Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

O le Savavali i Ala o Ieova e Maua ai Taui Faamanuiaina

O le Savavali i Ala o Ieova e Maua ai Taui Faamanuiaina

O le Savavali i Ala o Ieova e Maua ai Taui Faamanuiaina

PE NA e savalivali umi i luga o mauga e te matamata, pe mo le faamalositino? Afai na e faia faapea, e foliga mai la na oo iā te oe se lagona e pei ua e tū i luga o le tumutumu o le lalolagi. Maʻeu le fiafia na iai i le mānavaina o le ʻea fou, ma vaai atu i se vaaiga mamao, ma mātauina ai se vaaiga matuā matagofie o le natura o mea! Atonu la ua faatauvaa ai iā te oe ia popolega ma faafitauli o aso faisoo.

Mo le toʻatele o tagata, e tau lē faia ma e seāseā ona faia na savalivaliga fiafia, ae afai o oe o se Kerisiano tuuina atu, atonu ua leva ona e savali i se mauga maualuga, i se uiga faaleagaga. E lē taumatea la, na e tatalo e pei o le faisalamo o aso anamua e faapea: “Ieova e, ia e faailoa mai ia te au ou ala, ia e aʻoaʻo mai ia te au i ou magāala.” (Salamo 25:4) Po o e manatua pe na faapeʻī ou lagona ina ua e muaʻi alu i le mauga o iai le fale o Ieova ma amata ona savali i mea maualuluga? (Mika 4:2; Sapakuka 3:19) E mautinoa, na vave lava ona e iloaina e faapea, o le savali i nei ala maualuluga o le tapuaʻiga mamā, na puipuia ai oe ma na e maua ai le olioli. Na oo ai iā te oe faalogona o le faisalamo e faapea: “Amuia le nuu ua latou lagona le leo fiafia; Ieova e, latou te savavali i le malamalama o ou fofoga.”—Salamo 89:15.

E ui i lea, i nisi taimi, o tagata e savavali i mauga maualuluga, e latou te aʻea malifa tū, ma uumi. Ua amata ona tigā o latou vae, ma oo ina vaivai. E oo ai foʻi tulaga faigatā iā i tatou i la tatou auaunaga i le Atua. I se taimi e leʻi mamao atu, atonu na tauau ai ina fai si vaivai o la tatou savaliga. E mafai faapefea ona toe maua lo tatou malosi ma lo tatou olioli? O le laasaga muamua lava, o le iloa lea e silisili ala o Ieova.

Tulafono Maualuluga a Ieova

O ala o Ieova ‘e maualuluga atu i ala o tagata,’ ma o lana tapuaʻiga, ua ‘faatumauina i tumutumu o mauga ma faamaualugaina e sili i mauga iti.’ (Isaia 55:9; Mika 4:1) O le atamai o Ieova “o le [atamai] mai lugā.” (Iakopo 3:17) E silisili lava ana tulafono i lo o isi tulafono uma lava. Mo se faaaʻoaʻoga, i se taimi na faia ai ma le lē alofa e tagata Kanana taulaga i tamaiti, na tuuina atu ai e Ieova i le nuu o Isaraelu ia tulafono maualuluga tau amio na faailogaina i le alofa mutimutivale. Na ia taʻu atu iā i latou e faapea: “Aua e te faailogaina le tagata mativa, aua foi le faaaloalo i le tagata mauoa; . . . O le tagata ese . . . ia tusa lava ia ia te outou ma le tama a le eleele, e te alofa atu ia te ia e pei o oe lava ia te oe.”—Levitiko 19:15, 34.

I le sefululima senituri mulimuli ane, na tuuina mai ai e Iesu le tele o faaaʻoaʻoga o le ‘tulafono mamalu’ a Ieova. (Isaia 42:21) I le Lauga i luga o le Mauga, na ia taʻu atu ai i ona soo e faapea: “Ia outou alolofa atu i e ua ita mai ia te outou, ia outou tatalo foi mo e ua faasaua mai ia te outou; ina ia faia outou ma atalii o lo outou Tamā o i le lagi.” (Mataio 5:44, 45, LF ) “O mea uma foi tou te loto i ai ia faia e tagata ia te outou, ia faapea lava ona outou faia ia te i latou,” na ia faaopoopo mai. “Auā o le tulafono lea ma le au perofeta.”—Mataio 7:12.

