Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CAPÍTULO 5

«Ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ»

«Ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ»

1, 2. 1) Xi dxiiñaʼ cayuni Rut. 2) Xii nga cani jma guyuulaʼdxiʼ Rut de Ley stiʼ Jiobá ne de xquidxi.

GUIDUBI dxi biʼniʼ Rut dxiiñaʼ. Yanna maʼ zuxíbibe cueʼ montón cebada ni bitópabe. Maʼ zixhinni lu ca layú que, ne stale de ca hombre ni runi dxiiñaʼ raqué maʼ cabiguétacaʼ Belén, ti guidxi huiiniʼ ni riaana lade dani. Cumu guidubi dxi biʼniʼ Rut dxiiñaʼ la? zándaca dede maʼ cayuubaʼ ladi. Peru caʼruʼ guilúxebe xhiiñabe, purtiʼ caquiiñeʼ quíbibe cebada que, ngue runi gucuaabe ti vara huiiniʼ ne bizulube caguíbibe ni. Neca maʼ bidxágabe, caníʼ íquebe galán bíʼnibe dxiiñaʼ yannadxí.

2 Ñee jma galán cayeni baʼdudxaapaʼ riʼ yanna la? Casi bidúʼyanu lu capítulo gudídinu ca, gudixhe ique Rut guiaanané Noemí, suegra, ne bidii stiidxabe qué ziuu dxi gusaanabe laa ne laaca bidii stiidxabe zuni adorarbe Jiobá, Dios stiʼ Noemí. Guiropaʼ viuda que bireecaʼ de Moab, xquidxi Rut, ne yendacaʼ Belén, ne maʼ biiyaʼ Rut rusisaca Ley ni bidii Jiobá ca israelita guiráʼ binni pobre, neca de sti guidxi laacaʼ. Yanna maʼ biiyaʼ Rut zinanda guidxi Israel ni na Ley stiʼ Jiobá, ne ora bidiibe cuenta nuu binni rihuínnica dxandíʼ nabani modo na Dios ne nacháʼhuicaʼ la? nabé gutadxí ladxidoʼbe.

3, 4. 1) Ximodo guluu Boaz gana Rut. 2) Xiñee galán guidúʼndanu ejemplu stiʼ Rut ora gaca nagana para laanu guidxélanu ni guibaninenu.

3 Tobi de ca binni ni rihuínnica nabani modo na Dios nga Boaz, ti hombre ricu de Israel, ne lu ca layú stibe nga yendagu Rut yannadxí. Hombre huaniisi riʼ biiyaʼ laabe casi xiiñiʼ. Gudxi Boaz laabe jneza nga cayúnibe pur cayápabe suégrabe ne pur cuyúbibe chuʼbe xaʼnaʼ xhiaa Jiobá para guilabe. Dede ruxidxi huiiniʼ Rut ora rietenalaʼdxiʼ pabiáʼ sicarú ca diidxaʼ ni gudxi Boaz laa (biindaʼ Rut 2:11-14).

4 Neca zacá, zándaca nuu Rut xizaa purtiʼ caníʼ ique xi gácaxa de xquendanabani. Ximodo gápabe ni guibaninebe ne ni guibaniné Noemí lu ca iza ni gueeda pa pobre laabe, cadi de guidxi que laabe ne qué gápabe xheelabe nin xiiñibe yaʼ. Ñee zápabe guiráʼ ni iquiiñebe pa puru chindágusibe la? Ne tu gapa laabe ora maʼ igólabe yaʼ. Nga runi, zanda guiénenu xiñee nuube xizaa. Ca dxi stinu riʼ, laaca nabé riuu binni xizaa, purtiʼ nagana para guidxélacaʼ ni guibaninecaʼ. Ra guidúʼyanu ximodo gucané fe stiʼ Rut laa para gudxiilú ca guendanagana gupa, zacaneni laanu chinándanu ejemplu stibe lu guiráʼ ni gúninu lu xquendanabáninu.

Xipeʼ nga ti familia

5, 6. 1) Xiñee nánnanu galán biʼniʼ Rut dxiiñaʼ primé dxi yendagu lu ca layú stiʼ Boaz. 2) Xi biʼniʼ sentir Noemí ora biʼyaʼ Rut.

