Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Haapuaihia ia faaruru i te mau fifi rau

Haapuaihia ia faaruru i te mau fifi rau

Haapuaihia ia faaruru i te mau fifi rau

“E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu.”—PHIL. 4:13.

1. No te aha te nunaa o Iehova e faaruru ai e rave rahi fifi?

 UA FAARURU pinepine te nunaa o Iehova i te mau fifi rau. E fifi tatou no to tatou huru hara aore ra no te ao ta tatou e ora nei. No te au ore rahi atoa i rotopu i te feia e tavini ra i te Atua e te feia aita e na reira ra. (Gen. 3:15) Mai te omuaraa iho â, ua tauturu te Atua i ta ˈna mau tavini haapao maitai ia faaû i te hamani-ino-raa a te haapaoraa, ia patoi i te faaheporaa a te hoa, e ia faaoromai i te mau fifi atoa. E haapuai to ˈna varua moˈa ia tatou ia na reira.

Hamani-ino-raa a te haapaoraa

2. Eaha te fa ia hamani ino te haapaoraa, e e nafea?

2 Te fa e hamani ino ai te haapaoraa, e faaore ïa i te tiaturiraa a te taata ia ore ia parare aore ra ia fati ratou. Ua rau te huru o te hamani-ino-raa, mea na mua mai te tahi e mea haavarevare te tahi atu. Te faaau ra te Bibilia i ta Satani mau huru raveraa i ta te liona apî e ta te asepi.—A taio i te Salamo 91:13.

3. A faataa i te hamani-ino-raa e au i ta te liona e ta te asepi.

3 E pinepine Satani, mai te liona taehae, i te tairi papu ma te haavî uˈana, ma te huri i roto i te tapearaa, aore ra ma te opani i te ohipa a te nunaa o te Atua. (Sal. 94:20) Tei roto teie mau huru raveraa i te buka matahiti (Annuaire) o te faataa ra i te mau ohipa a te mau Ite no Iehova i teie tau. Ua hamani ino te mau pǔpǔ taata faahuehue arataihia e te mau tia haapaoraa aore ra poritita riri, i te nunaa o te Atua i te mau vahi rau. Ua faaea vetahi i te tavini ia Iehova no teie mau raveraa e au i ta te liona. E pata huna atoa te Diabolo, mai te asepi, ia haaviivii oia i te feruriraa o te taata, a hema ˈtu ai i te raveraa i to ˈna hinaaro. Te fa, e haaparuparu ïa i to tatou faaroo aore ra ia taiva tatou. E nehenehe râ tatou e faaû i teie na huru hamani-ino-raa maoti te varua moˈa o te Atua.

4, 5. Eaha te ravea maitai e ineine ai tatou i te faaruru i te hamani-ino-raa, e no te aha? A horoa i te tahi hiˈoraa.

4 E ere te manaˈonaˈoraa i te hamani-ino-raa o te nehenehe e tupu mai, i te ravea maitai no te faaineine ia tatou. Aita hoi tatou i ite eaha te hamani-ino-raa e vai ra i mua, aita ïa e apî ia haapeapea no te mau mea e ore roa paha e tupu. Te vai ra râ te tahi mea ta tatou e nehenehe e rave. Ua tia i te Kerisetiano e rave rahi ia faaoromai i te hamani-ino-raa i to ratou feruri-maite-raa i te oraraa o te mau tavini haapao maitai a Iehova papaihia i roto i te Bibilia, e i te mau haapiiraa e te hiˈoraa o Iesu. Mea na reira ratou i here atu â ˈi ia Iehova, a faaruru atu ai i te mau fifi atoa i tupu mai.

5 A feruri na i te hiˈoraa o to tatou na tuahine e piti i Malawi. Ua tairi te tahi mau taata haavî uˈana ia raua, ua tatara i to raua ahu, e ua parau atu e e mafera ratou ia raua. Te tumu, no te faahepo ia raua ia hoo mai i ta ratou tareta pǔpǔ poritita. Ua haavare ratou e ua hoo ê na te mau melo o te Betela i ta ratou tareta. Eaha ta raua i pahono? “O te Atua ra o Iehova anaˈe ta mâua e tavini. Mai te peu e ua hoo mai te mau taeae o te amaa i ta outou tareta, e ohipa ïa na ratou. Eita mâua e fati noa ˈtu e e haapohe outou ia mâua!” Ua tuuhia raua no to raua tiaraa itoito.

6, 7. E nafea Iehova e faaitoito ai i ta ˈna mau tavini ia faaû i te hamani-ino-raa?

