Eaha to roto?

No te aha mea taa ê ta te mau Ite no Iehova Amuraa maa a te Fatu e ta te tahi atu mau haapaoraa?

No te aha mea taa ê ta te mau Ite no Iehova Amuraa maa a te Fatu e ta te tahi atu mau haapaoraa?

 E pee maite matou i ta te Bibilia e parau ra no nia i te Amuraa maa a te Fatu, o tei parau-atoa-hia te “Amuraa maa ahiahi,” te Amuraa maa ahiahi hopea e te Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu. (Korinetia 1, 11:20, Te Bibilia Moˈa ra) E rave rahi tiaturiraa e peu ta te tahi atu mau haapaoraa e pee ra no te faatupu i tera oroa, aita râ te reira i niuhia i nia i te Bibilia.

Te fa

 Te fa o te Amuraa maa a te Fatu, oia hoi ia haamanaˈo tatou ia Iesu e ia faaite i to tatou mauruuru no ta ˈna tusia. (Mataio 20:28; Korinetia 1, 11:24) E ere te reira i te hoê oroa moˈa aore ra te tahi peu faaroo no te fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua aore ra te faaoreraa i te mau hara. a Te haapii ra te Bibilia e e faaorehia ta tatou mau hara maoti noa te faatupuraa i te faaroo ia Iesu, eiaha râ maoti te tahi peu faaroo.—Roma 3:25; Ioane 1, 2:1, 2.

Ehia taime?

 Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatupu i te Amuraa maa a te Fatu, aita râ oia i parau roa ˈtu ehia taime. (Luka 22:19) No vetahi, e tia ia faatupu i te reira hoê taime i te avaˈe, no te tahi atu, hoê taime i te hebedoma, i te mau mahana atoa, e rave rahi taime i te mahana taitahi aore ra i te mau taime atoa e hinaaro ai te taata e na reira. b Te vai ra râ te tahi mau tuhaa e tia ia haapao.

 Ua haamau Iesu i te Amuraa maa a te Fatu i te taio mahana o te Pasa ati Iuda e ua pohe oia i muri iho, i taua noâ mahana. (Mataio 26:1, 2) E ere i te mea maere. Ua faaau te mau Papai i ta Iesu tusia i te pinia mamoe o te Pasa. (Korinetia 1, 5:7, 8) Ua faatupuhia te oroa Pasa hoê taime i te matahiti. (Exodo 12:1-6; Levitiko 23:5) No reira te mau Kerisetiano matamua i faatupu ai i te Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu hoê taime i te matahiti. c E pee atoa te mau Ite no Iehova i to ratou hiˈoraa niuhia i nia i te Bibilia.

Te taio mahana e te hora

 Maoti te hiˈoraa ta Iesu i horoa, e nehenehe tatou e ite ehia taime e faatupuhia ˈi te Oroa haamanaˈoraa. Oia atoa te taio mahana e te hora o te reira. Ua faatupu oia i tera oroa i muri iho i te toparaa mahana i te 14 no Nisana 33, ia au i te tarena avaˈe o te Bibilia. (Mataio 26:18-20, 26) E tamau matou i te faatupu i te Oroa haamanaˈoraa i tera taio mahana i te matahiti taitahi no te pee i ta te mau Kerisetiano matamua i rave. d

 E topa te 14 no Nisana 33 i te Mahana pae. E nehenehe râ te Oroa haamanaˈoraa e faatupuhia i te tahi atu mahana o te hebedoma i te matahiti taitahi. No te ite eaha te mahana mau o te 14 no Nisana i te mau matahiti atoa, e pee matou i te huru raveraa i te tau o Iesu, eiaha râ i te tarena ati Iuda o teie tau. e

Te pane e te uaina

 I tera oroa apî, ua rave Iesu i te pane hopue ore e te uaina uteute tei faaohipahia i te oroa Pasa. (Mataio 26:26-28) No te pee i to ˈna hiˈoraa, e faaohipa matou i te pane hopue ore, aita i anoihia te tahi maa i roto. Oia atoa i te uaina uteute tei ore i tatihotahia aore ra anoihia e te tahi maa no te haapuai i te huru o te uaina e no te faanoˈanoˈa i te reira. Aita atoa matou e faaohipa i te pape vine.

 E faaohipa te tahi mau haapaoraa i te pane hopue. Tera râ, i roto i te Bibilia e taipe te hopue o te hara. (Luka 12:1; Korinetia 1, 5:6-8; Galatia 5:7-9) No reira, o te pane hopue ore e anoi-ore-hia e te tahi maa te nehenehe noa e faataipe i te tino hara ore o Iesu. (Petero 1, 2:22) E rave atoa te tahi mau haapaoraa i te pape vine no te uaina no te mea no ratou e mea opanihia te inuraa i te ava. E ere hoi ta te Bibilia e parau ra.—Timoteo 1, 5:23.

E taipe te reira, e ere râ i te tino mau e te toto mau

 I te Oroa haamanaˈoraa, e faaohipahia te pane hopue ore e te uaina ei taipe no te tino e no te toto o Iesu. Aita te pane e te uaina e riro iho â ei tino e ei toto. Aita atoa te reira e anoihia e te tino e te toto, mai ta vetahi e parau nei. No te haapapu maitai i te reira, a hiˈopoa na i ta te Bibilia faataaraa.