5 Ora biluxe gudxibi Rut cebada, bitópabe cani ne biiyabe bizaa ni biaʼ ti efá o jma de 20 litru. Guiráʼ cebada bitópabe que nanaani biaʼ 14 kilu. Yanna, para ganda guabe ni la? zándaca bindaatebe ni lu ti lari, bindiibibe ruaa lari que ne bidxiibaʼ íquebe ni. De raqué, maʼ zixhinni, bireebe zebe Belén (Rut 2:17).

6 Nabé biecheʼ Noemí ora biʼyaʼ xuaalidxi ne zándaca guizáʼ bidxagayaa dede bicaa ti ridxi ora biʼyaʼ guiráʼ cebada ni nudxiba íquebe. Ne laaca né Rut guendaró ni biaana lu ni bidii Boaz ca binni runi xhiiñaʼ, ne ngue nga gudoxhí guirópacabe. Óraque gunabadiidxaʼ Noemí laabe: «Paraa yendáguluʼ yannadxí, ne paraa bíʼniluʼ dxiiñaʼ. Dios cuʼ ndaayaʼ hombre ni guca nachaʼhuiʼ né lii» (Rut 2:19). Ora biʼyaʼ Noemí guiráʼ ni bedané Rut, bidii cuenta nuu tu guyuulaʼdxiʼ modo laabe ne guca nachaʼhuiʼ né laabe.

7, 8. 1) Tuu ngue caníʼ ique Noemí cayacané laacaʼ pur guiráʼ ni cayuni Boaz, ne xiñee guníʼ íquebe zaqué. 2) Ximodo bisihuinni Rut qué nusaana de ñannaxhii suegra.

7 Bizulú cayuíʼcabe diidxaʼ, cayabi Rut Noemí pabiáʼ nachaʼhuiʼ guca Boaz né laa. Guizáʼ biecheʼ Noemí óraque ne gudxi laabe: «Jiobá cuʼ ndaayaʼ laabe, purtiʼ laa qué huasaana de gaca nachaʼhuiʼ ne de gannaxhii cani nabani ne cani maʼ guti» (Rut 2:20). Racá ridúʼyanu bidii Noemí cuenta Dios ngue cayacané laacaʼ pur guiráʼ guendanachaʼhuiʼ stiʼ Boaz. Xiñee rininu zacá yaʼ. Purtiʼ Jiobá nga rucaa ca xpinni gácacaʼ nachaʼhuiʼ ne gacanecaʼ binni. Ne maʼ guniʼbe zaguube ndaayaʼ ca binni ni gaca nachaʼhuiʼ (biindaʼ Proverbios 19:17). *

8 Gudxi Noemí Rut guni ni na Boaz: cadi gusaana de chindagu lu ca layú stibe gaxha de ra nuu ca baʼdudxaapaʼ ni runi xhiiñabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zaqué maʼ qué zuchiichi ca hombre runi xhiiñaʼ Boaz laabe. Biʼniʼ Rut ni gudxi Noemí laa, relatu riʼ na: «Ne gulezanérube suégrabe». Ca diidxaʼ riʼ rusihuínnicani pabiáʼ gunnaxhiibe Noemí ne qué nusaanabe laa (Rut 2:22, 23). Yanna, laanu yaʼ. Ñee nuunu listu para gacanenu binnilídxinu ora iquiiñecaʼ laanu la? Cadi guiaandaʼ laanu nabé rusisaca Jiobá ca binni ni qué rusaana de gannaxhii stobi.

Ejemplu stiʼ Rut ne Noemí rusihuínnini naquiiñeʼ gusisácanu binnilídxinu

9. Xipeʼ nga ti familia, casi rihuinni lu ejemplu stiʼ Rut ne Noemí.

9 Ñee zanda guininu naca Rut ne Noemí ti familia la? Nuu tu riníʼ ique ti familia nga ra nuu bixhoze binni, jñaa, biʼchiʼ, bizaʼnaʼ, bixhozebiidaʼ ne jñaabiidaʼ. Peru ejemplu stiʼ Rut ne Noemí racaneni laanu gánnanu ti cosa: Pa cayúninu ni na Jiobá la? zanda gápanu ti familia ni gannaxhii laanu, guizaalaʼdxiʼ ne gaca nachaʼhuiʼ né laanu, neca cadi naroʼbaʼ familia stinu. Ñee rusisácanu familia stinu de guidubi ladxidoʼno la? Jesús bisiene neca qué gapa binni familia zanda guidxélacaʼ tu gannaxhii laacaʼ lade ca xpínnibe (Mar. 10:29, 30).

