, no te aha te hoê tuahine faaipoipohia e maiti ai i te auraro i ta ˈna tane?

8 E maiti te hoê tuahine faaipoipohia i te auraro i ta ˈna tane no te mea tera ta Iehova e ani ra ia ˈna ia rave. (A taio i te Ephesia 5:22-24.) Ua ite oia mea here na to ˈna Metua i te raˈi ia ˈna e te mau mea atoa ta ˈna e ani mai ia rave no to ˈna anaˈe ïa maitai.—Deut. 6:24; Ioa. 1, 5:3.

9. Eaha te tupu ia auraro te hoê vahine faaipoipo i ta ˈna tane?

9 Te turai ra teie ao i te mau vahine ia manaˈo ia auraro ratou i ta ratou tane, te faahaehaahia ra ïa ratou. Aita teie mau taata i ite e Atua î i te here o Iehova e eita roa ˈtu o ˈna e ani i ta ˈna mau tamarii ia rave i te hoê mea o te faahaehaa ia ratou. Ia tutava te hoê tuahine i te auraro i ta ˈna tane mai ta Iehova e ani ra, e faatupu oia i te hau i roto i to ˈna utuafare. (Sal. 119:165) E faufaahia o ˈna, ta ˈna tane e ta raua mau tamarii.

10. Eaha te haapiiraa e huti mai i ta Carol mau parau?

10 Te haapapu ra te vahine e auraro ra i ta ˈna tane tia ore, mea here e mea faatura na ˈna ia Iehova, te upoo utuafare teitei roa ˈˈe. Te na ô ra Carol no Marite Apatoa: “Ua ite au e hape ta ˈu tane, ua taa atoa râ ia ˈu, e faaite to ˈu huru i mua i ta ˈna mau hape mea piri mau anei au ia Iehova. E tutava noa ïa vau i te auraro ia ˈna ia mauruuru noa to ˈu Metua i te raˈi ia ˈu!”

11. Eaha te tauturu ra i te tuahine Aneese ia faaore noa i te hapa, e eaha te haapiiraa e huti mai i ta ˈna mau parau?

11 Mea fifi roa no te hoê vahine ia faatura e ia auraro i te hoê tane o te ore e tâuˈa ra i to ˈna manaˈo e to ˈna huru. A tapao na râ i ta te tuahine Aneese e rave ia na reira ta ˈna tane. Te na ô ra oia: “Ma te ore e riri, e haamanaˈo vau e hape tatou paatoa. E tutava vau i te faaore noa i ta ˈna hapa mai ia Iehova, e ia na reira vau, e topa roa to ˈu hau!” (Sal. 86:5) Ia mataro te hoê vahine i te faaore noa i te hapa, mea ohie aˈe no ˈna ia auraro i ta ˈna tane.

EAHA TA TATOU E HAAPII MAI I TE MAU HIˈORAA BIBILIA?

12. Eaha te mau hiˈoraa ta te Bibilia e faahiti ra?

12 Te manaˈo ra vetahi mea paruparu te taata e auraro ia vetahi ê. Mea hape râ tera manaˈo. Te faahiti ra te Bibilia e rave rahi feia auraro o tei faaite i te itoito. E hiˈopoa anaˈe i ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu, Abigaila e o Maria.

13. No te aha Iesu e auraro ai ia Iehova? A faataa.

13 Mea maramarama roa Iesu e te aravihi i te haapii i te taata, ua auraro noa râ oia ia Iehova. (Ioa. 7:45, 46) Ua ite Iehova i te aravihi o Iesu e vaiiho atura ia ˈna ia ohipa e o ˈna no te hamani i te mau mea atoa i te raˈi e i te fenua. (Mas. 8:30; Heb. 1:2-4) E i muri aˈe i to Iesu tia-faahou-raa, ua horoa Iehova ia ˈna “te mana atoa i te raˈi e i te fenua.” (Mat. 28:18) Noa ˈtu te rahi o to Iesu maramarama e aravihi, ua tamau oia i te ani i ta Iehova aratairaa. No te aha? No to ˈna here i to ˈna Metua.—Ioa. 14:31.

14. Eaha ta te mau tane faaipoipo e haapii mai (1) i te manaˈo o Iehova no nia i te mau vahine? (2) i te mau parau o te Maseli pene 31?