  •   Mai te peu e ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia inu i to ˈna toto, e faaue ïa oia ia ratou ia ofati i te Ture a te Atua o te opani nei ia inu i te toto. (Genese 9:4; Ohipa 15:28, 29) Aita roa ˈtu hoi Iesu i haapii atu ia ore e tâuˈa i te Ture a te Atua no nia i te moˈaraa o te toto.—Ioane 8:28, 29.

  •   Mai te peu e ua inu iho â te mau aposetolo i te toto o Iesu, aita ïa oia e parau e e “haamaniihia” to ˈna toto, i te mea e aita to ˈna toto i haamaniihia ˈtura ei tusia.—Mataio 26:28.

  •   Ua tupu te tusia a Iesu “hoê roa” taime. (Hebera 9:25, 26) Mai te peu râ e e riro iho â te pane ei tino e te uaina ei toto i te Amuraa maa a te Fatu, e au ra e e rave-faahou-hia te tusia a Iesu.

  •   Ua parau Iesu: “A tamau i te rave i te reira ei manaˈoraa ia ˈu,” eiaha râ “ei tusia.”Korinetia 1, 11:24.

 Te tiaturi ra vetahi e e riro mai te pane e te uaina ei tino e ei toto o te Mesia i te oroa pureraa, ia au i ta ratou i taa i te tahi mau irava Bibilia. Ei hiˈoraa, i roto e rave rahi huriraa Bibilia, e itehia e ua parau Iesu no te uaina: “O to ˈu toto.” (Mataio 26:28) E nehenehe râ ta ˈna mau parau e hurihia mai teie: “E taipe te reira o to ˈu toto” aore ra “E au te reira i to ˈu toto.” f Mea matau hoi na Iesu i te haapii atu ma te faaohipa i te mau faahohoˈaraa.—Mataio 13:34, 35.

O vai te nehenehe e amu i te pane e e inu i te uaina?

 Ia faatupu te mau Ite no Iehova i te Amuraa maa a te Fatu, hoê pǔpǔ iti noa te nehenehe e amu i te pane e e inu i te uaina. No te aha?

 Maoti te toto o Iesu, ua haamauhia te hoê “faufaa apî” o tei mono i te faufaa i rotopu i te Atua ra o Iehova e te nunaa o Iseraela. (Hebera 8:10-13) O te feia anaˈe tei roto i tera faufaa apî te nehenehe e amu i te pane e e inu i te uaina i te Oroa haamanaˈoraa. E ere ïa te mau Kerisetiano atoa te na reira, o te feia anaˈe râ “tei titau-manihini-hia” e te Atua. (Hebera 9:15; Luka 22:20) E faatere ratou e te Mesia i nia i te raˈi. Te parau ra te Bibilia e e 144 000 anaˈe taata te fanaˈo i tera haamaitairaa.—Luka 22:28-30; Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 3.

 Taa ê roa ˈtu i te “nǎnǎ iti” o te faatere e te Mesia i nia i te raˈi, e rave rahi o matou o te hinaaro nei e riro ei mero o te “nahoa rahi” no te ora e a muri noa ˈtu i nia i te fenua nei. (Luka 12:32; Apokalupo 7:9, 10) Aita te feia e tiaturi ra e ora i nia i te fenua e amu i te pane e e inu i te uaina i te Oroa haamanaˈoraa. E faatupu râ ratou i tera oroa ma te faaite i to ratou mauruuru no te tusia a Iesu.—Ioane 1, 2:2.

a Ia au i te buka Cyclopedia a McClintock e a Strong, buka 9, api 212, aita e itehia te parau “oroa moˈa” i roto i te Faufaa apî. Aita atoa te taˈo Heleni μυστήριον [my·steʹri·on] i faaohipahia no te bapetizoraa, no te Amuraa maa ahiahi aore ra no te tahi atu oroa.

b I roto i te tahi mau huriraa Bibilia, e ite-pinepine-hia te parau “i te mau taime atoa” no te Amuraa maa a te Fatu no te faaite ehia taime e tia ia faatupu i tera oroa. Na roto râ i te reo tumu, teie te auraa mau o teie parau i roto i tera tupuraa: “i te taime.”—Korinetia 1, 11:25, 26, Bible des peuples; Bible en français courant.

c A hiˈo i te buka The New Schaff-Herzog Encyclopedia of Religious Knowledge, buka 4, api 43-44 e te buka Cyclopedia a McClintock e a Strong, buka 8, api 836.

d A hiˈo i te buka The New Cambridge History of the Bible, buka 1, api 841.

e I teie mahana, e maimi te feia hiˈo fetia eaha te taime e tupu ai te avaˈe apî. E faaotihia te omuaraa o te avaˈe Nisana o te tarena ati Iuda ia au i ta ratou mau maimiraa. E ere râ tera te ravea tei faaohipahia i te senekele matamua. Inaha e haamata te avaˈe Nisana i te taime matamua e itehia ˈi te avaˈe apî i Ierusalema. E nehenehe ïa te reira e topa hoê mahana aore ra hau atu i muri iho i te avaˈe apî faataahia e te feia hiˈo fetia. No reira, i te tahi taime, e mea taa ê te mahana te mau Ite no Iehova e faatupu ai i te Oroa haamanaˈoraa i te mahana oroa Pasa a te mau ati Iuda no teie tau.

f A hiˈo i te huriraa A New Translation of the Bible a James Moffatt, The New Testament—A Translation in the Language of the People a Charles B. Williams e The Original New Testament a Hugh J. Schonfield.