Noemí ne Rut gucanésaacaʼ ne guluusaacaʼ gana laacaʼ

«Laabe nga tobi de cani zanda siʼ laanu»

10. Xi racalaʼdxiʼ Noemí guni pur Rut.

10 Gulagu Rut lu ca layú stiʼ Boaz ca dxi cayasa cosecha cebada (lu beeu abril) dede dxi biasa cosecha trigu (lu beeu junio). Ra zidiʼdiʼ dxi, nabé caníʼ ique Noemí xi zanda guni pur xuaalidxi ni nadxii. Dxi biree Noemí de guidxi Moab, nanna dxíchibe qué zanda gacanebe Rut guidxela ti hombre guichaganáʼ (Rut 1:11-13). Peru yanna maʼ cuchaabe modo guníʼ íquebe. Nga runi, gúdxibe Rut: «Ñee cadi naquiiñeʼ guyubeʼ paraa cuézaluʼ ti guibániluʼ galán la? xiiñeʼ» (Rut 3:1). Dxiqué, bixhoze ne jñaa binni nga ruyubi tu guichaganáʼ ca xiiñiʼ. Ne cumu ruuyaʼ Noemí Rut casi xiiñiʼ la? nga runi, racalaʼdxiʼ guidxela ra «cuéza[be] ti guibáni[be] galán». Ca diidxaʼ riʼ rusihuinni cani racalaʼdxiʼ Noemí guidxela Rut ti hombre guichaganáʼ ne gapa ti lidxi, zacá zuni sentir nuu tu cayapa laa ne nuu tu gudii ni caquiiñeʼ. Peru xi zanda guni Noemí yaʼ.

11, 12. 1) Xi gucalaʼdxiʼ Noemí niníʼ ora bizeeteʼ Boaz nga «tobi de cani zanda siʼ» laacaʼ. 2) Xi bicabi Rut ora gudxi suegra laa xi guni.

11 Primé biaje bizeeteʼ Rut de Boaz, gudxi Noemí laabe: «Binnilídxinu hombre ca. Laabe nga tobi de cani zanda siʼ laanu ne guiráʼ ni nápanu» (Rut 2:20). Xi gucalaʼdxiʼ Noemí niníʼ né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Lu Ley ni bidii Jiobá ca israelita que rihuinni pabiáʼ nadxiibe ca familia ni raca nagana para laacaʼ guidxélacaʼ ni guibaninecaʼ pur pobre laacaʼ o pur guti ti binnilídxicaʼ. Nabé triste riuu ti gunna ora riaana viuda ne qué ñapa xiiñiʼ, peru ni jma riguu laabe triste nga qué ñápabe familia para guietenalaʼdxiʼ binni lá xheelabe. Peru Ley ni bidii Dios que na zanda guichaganáʼ ti gunaa ni biaana viuda xcuñadu ti gápacabe xiiñicabe para guietenalaʼdxiʼ binni xheelabe ne guiaanané xiiñicabe herencia stiʼ familia que (Deut. 25:5-7). *

12 Óraque bisiene Noemí Rut xi cá ique. Zanda guxuíʼlunu pabiáʼ cadxagayaa Rut ora cucaadiaga ni cayabi suegra laa. Huaxiéʼ nanna Rut xiná Ley que, ne qué runibiaʼbe stale de ca costumbre stiʼ ca israelita. Peru cumu nabé runi respetarbe Noemí la? bicaadiágabe guiráʼ ni gudxi laabe. Zándaca catuilú Rut ne qué ñuulaʼdxiʼ ni canabaʼ Noemí laa, neca zaqué, gúdxibe laa: «Zuneʼ guiráʼ ni cayaʼbuʼ naa» (Rut 3:5).

13. Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Rut laanu ora gudii ti binni huaniisi xiixa conseju laanu. (Laaca zanda gúʼndaluʼ Job 12:12.)

13 Riuu biaje raca nagana para ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ chinándacaʼ conseju stiʼ binni huaniisi, purtiʼ riníʼ íquecaʼ qué zanda guiénecabe ca guendanagana ni ridxaagalucaʼ. Peru ora bicaadiaga Rut ni gudxi Noemí laa, bisihuinni qué rudxiibaʼ laca laa. Ni bíʼnibe riʼ rusietenaláʼdxini laanu pabiáʼ risaca nga chinándanu conseju stiʼ binni huaniisi. Xiñee yaʼ. Purtiʼ jma nuu xpiaanicaʼ ne jma nánnacaʼ que laanu, ne ora gudiicabe laanu xiixa conseju, rusihuínnicabe nadxiicabe laanu ne racaláʼdxicabe guibáninu galán (biindaʼ Salmo 71:17, 18). Yanna, xi conseju nga bidii Noemí Rut yaʼ. Ñee guleendube ni galán pur yenándabe conseju stiʼ Noemí la?

Zeʼ Rut ra ribiibi biidxiʼ

14. Ximodo gudxíbicabe biidxiʼ dxiqué.

14 Gunda si huadxí, biree Rut zeʼ ra rié ca hombre que para quíbicaʼ biidxiʼ, ti lugar napampa ne naguidxi. Jma nga ruyúbicabe ti lugar ra nabé rundubi bi nisa huadxí, casi cueʼ ti dani o lu ti loma. Para ganda gusiácabe ique ni, riquiiñecabe ti pala ngola para gundaacabe ni lu bi ti guiree guixi nápani.

15, 16. 1) Xi bizaaca ra riguíbicabe biidxiʼ biluxe si Boaz xhiiñaʼ. 2) Ximodo bidii Boaz cuenta nexheʼ tuuxa xañee.

15 Cayuuyaʼ Rut maʼ caluxe ca hombre que xhiiñacaʼ, peru qué racaláʼdxibe gúʼyacaʼ laabe. Biluxe si ca hombre que xhiiñacaʼ, ne biiyaʼ si Boaz stale cebada bitópacabe dxi que, gudoxhí ne guʼtaʼ cueʼ montón cebada que. Zándaca ngue nga costumbre gúpacabe dxiqué para cadi chindanaʼ binni cosecha stícabe. Ora biʼyaʼ Rut maʼ nexheʼ Boaz, guníʼ ique maʼ hora ngue para guni ni gudxi Noemí laa.

16 Biaʼ qué guiree si ladxidóʼ Rut ora zidxiña ra nuu Boaz, ne ora biʼyaʼ maʼ cá bacaandaʼ laabe, biʼniʼ ni gudxi suegra laa: gulee lari ni renda ñee Boaz, guʼtaʼ xañeebe ne guleza para guʼyaʼ xi guizaaca. ¡Aque xadxí guca para laabe tiempu cabézabe que! De raqué, biaʼ galaa gueelaʼ, málasi biniibi Boaz, purtiʼ guizáʼ cayaca nanda, ne óraque gurí, zándaca para guchenda lari ñee. Peru guizáʼ bidxagayaa ora bidii cuenta nuu tuuxa raqué. Relatu riʼ na: «Málasi biiyabe nexheʼ ti gunaa xañeebe» (Rut 3:8).