14 Ta te mau tane faaipoipo e haapii mai. Aita Iehova i ani i te vahine faaipoipo ia auraro i ta ˈna tane no te mea mea haihai aˈe te vahine i te tane. Ua haapapu Iehova i te reira ma te maiti atoa i te vahine no te riro ei arii e o Iesu i te raˈi. (Gal. 3:26-29) Ua faaite Iehova ua tiaturi o ˈna i ta ˈna Tamaiti ma te horoa ˈtu i te hopoia na ˈna. E faaite te hoê tane faaipoipo i te paari ma te tiaturi i ta ˈna vahine no te rave i te tahi mau ohipa faufaa. Te parau ra te Bibilia e nehenehe te vahine maitai e tiaau i te ohipa e ravehia i te fare, e hoo mai e e hoo atu i te faufaa e e imi i te moni. (A taio i te Maseli 31:15, 16, 18.) E ere oia i te tavini o te mamû noa, e tiaturi râ ta ˈna tane ia ˈna e e faaroo atoa i to ˈna mau manaˈo. (A taio i te Maseli 31:11, 26, 27.) Ia faatura te tane faaipoipo i ta ˈna vahine, e oaoa ta ˈna vahine i te auraro ia ˈna.

Eaha ta te mau vahine faaipoipo e haapii mai i to Iesu auraro ia Iehova? (A hiˈo i te paratarafa 15)

15. Eaha ta te mau vahine faaipoipo e haapii mai i te hiˈoraa o Iesu?

15 Ta te mau vahine faaipoipo e haapii mai. Noa ˈtu mea rahi te ohipa ta Iesu i rave, aita roa oia i manaˈo e faahaehaa te auraroraa ia Iehova ia ˈna. (Kor. 1, 15:28; Phil. 2:5, 6) Oia atoa te vahine e pee ra i te hiˈoraa o Iesu, eita o ˈna e manaˈo ia anihia oia ia auraro i ta ˈna tane, te faahaehaahia ra ïa o ˈna. E turu te vahine i ta ˈna tane, eiaha noa no to ˈna here ia ˈna, no to ˈna atoa râ here e faatura ia Iehova.

I muri aˈe i to ˈna tonoraa i te tavini no te afai i te maa na Davida e to ˈna mau taata, ua haere Abigaila e farerei ia Davida. E ma te tipapa i mua ia ˈna, ua taparu Abigaila eiaha Davida ia tahoo e ia rave i te hara ino mau (A hiˈo i te paratarafa 16)

16. Ia au i te Samuela 1, 25:3, 23-28, eaha te mau tupuraa fifi ta Abigaila i farerei? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

16 Ua faaipoipohia Abigaila ia Nabala, te hoê tane teoteo e te mauruuru ore o te haapao noa ia ˈna iho. Ahani Abigaila i hinaaro ia pohe ta ˈna tane, ua vaiiho ïa oia ia Davida e i to ˈna mau taata ia haapohe ia Nabala. Aita râ oia i na reira, ua rave Abigaila i te faanahoraa no te paruru i ta ˈna tane e te feia atoa i roto i to raua fare. A feruri na i te itoito i titauhia ia Abigaila no te tia ˈtu i mua e 400 faehau e ia haaferuri atoa ia Davida ma te faatura. Ua tae roa oia i te ani ia Davida ia faaore i ta ˈna hara mai te huru ra o ˈna tei hape. (A taio i te Samuela 1, 25:3, 23-28.) Ua taa oioi ia Davida ua faaohipa Iehova i teie vahine itoito no te horoa mai i te aˈoraa eiaha o ˈna ia rave i te hara rahi.

17. Eaha ta te mau tane faaipoipo e haapii mai i te hiˈoraa o Davida e o Abigaila?

17 Ta te mau tane faaipoipo e haapii mai. E vahine î i te paari o Abigaila. Ahani aita Davida i faaroo i ta Abigaila parau, ua haapohe ïa oia i te feia hapa ore! Hou a rave ai i te hoê faaotiraa faufaa, e tâuˈa te tane feruriraa paari i te manaˈo o ta ˈna vahine. Peneiaˈe, e tauturu te reira ia ˈna ia ore e hape i roto i ta ˈna faaotiraa.

18. Eaha ta te mau vahine faaipoipo e haapii mai i te hiˈoraa o Abigaila?

18 Ta te mau vahine faaipoipo e haapii mai. Ia here e ia faatura te hoê vahine faaipoipo ia Iehova, e nehenehe to ˈna utuafare e oaoa noa ˈtu aita ta ˈna tane e tavini ra ia Iehova. Eita oia e imi i te ravea no te faataa, e faatura e e auraro râ oia i ta ˈna tane a tauturu atoa ˈi ia ˈna ia hinaaro e haapii o vai o Iehova. (Pet. 1, 3:1, 2) Noa ˈtu eita ta ˈna tane e farii i te tavini ia Iehova, te haafaufaa ra Iehova i te mau tutavaraa a teie vahine auraro.