6 Ua tapao te aposetolo Paulo e i farii na te mau Kerisetiano i Tesalonia i te parau mau i roto i “te ati rahi,” ‘ma te oaoa râ a te varua maitai.’ (Tes. 1, 1:6) Ua faaite e rave rahi Kerisetiano, no tahito e no teie tau, tei tia ia faaû i te hamani-ino-raa, e ua ite ratou i te hau o roto, ta te varua moˈa o te Atua e faatupu, i te taime fifi roa ˈˈe. (Gal. 5:22) Maoti tera hau i itoito ai to ratou aau e feruriraa. Te faaohipa ra iho â Iehova i to ˈna varua moˈa no te faaitoito i ta ˈna mau tavini ia faaruru i te mau fifi, a ohipa ˈtu ai ma te paari. *

7 Ua maere te feia mataitai i te tapea-maite-raa te nunaa o te Atua i to ratou hapa ore i mua i te hamani-ino-raa uˈana. E au ra e ua î te mau Ite no Iehova i te puai hau ê, e tera iho â. Te haapapu maira te aposetolo Paulo: “Ia faainohia outou i te iˈoa o te Mesia ra, e ao to outou; no te mea te faaea ra te [v]arua hanahana, te [v]arua o te Atua i nia iho ia outou.” (Pet. 1, 4:14) Te hamani-ino-hia ra tatou no te tururaa i te mau ture aveia parau-tia, te mauruuru ra ïa te Atua. (Mat. 5:10-12; Ioa. 15:20) Auê te oaoa e te haamaitai mau ra Iehova ia tatou!

Faaheporaa a te hoa

8. (a) No te aha Iosua raua Kaleba i patoi ai i te faaheporaa a te hoa? (b) Eaha ta te hiˈoraa o Iosua raua Kaleba e haapii maira?

8 O te faaheporaa a te hoa te tahi huru raveraa haavarevare atu â ia patoi te mau Kerisetiano e tia ˈi. Mea puai aˈe râ te varua o Iehova i te haerea o teie nei ao. E nehenehe ïa tatou e patoi i te feia faaooo, te feia haavare hanoa, aore ra te feia e faahepo ia tatou ia pee ia ratou. Ei hiˈoraa, aita Iosua raua Kaleba i farii i te manaˈo o na ahuru manu tei tono-atoa-hia e hiˈo i te fenua Kanaana. No te aha raua i na reira ˈi? Ua faatupu te varua moˈa i roto ia raua i te hoê huru feruriraa taa ê.—A taio i te Numera 13:30; 14:6-10, 24.

9. No te aha ia ineine ai te mau Kerisetiano i te taa ê i te rahiraa o te taata?

9 Ua haapuai atoa te varua moˈa i te mau aposetolo a Iesu ia faaroo i te Atua eiaha râ i te feia ta e rave rahi e manaˈo ra e o ratou te haapii ra i te haapaoraa mau. (Ohi. 4:21, 31; 5:29, 32) E pee hanoa te rahiraa i te taata ia ore ia tupu te aimârôraa aore ra te tatamaˈiraa. E pinepine râ te mau Kerisetiano mau i te paturu i te mea tia. Maoti te puai o te varua moˈa o te Atua e taa ê ai ratou ma te mǎtaˈu ore. (Tim. 2, 1:7) E hiˈo mai tatou i te hoê tuhaa eiaha ˈi tatou e hema i te faaheporaa a te hoa.

10. E feaa te tahi mau Kerisetiano i mua i teihea tupuraa?

10 E feaa te tahi mau taata apî o te amuiraa ia ite ratou e ua hara te hoê hoa. E manaˈo paha ratou e ia ani ratou i te mau matahiapo ia tauturu ia ˈna, e mutu ïa to ratou auhoaraa. E mamû noa ïa ratou. E faahepo atoa paha tei hara i to ˈna mau hoa ia huna i ta ˈna ohipa ino. E ere teie fifi no te feia apî noa. E taiâ atoa te tahi mau taata paari i te faaite i te mau matahiapo i te hapa a te hoê hoa aore ra melo utuafare. E nafea râ te mau Kerisetiano mau i mua i teie mau faaheporaa?

11, 12. Ia faahepo mai te hoê melo o te amuiraa ia huna i ta ˈna hape, eaha te haerea maitai e no te aha?