O nei tulafono maualuluga ua pāʻia ai loto o i latou ua talia le upu moni ma uunaʻia ai e faataʻitaʻi i le Atua lea o loo latou tapuaʻi i ai. (Efeso 5:1; 1 Tesalonia 2:13) Seʻi manatu i le suiga na oo iā Paulo. I le taimi muamua na taʻua ai lona igoa i le Tusi Paia, sa ‘loto gatasi foi Saulo ma i latou i le fasiga’ o Setefano ma sa “soona saua Saulo i le ekalesia.” I na o ni nai tausaga mulimuli ane, sa feutagaʻi ma le alofa o ia ma Kerisiano i Tesalonia e faapei “o se failele na te tausi lelei i ana lava tama.” O aʻoaʻoga mai le Atua na suia ai Paulo mai sē e faasauā e avea ma se Kerisiano lotoalofa. (Galuega 8:1, 3; 1 Tesalonia 2:7) Sa matuā lotofaafetai o ia ona ua mafai e aʻoaʻoga a Keriso ona suia ona uiga. (1 Timoteo 1:12, 13) E mafai faapefea i se lotofaafetai faapena ona fesoasoani iā i tatou e savavali ai pea e ōgatusa ma ala maualuluga o le Atua?

Savavali ma le Lotofaafetai

E matuā fiafia lava tagata o loo savavali e maimoa i vaaiga mataʻina i luga o mauga maualuluga. E latou te olioli foʻi i vaaiga i nai mea mananaia i tafatafa o le auala, e pei o se maa e ese ona foliga, se fugalaau manaia, po o le tepa atu i se manu o le vao. I le tulaga faaleagaga, e manaʻomia ona tatou iloa ia taui faamanuiaina, e maua mai le savavali ma le Atua, e tusa lava pe tele pe itiiti. O le iloaina o lenei mea e mafai ona faafouina ai lo tatou malosi ma suia ai mai se tulaga vaivai i le faia o se gaoioiga tiotio. O le a tatou faaleo faatasi ai upu a Tavita e faapea: “Ia ou faalogologo i lou alofa i le taeao; auā ou te faatuatua ia te oe; ia e faasino mai le ala ou te savali ai.”—Salamo 143:8.

Na faapea mai Maria, o lē na savali i ala o Ieova mo le tele o tausaga: “Pe a ou vaai i foafoaga a Ieova, ou te mātauina ai e lē gata i le tele o foliga lavelave eseese ae o uiga alofa o le Atua. E tusa lava po o se manu vaefā, se manulele, po o se iniseti, e tofu lava na manu taʻitasi ma ona uiga e maofa ai. E faapena foʻi le olioli e maua mai i upu moni faaleagaga a o agaʻi ina matuā manino mai i le faagasologa o tausaga.”

E mafai faapefea ona faateleina lo tatou talisapaia ma le lotofaafetai? I sona vaega, e ala i le lē manatu māmā i le mea ua faia e Ieova mo i tatou. Na tusi mai Paulo e faapea: “Ia tatalo e lē aunoa, ia outou faafetai i mea uma lava.”—1 Tesalonia 5:17, 18; Salamo 119:62.

Ua fesoasoani suʻesuʻega totino e mauaina ai se agaga faafetai. Na faalaeiauina e Paulo Kerisiano i Kolose e faapea: “Ia savavali ai outou o ia te ia [Iesu Keriso]; . . .ma ia faatumuina i le faatuatua, . . . ia faatele ma le faafetai.” (Kolose 2:6, 7, LF ) O le faitauina o le Tusi Paia ma manatunatu loloto i mea o loo tatou faitauina, ua faamalosia ai lo tatou faatuatua ma tatou vavalalata atu ai i le Tusitala o le Tusi Paia. I itulau uma o le Tusi Paia, o loo iai faamatalaga tāua e mafai ona faamalosia ai i tatou ina ia ‘faateleina le faafetai.’

O le auauna iā Ieova faatasi ma o tatou uso, ua faafaigofie ai foʻi tulaga o mea. Na faapea mai le faisalamo e uiga iā te ia lava e faapea: “Ua matou uo ma i latou uma o e matatau ia te oe.” (Salamo 119:63) O nisi o taimi aupito sili ona fiafia mo i tatou, o taimi ia e faaalu faatasi ma o tatou uso i fonotaga faa-Kerisiano po o i nisi lava taimi tatou te auaufaatasi ai. Ua tatou iloa e faapea, ua mafai ona iai lo tatou aiga faa-Kerisiano matagofie i le lalolagi aoao, ona o Ieova ma ona ala maualuluga.—Salamo 144:15e.

E lē gata i le talisapaia, ae o le iai o le faautauta, o le a faamalosia ai i tatou ina ia agaʻigaʻi pea i luma i ala maualuluga o Ieova.

Savali ma le Faautauta

O tagata faautauta e savavali e matamata, ua latou iloa e tatau ona savavali ma le faaeteete ina ia lē sē ese mai i le ala, pe e savavali latalata foʻi i vanu mataʻutia. Ona o ni tagata e faia a latou lava filifiliga, ua tuu mai ai e Ieova iā i tatou se saʻolotoga faatatau. Ae o lea saʻolotoga e manaʻomia ai le faautauta a o tatou faataunuuina o tatou tiute tauave faa-Kerisiano.