17. Xi chupa cosa riaandaʼ ca binni ni riníʼ ique cadi jneza ni biʼniʼ Rut.

17 Gunabadiidxaʼ Boaz laabe: «Tu lii pue». Zándaca cadxibi baʼdudxaapaʼ riʼ ora bicabi laabe: «Naa nga Rut, esclava stiluʼ, ne nápaluʼ xidé guchiiluʼ naa né xhábaluʼ, purtiʼ lii nga tobi de cani zanda siʼ naa» (Rut 3:9). Caadxi binni ni rusiene de Biblia yanna, riniʼcaʼ pur ni biʼniʼ Rut ne pur ni guníʼ gucalaʼdxiʼ ñatané Boaz laa. Peru cadi zacá diʼ ni, purtiʼ ca binni ni riníʼ zacá riaandaʼ laacaʼ chupa cosa nabé risaca. Xi laacani yaʼ. Primé, yenanda Rut ca costumbre stiʼ ca binni bibani dxiqué, ne yanna stale binni qué riene chaahuiʼ cani. Nga runi, qué zanda diʼ guininu cadi jneza biʼniʼ Rut, purtiʼ si yanna stale binni runi cosa yuudxuʼ. Guiropa, pur ni guníʼ Boaz, bisihuinni biiyaʼ laabe casi ti gunaa ni nabani jneza ne gudxi laabe biaʼsi ngue ni bíʼnibe.

Ora guyé Rut ra nuu Boaz, bisihuinni nabani jneza ne qué nicá ique puru si para laa

18. Ximodo gudixhedxí Boaz ladxidóʼ Rut, ne gunáʼ nga guiropaʼ biaje bisihuinni Rut naca ti binni nachaʼhuiʼ.

18 Para quixhedxí Boaz ladxidóʼ Rut, gudxi laabe né diidxaʼ nadóʼ: «Jiobá cuʼ ndaayaʼ lii, xiiñeʼ. Bisihuínniluʼ jma nacháʼhuiluʼ yanna que primé que, purtiʼ qué niyúbiluʼ cani nahuiiniʼ biaʼ lii, pa pobre o pa ricu laacaʼ» (Rut 3:10). «Primé» biaje ca nga dxi bisihuinni Rut qué nusaana de ñaca nachaʼhuiʼ ne ñannaxhii Noemí ora yené laabe Israel ne biaanané laabe para gapa laabe. Ne «yanna» laaca bidii Boaz cuenta nachaʼhuiʼ Rut ra qué nuyubi ti hombre biaʼca laa para nichaganáʼ, pa pobre o pa ricu. Peru Rut qué racalaʼdxiʼ si gaca nachaʼhuiʼ né Noemí, sínuque laaca rapa gana gaca nachaʼhuiʼ né xheelaʼ Noemí. Ximodo zanda gúnibe ni yaʼ. Ra gúnibe xiixa para guietenalaʼdxiʼ binni hombre riʼ ndaaniʼ xquidxi. Racá ridúʼyanu xiñee nabé bidxagayaa Boaz guendanachaʼhuiʼ stiʼ baʼdudxaapaʼ riʼ.

19, 20. 1) Xi biʼniʼ Boaz ante guichaganabe Rut. 2) Ximodo bisihuinni Boaz qué racalaʼdxiʼ guiníʼ binni mal de Rut ne cadi guiaadxaʼ gastiʼ laa.

19 Despué gudxi Boaz laabe: «Yanna, cadi guidxíbiluʼ xiiñeʼ. Guiráʼ ni gábiluʼ naa zuneʼ, purtiʼ guiráʼ ca binni ni nuu ra puertaʼ xquidxeʼ rudiicaʼ cuenta nácaluʼ ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ» (Rut 3:11). Laabe guníʼ íquebe galán guichaganabe Rut ne zándaca qué nidxagayaabe ora gudxi laabe pa zaziʼbe laa ne guiráʼ ni napa. Peru cumu naca Boaz ti hombre nachaʼhuiʼ la? qué ñuni ni racalaʼdxiʼ si. Gúdxibe Rut nuu sti hombre ni zanda siʼ laa ne guiráʼ ni napa, ne hombre que nga tobi de ca familia jma gaxha stiʼ xheelaʼ Noemí, ngue runi gúdxibe Rut zaníʼnebe hombre que pa racalaʼdxiʼ guichaganáʼ laa.

