Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E nafea te haapiiraa i te parau mau no nia i te po e ohipa ˈi i nia ia oe?

E nafea te haapiiraa i te parau mau no nia i te po e ohipa ˈi i nia ia oe?

E nafea te haapiiraa i te parau mau no nia i te po e ohipa ˈi i nia ia oe?

TE FAAINO rahi roa ra te feia e haapii ra e e vahi haamauiuiraa te po i te Atua ra o Iehova e i to ˈna mau huru maitatai. Parau mau, te parau ra te Bibilia e e haamou te Atua i te feia ino. (Tesalonia 2, 1:6-9) E ere râ te riri tia i to te Atua huru maitai rahi roa ˈˈe.

Eita te Atua e opua i te ino aore ra e tahoo. Te ui ra hoi oia: “Huru mauruuru iti aˈe anei to ˈu i te pohe o te taata ino?” (Ezekiela 18:23) I te mea e aita te Atua e mauruuru ra i te pohe o te feia ino, e nafea ïa oia e nehenehe ai e mauruuru e a muri noa ˈtu i te hiˈoraa ia ratou ia haamauiuihia?

O te aroha, aore ra here, te huru maitai rahi roa ˈˈe o te Atua. (Ioane 1, 4:8) Oia mau, e “hamani maitai to Iehova i te taata atoa; e te vai ra to ˈna aroha faaherehere rahi i nia i to ˈna atoa ra mau ohipa.” (Salamo 145:9) Ei faahoˈiraa, te hinaaro ra te Atua ia faahotu tatou i te here haavare ore no ˈna.—Mataio 22:35-38.

Mǎtaˈu i te po aore ra here i te Atua—Na te aha e turai ia oe?

Te paturu ra te haapiiraa e e haamauiuihia te nephe i roto i te po i te mǎtaˈu riaria i te Atua. I te tahi aˈe pae, e faahotu te hoê taata e haapii ra i te parau mau no nia i te Atua e e here ra ia ˈna i te mǎtaˈu maitai no ˈna. “Te tumu o te ite, o te mataû ïa i te Fatu; E paari rahi to te feia e haapao i te reira,” ta te Salamo 111:10 (V.C.J.S.) ïa e parau ra. E ere teie mǎtaˈu i te Atua i te riaria rahi roa, o te hoê râ mǎtaˈu e faatura hohonu no te Atua Poiete. E faatupu te reira i roto ia tatou i te hoê mǎtaˈu maitai eiaha e faariri ia ˈna.

A tapao na e mea nafea te haapiiraa i te parau mau no nia i te po i ohipa ˈi i nia ia Kathleen, te hoê vahine e 32 matahiti tei rave na i te raau taero. Ua î to ˈna oraraa i te arearearaa, te haavîraa uˈana, te riri ia ˈna iho, e te morare ore. Ua farii oia: “E hiˈo na vau i ta ˈu tamahine hoê matahiti te paari e e feruri au, ‘A hiˈo na i ta ˈu e rave nei i nia ia ˈna. E paapaa iho â vau i roto i te po.’” Ua tamata Kathleen i te faaea i te rave i te raau taero, aita râ i manuïa. “Ua hinaaro vau e maitai mai,” ta ˈna i parau, “e mea peapea mau râ te mau mea atoa i roto i to ˈu oraraa e i roto i teie nei ao. E au ra e aita e faufaa ia maitai mai.”

Ua farerei râ Kathleen i te mau Ite no Iehova. “Ua haapii au e aita e po auahi ura. Ua tano roa te haapapuraa bibilia,” ta Kathleen ïa i parau. “Ua riro te iteraa e eita vau e paapaa i roto i te po ei tamahanahanaraa rahi.” Ua haapii atoa râ oia i te parau fafau a te Atua e e ora te taata e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua tei tamâhia i te ino. (Salamo 37:10, 11, 29; Luka 23:43) “E tiaturiraa mau to ˈu i teie nei—e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso!” ta ˈna ïa i parau.

Ua nehenehe anei Kathleen e faaea i te rave i te raau taero aore anaˈe haamǎtaˈuraa o te hoê po auahi ura i nia ia ˈna? Ua faatia oia: “Ia hinaaro puai au i te raau taero, e pure au, a taparuparu ai i te Atua ra ia Iehova i te tauturu. E feruri au e nafea oia e hiˈo ai i taua mau peu viivii ra, e aita vau e hinaaro e faainoino ia ˈna. Ua pahono mai oia i ta ˈu mau pure.” (Korinetia 2, 7:1) Ua nehenehe te mǎtaˈu maitai eiaha e faariri i te Atua e faatiamâ mai ia ˈna i ta ˈna mau peu matauhia.

Oia, e nehenehe te faahoturaa i te here i te Atua e te hoê mǎtaˈu maitai ia ˈna—eiaha te mǎtaˈu o te haamauiuiraa i roto i te po—e turai ia tatou ia rave i te hinaaro o te Atua no te fanaˈo i te oaoa mure ore. Ua papai te fatu salamo: “E ao to te feia e mataû i te Fatu ra, e tei haere na nia i tona mau èà.”—Salamo 127:1, V.C.J.S.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 9]

O VAI TE FAAORAHIA MAI MAI TE PO MAI?

Ua faatupu vetahi mau huriraa bibilia i te taa ore ma te huri i na taˈo Heleni taa ê e piti—Geʹen·na e Haiʹdes—ei hoê noa taˈo, “po.” I roto i te Bibilia, te faataa ra te taˈo Geʹen·na i te haamou-roa-raa, aita e tiaturiraa o te hoê tia-faahou-raa. Taa ê atu i te reira, e tiaturiraa to te feia i roto i te Haiʹdes, aore ra Hade, o te tia-faahou-raa.

No reira ïa, i muri aˈe i te poheraa o Iesu e to ˈna faatia-faahou-raa, ua haapapu Petero i te feia e faaroo ra ia ˈna e ‘eita Iesu e vaiihohia i hade.’ (Ohipa 2:27, 31, 32; Salamo 16:10) Te taˈo hurihia i roto i teie irava ei “hade” o te taˈo Heleni Haiʹdes ïa. Aita Iesu i haere i te tahi vahi auahi ura. Hade, aore ra “po,” o te menema ïa. E ere râ o Iesu anaˈe ta te Atua e faaora mai mai Hade mai.

No nia i te tia-faahou-raa, te parau ra te Bibilia: “Ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra.” (Apokalupo 20:13, 14) Te auraa o te pauraa o “hade,” o te faahoˈiraa mai ïa i te ora te feia atoa ta te Atua e manaˈo ra e au no te faatia-faahou-raa. (Ioane 5:28, 29; Ohipa 24:15) Auê ïa tiaturiraa faahiahia no te tau no a muri aˈe—te iteraa i to tatou mau taata herehia ia faahoˈihia mai mai te menema mai! E faatupu Iehova, te Atua o te here otia ore, i te reira.