Mo se faaaʻoaʻoga, ua faatuatuaina e Ieova ana auauna e faataunuuina ma le faautauta o latou tiute tauave. E na te lē o faatulaga maia le tele o le malosi ma le taimi e tatau ona tatou faaaluina i gaoioiga faa-Kerisiano, ma po o le ā foʻi le tele o sa tatou foaʻi tautupe po o le foaʻi i isi auala. Na i lo o lea, ua fetaui lelei lava iā i tatou uma upu a Paulo i Kerisiano i Korinito: “Ia taitoatasi ma foai e pei ona filifili i lona loto.”—2 Korinito 9:7; Eperu 13:15, 16.

O le foaʻi ma le faamaoni a Kerisiano, e aofia ai le talaʻiina atu o le tala lelei i isi. Ua tatou faailoa atu ai foʻi o i tatou o ni tagata faatuatuaina ona o le faia o foaʻi tautupe mo le galuega o le Malo i le lalolagi aoao. Ua faamatala mai e se tasi o toeaina o Gerhardt e faapea, na matuā faateleina e ia ma lana avā a la meaalofa tauofo ina ua uma ona la auai i se tasi o fonotaga i Europa i Sasaʻe. Ua fai mai o ia: “Na ma iloa e lē tele ni meafaitino a o tatou uso i inā; peitaʻi ua latou talisapaia tele a tatou lomiga faale-Tusi Paia, o lea, ua ma mananaʻo ai e avatu se lagolagosua tele e ma te mafaia i o tatou uso matitiva i isi atunuu.”

Ia Faaauau Pea Ona Tumau

O le savali i luga o se mauga, e manaʻomia ai le malosi. O tagata savavali la, e fai a latou faamalositino i taimi uma latou te mafai ai, ma o le toʻatele e fai ni nai savaliga pupuu e toleni ai i latou mo ni savaliga uumi. Ua faapena foʻi ona fautua mai Paulo ina ia tele ni a tatou mea e fai i gaoioiga faatiokarate ina ia maua ai pea lo tatou malosi faaleagaga. Na faapea mai Paulo, o i latou e mananaʻo e “savavali e tusa ma le Alii [o Ieova]” ma ia “faamalosia,” e tatau ona “fua mai galuega lelei uma lava.”—Kolose 1:10, 11.

E fesoasoani foʻi uunaʻiga i le tagata savali ina ia tumau ai pea ona malosi. E faapefea? O le taulaʻi atu pea o le vaai i mea o loo manino mai, e pei o le vaai atu i se mauga o loo mamao, e iai sona aafiaga e uunaʻia ai. Ma pe a taunuu le tagata savali i ni faailoilo iloga i le faagasologa o le auala, ona ia iloa ai lea po ua latalata ona taunuu i lona sini. Ma pe a toe tepa atu i tua i le mamao lea na ia savalia, e na te lagona ai le fiafia ma le faamalieina.

E faapena i lo tatou faamoemoe mo le ola e faavavau ona faatumauina ma faamalosia ai i tatou. (Roma 12:12) I le taimi nei, a o tatou savavali i ala o Ieova, e mafai ona faafiafiaina i tatou e ala i le faataatitiaina ma le ausiaina o sini faa-Kerisiano. E maʻeu se olioli sili e tatou te lagonaina pe a tatou tepa i tua i le tele o tausaga o la tatou auaunaga faamaoni pe mātauina foʻi suiga ua faia i o tatou uiga!—Salamo 16:11.

Ina ia savalia mea mamao ma faasaoina ai le malosi, e savavali ai i se tulaga faatatau ma maumauaʻi tagata savavali. E faapena foʻi i se faasologa lelei e aofia ai le auai e lē aunoa i sauniga ma le auaunaga i le fanua ona tatou agaʻi ai pea i luma ma le maumauaʻi i lo tatou sini. I lea ua faalaeiau mai ai Paulo i uso Kerisiano e faapea: “Ia [tatou] savavali faatatau [i] lea lava mataupu.”—Filipi 3:16.

O le mea moni, e tatou te lē o savavali na o i tatou lava i ala o Ieova. Ua tusi mai Paulo e faapea: “Ia tatou manatunatu foi le tasi i le tasi, ina ia taufaatupu ai le alofa ma galuega lelei.” (Eperu 10:24) O aumea lelei faaleagaga, o le a faafaigofie ai ona tausisia le laasaga a o tatou savavali faatasi ma uso talitonu.—Faataoto 13:20.

O le mea mulimuli, ma e sili ona tāua, ia aua lava neʻi galo iā i tatou le malosi e aumaia e Ieova. O i latou e iai lo latou malosi iā Ieova, e “savavali ma le malosi e tupu pea.” (Salamo 84:5, 7) E ui e tatou te savalia ai auala faigatā, ae e mafai lava ona tatou faafetaiaʻia ona o le malosi mai iā Ieova.