Nabé binibiáʼcabe Rut casi ti binni nachaʼhuiʼ ne ni runi respetar stobi

20 Gudxi Boaz Rut gataʼ sti biaje, guiziilaʼdxiʼ ne nacándaruʼ guiasa chibíʼ ti qué guʼyaʼ guirutiʼ laa. Qué racalaʼdxiʼ Boaz guiníʼcabe mal de Rut ne guiníʼcabe mal de laa, purtiʼ zándaca chuʼ tu guiníʼ gutanebe baʼdudxaapaʼ que. Guʼtaʼ Rut xañee Boaz sti biaje, nanna dxíchinu maʼ gutadxí ladxidoʼbe, purtiʼ bicabi Boaz laabe né diidxaʼ nadóʼ. Gudiʼdiʼ si chupa chonna hora, nacándaruʼ, biasa Boaz ne bichá cebada ndaaniʼ ti lari ne bidiini laabe, oraqueruʼ bibiguetanebe ni bisigaʼdeʼ Boaz laabe Belén (biindaʼ Rut 3:13-15).

21. Xi gucané Rut para binibiáʼcabe laa casi «ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ», ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe.

21 Guxuíʼlunu Rut dede ruxidxi huiiniʼ ora rietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ ni gudxi Boaz laa. Hombre riʼ gudxi laabe runibiáʼ guiráʼ binni laabe casi «ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ». Cumu racalaʼdxiʼ Rut gunibiáʼ Jiobá ne guni ni nabe la? gucané ngue laa para guiníʼ binni galán de laa. Ne laaca nabé nachaʼhuiʼ gúcabe né Noemí, ne neca qué runibiaʼbe costumbre stiʼ ca judíu, yenándabe cani de guidubi ladxidoʼbe. Laaca zuuyaʼ binni laanu casi binni nachaʼhuiʼ pa gápanu fe casi gupa Rut, pa guiénenu binni, guni respetarnu modo biniisicaʼ ne ca costumbre sticaʼ.

Bidxela Rut ti lugar ra cueza

22, 23. 1) Xi zándaca guníʼ ique Boaz pur ni bisigáʼdebe Rut. (Laaca zanda gúʼyaluʼ ni cá ñee yaza.) 2) Xi gudxi Noemí Rut guni.

22 Ora yendá Rut yoo, gudxi Noemí laabe: «Tu lii yaʼ, xiiñeʼ». Zándaca gunabadiidxaʼ Noemí laabe zacá, purtiʼ cadi cayunibiáʼ laabe lu gueelacahui que. Peru laaca zándaca racalaʼdxiʼ Noemí ganna pa nácarube ti gunaa stubi, o pa maʼ bidii stiidxabe guichaganabe. Oraqueca gúdxibe suégrabe guiráʼ ni bizaacabe ne bidiibe laa cebada ni biseendaʼ Boaz para laa (Rut 3:16, 17). *

23 Cumu nabé nuu xpiaaniʼ Noemí la? gúdxibe Rut guiaana yoo ne cadi chindagu dxi que. Ne rábibe laa: «Qué zaziilaʼdxiʼ hombre ca dede qué guiluxe ni ziguni» (Rut 3:18).

24, 25. 1) Ximodo bisihuinni Boaz naca ti hombre runi ni jneza ne biʼniʼ jma pur stobi. 2) Xi ndaayaʼ gucuaa Rut.

24 Ne nguepeʼ nga biʼniʼ Boaz. Guyebe ra puertaʼ stiʼ guidxi que —ra ridagulisaa ca binnigola stiʼ Belén— ne cabézabe dede ora tiidiʼ ti familia jma gaxha stiʼ Elimélec, xheelaʼ Noemí. Nezalú ca binni nuu raqué, gudxi Boaz hombre riʼ pa zachaganáʼ Rut ne pa zazíʼ guiráʼ ni nápabe. Peru hombre riʼ qué niná diʼ, purtiʼ bidxibi nuniti herencia stiʼ. De raqué, nezalú ca binni que guníʼ Boaz laa siʼ guiráʼ ni guca stiʼ Elimélec ne zachaganáʼ Rut, ni guca xheelaʼ Mahlón, tobi de ca xiiñiʼ Elimélec. Xiñee bíʼnibe ni yaʼ. Laca laabe guniʼbe: «Ti zacá cadi guiniti herencia stiʼ hombre ni guti ca» (Rut 4:1-10). Racá rihuinni naca Boaz ti hombre runi ni jneza ne biʼniʼ jma pur stobi que pur laa.