19. I roto i teihea tupuraa e ore ai te hoê vahine e auraro i ta ˈna tane faaipoipo?

19 E nafea râ te tuahine ia ani ta ˈna tane ia rave i te hoê mea e ofati ra i ta te Atua mau faaueraa? Peneiaˈe, e ani ta ˈna tane ia ˈna ia haavare, ia eiâ aore ra ia rave i te hoê peu ta Iehova e au ore ra. I roto i teie huru tupuraa, e titauhia i te mau Kerisetiano, na reira atoa i te mau tuahine faaipoipohia, ia auraro na mua ia Iehova. Eita te hoê tuahine e ofati i te mau faaueraa Bibilia, e faataa râ oia ma te mǎrû e te papu no te aha o ˈna e ore ai e na reira.—Ohi. 5:29.

A hiˈo i te paratarafa 20 *

20. Eaha te haapapu ra mea piri Maria raua Iehova?

20 Mea here roa na Maria ia Iehova e mea ite atoa o ˈna i te mau Papai. A paraparau ai oia ia Elisabeta, te metua vahine o Ioane Bapetizo, ua faahiti Maria hau atu i te 20 irava no roto mai i te mau Papai Hebera. (Luka 1:46-55) A feruri atoa na e noa ˈtu ua momoˈahia o Maria, aita te melahi i fa ˈtu ia Iosepha. Ua parau tia roa ˈtu râ oia ia Maria e fanau oia i te Tamaiti a te Atua. (Luka 1:26-33) Ua ite maitai Iehova i te huru o Maria e ua tiaturi oia e e here e e aupuru iho â o ˈna i ta ˈna Tamaiti. Ua tamau Maria i te ati maite ia Iehova i muri aˈe i to Iesu poheraa e revaraa i te raˈi.—Ohi. 1:14.

21. Eaha ta te mau tane faaipoipo e haapii mai i ta te Bibilia e parau ra no nia ia Maria?

21 Ta te mau tane faaipoipo e haapii mai. Eita te hoê tane feruriraa paari e haama aore ra e manaˈo ino mea ite anaˈe ta ˈna vahine i te mau Papai, e oaoa râ oia. E taa ia ˈna e tauturu faufaa te reira i roto i to ˈna utuafare. Noa ˈtu mea vitiviti aˈe te vahine i te taa i ta ˈna tane, na te tane iho â te hopoia e faanaho i te haamoriraa utuafare e te tahi atu mau tuhaa o te taviniraa.—Eph. 6:4.

E nafea te hiˈoraa o Maria e tauturu ai i te mau vahine faaipoipo ia haapii e ia feruri maite i te mau Papai? (A hiˈo i te paratarafa 22) *

22. Eaha ta te mau vahine faaipoipo he haapii mai i te hiˈoraa o Maria?

22 Ta te mau vahine faaipoipo e haapii mai. Mea titauhia i te vahine ia auraro i ta ˈna tane. Noa ˈtu e farii te vahine faaipoipo e hopoia na te tane ia faatamaa i te utuafare i te pae varua, e titauhia naˈna iho e haapao i to ˈna maitai i te pae varua. (Gal. 6:5) E faataa ïa oia i te taime no ta ˈna iho haapiiraa Bibilia e no te feruri maite i te reira. E tamau noa ïa oia i te here e i te faatura ia Iehova a oaoa noa ˈi i te auraro i ta ˈna tane.

23. Eaha te mau maitai e itehia ia auraro te mau vahine i ta ratou tane?

23 Ia tamau te vahine i te auraro i ta ratou tane no to ratou here ia Iehova, e rahi aˈe to ratou oaoa e mauruuru i te mau vahine o te ore e faatura ra i te faanahoraa ta Iehova i rave no te upoo utuafare. E hiˈoraa maitai te mau vahine e auraro i ta ratou tane no te mau taurearea tamaroa e tamahine. E itehia te here e te hau eiaha noa i roto i to ratou utuafare, i roto atoa râ i te amuiraa. (Tito 2:3-5) I teie mahana, mea rahi te vahine e tavini ra ia Iehova ma te haapao maitai. (Sal. 68:11) Ei tane e ei vahine, e tuhaa faufaa ta tatou paatoa i roto i te amuiraa. O ta tatou ïa e hiˈopoa mai i roto i to mua ˈtu haapiiraa.

HIMENE 131 “Ta te Atua i taati”

^ Ua faanaho Iehova e tuu i te vahine faaipoipo i raro aˈe i te aratairaa a ta ˈna tane. Eaha râ te auraa? Mea rahi ta te mau tane e vahine faaipoipohia e haapii mai no nia i te auraro na roto i te hiˈoraa o Iesu e o te tahi mau vahine i roto i te Bibilia.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: A paraparau ai ia Elisabeta, te metua vahine o Ioane Bapetizo, ua nehenehe Maria e faahiti i te mau irava no roto mai i te mau Papai Hebera ta ˈna i tamau aau.

^ FAATAARAA O TE HOHOˈA: E faataa te vahine faaipoipo i te taime no ta ˈna iho haapiiraa Bibilia.