25 Despué bichaganáʼ Boaz Rut, ne casi rieeteʼ lu relatu riʼ, «guluu Jiobá ndaayaʼ Rut ne guca xiiñiʼ, ne beeda gapa ti hombrehuiiniʼ». Ca gunaa de Belén biechenecaʼ Noemí ne bisisácacaʼ xuaalídxibe ora guniʼcaʼ jma risaca Rut que ñápabe gadxe xiiñibe hombre. Ra gudiʼdiʼ tiempu, xiiñiʼ Rut riʼ beeda gaca tobi de ca bixhozebiidaʼ rey David (Rut 4:11-22). Ne despué, beeda gaca David bixhozegola Mesías, Jesucristu (Mat. 1:1). *

Guluu Jiobá ndaayaʼ Rut ra beeda gaca tobi de ca jñaabiidaʼ Mesías

26. Xi rusietenalaʼdxiʼ ejemplu stiʼ Rut ne Noemí laanu.

26 Casi maʼ bidúʼyanu, stale ndaayaʼ gucuaa Rut ne zaqueca Noemí, laa gucané para guiniisi baʼduhuiiniʼ que casi xiiñiʼ. Ejemplu stiʼ Rut ne Noemí rusietenaláʼdxini laanu nuu Jiobá Dios listu para gacané ca binni ni qué rixeleʼ de laa ne de xquidxi, ne laaca riguube ndaayaʼ cani runi stipa pur gudii ni iquiiñeʼ binnilidxi, neca huaxiéʼ risaca dxiiñaʼ guni. Historia stiʼ Boaz, Rut ne Noemí rusihuínnicani riguu Jiobá ndaayaʼ ca xpinni ni qué rusaana laa.

^ párrafo 7 Ora guníʼ Noemí zacá, bisihuinni cadi ca binni nabani si nga raca Jiobá nachaʼhuiʼ né laacaʼ, sínuque laaca rácabe nachaʼhuiʼ dede né cani maʼ guti. Xiñee guníʼ Noemí zacá yaʼ. Purtiʼ maʼ guti xheelabe ne guiropaʼ xiiñibe, ne tobi de ca xiiñibe nga bichaganáʼ Rut. Nanna dxíchinu, nabé gunnaxhii Noemí ne Rut guionnaʼ hombre que. Ngue runi, ora gacané tuuxa laacabe, casi ñaca cayácabe nachaʼhuiʼ né guionnaʼ hombre que, purtiʼ pa nibánicabe, ñuuláʼdxicabe ñaca binni nachaʼhuiʼ né ca gunaa riʼ.

^ párrafo 11 Ora maʼ biaana ti gunaa viuda, Ley que na zanda guichaganabe ti xcuñádube, peru pa qué gapa hombre ni gutiʼ que biʼchiʼ la? zanda guichaganabe tobi de ca familia jma gaxha stiʼ gueʼtuʼ que, ne hombre guichaganabe que nga guiaanané herencia stiʼ familia ca (Núm. 27:5-11).

^ párrafo 22 Relatu ca na bidii Boaz Rut xhoopaʼ medida cebada. Neca qué rieeteʼ pabiáʼ nanaa cada medida, zándaca bidii Boaz ni laabe purtiʼ caníʼ ique de dxi riziilaʼdxiʼ ca israelita, purtiʼ despué de gúnicabe dxiiñaʼ xhoopaʼ gubidxa, riziiláʼdxicabe sábadu. Ngue runi, zándaca ora bidiibe Rut xhoopaʼ medida cebada, caníʼ íquebe ca dxi biʼniʼ Rut stale dxiiñaʼ dxi naca viuda, peru ra guichaganáʼ Rut maʼ zapa lidxi ne ti hombre ni gapa laa, ne zacá nga casi ñaca zaziilaʼdxiʼ. Ne zándaca laaca bidii Boaz laabe biaʼ xhoopaʼ pala cebada, purtiʼ biaʼ que si nga zanda guabe.

^ párrafo 25 Lade ca binni ni ruzeeteʼ Biblia zá Jesús nuu gaayuʼ gunaa, ne Rut nga tobi de laacabe. Ne stobi de laacabe nga Rahab, jñaa Boaz. Ne cásica Rut, gunaa riʼ laaca cadi israelita laa (Mat. 1:3, 5, 6, 16).