11 A feruri na e ua ite Moana, te hoê taeae apî, e ua matau Heimanu, to ˈna hoa i roto i te amuiraa, i te mataitai i te mau hohoˈa faufau. E faaite Moana ia Heimanu e te peapea ra oia no ta ˈna peu. Eita râ Heimanu e tâuˈa ˈtu. Ia onoono Moana ia ˈna ia faaite i te mau matahiapo, e faaue ïa Heimanu ia Moana eiaha e tihotiho parau, e hoa rahi hoi raua. Eiaha râ Moana e taiâ ia ore raua e hoa faahou. E ui paha Moana o vai ta te mau matahiapo e tiaturi ia huna Heimanu i ta ˈna i rave. Ia mamû noa Moana, e rahi roa ˈtu te fifi. E nehenehe hoi to Heimanu taairaa e o Iehova e mutu. Mea maitai ia haamanaˈo Moana e “e roohia i te fifi tei mǎtaˈu i te taata ra; o tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.” (Mas. 29:25) Eaha ïa ta Moana e rave? Ia paraparau â oia ia Heimanu ma te here no nia i ta ˈna peu. E titauhia te itoito. Peneiaˈe i tera taime e farii Heimanu i te paraparau no nia i to ˈna fifi. Ia faaitoito â ïa Moana ia Heimanu ia faaite i te mau matahiapo. Ia ore oia e na reira i roto tau mahana, na Moana ïa e faaara.—Lev. 5:1.

12 Ahiri o oe tera, eita paha to oe hoa e mauruuru ia tauturu oe ia ˈna. I muri aˈe râ paha oia e taa ˈi e no to ˈna maitai e na reira ˈi oe. Ia tauturuhia e ia farii oia, e mauruuru noa oia ia oe no to oe itoito e taiva ore. Ia riri noa râ oia ia oe, tera anei te huru hoa ta oe e hinaaro? Te mea faufaa roa, ia au mai ïa Iehova to tatou Hoa rahi. Ia tuu tatou ia ˈna na mua, e faatura mai vetahi ê e here ra ia ˈna no to tatou taiva ore e tera te hoa mau. Eiaha roa e vaiiho i te Diabolo ia ô mai i roto i te amuiraa Kerisetiano. Aita anaˈe, e faaoto ïa tatou i te varua moˈa o Iehova. Ia ohipa râ tatou ia au i te reira ia vai viivii ore noa te amuiraa.—Eph. 4:27, 30.

Fifi rau

13. Te roohia ra te nunaa o Iehova i teihea mau fifi, e no te aha?

13 Ua rau te fifi: te fifi moni, te ereraa i te ohipa, te ati natura, te poheraa tei herehia, te maˈi, e te vai ra ˈtu â. I te mea te ora ra tatou i ‘te anotau ati rahi,’ e roohia iho â tatou paatoa i te fifi. (Tim. 2, 3:1) Ia tupu te ati, eiaha e ahoaho. E haapuai te varua moˈa ia tatou ia faaoromai i te mau fifi rau.

14. Na te aha i haapuai ia Ioba ia faaoromai i to ˈna mau fifi?

14 Ua rau te fifi o Ioba: ua pau ta ˈna imiraa, i muri iho ua pohe ta ˈna mau tamarii e to ˈna mau hoa, ua maˈihia ˈtura oia e aita ta ˈna vahine i tiaturi faahou ia Iehova. (Ioba 1:13-19; 2:7-9) Ua tamahanahana mau râ Elihu ia Ioba. Teie ta ˈna e ta Iehova i parau ia Ioba: “Eiaha e hauti, e haamanaˈo i te ravea taa ê a te Atua.” (Ioba 37:14) Eaha tei tauturu ia Ioba ia faaoromai? Eaha atoa ïa te tauturu ia tatou? Te haamanaˈoraa ïa e te feruri-maite-raa i te ohiparaa rau a te varua moˈa e te mana o Iehova. (Ioba 38:1-41; 42:1, 2) Te haamanaˈo ra paha tatou i te mau taime i ite ai tatou i to te Atua tautururaa ia tatou taitahi. Te tapitapi noa ra oia ia tatou.

15. Na te aha i haapuai i te aposetolo Paulo ia faaû i te fifi?

15 Ua faaû te aposetolo Paulo e rave rahi fifi atâta no to ˈna faaroo. (Kor. 2, 11:23-28) Mea nafea oia i vai faito noa ˈi, a ore atu ai e ahoaho roa? Ua pure e ua tiaturi oia ia Iehova. I roto i to ˈna mau ati, tei hope i to ˈna poheraa no to ˈna faaroo, ua papai Paulo: “Ua turu maira râ te Fatu ia ˈu, ua faaitoito maira, ia itea-roa-hia te parau i aˈo-haere-hia nei ia ˈu, e ia faaroo te mau Etene atoa: faaorahia ihora vau i te vaha o t[e] liona.” (Tim. 2, 4:17) No ta Paulo i ora, ua nehenehe oia e faaitoito i to ˈna mau hoa Kerisetiano eiaha e “ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa.”—A taio i te Philipi 4:6, 7, 13. *

16, 17. A horoa i te hoê hiˈoraa e te haapuai ra iho â Iehova i to ˈna nunaa ia faaruru i te mau fifi i teie mahana.

16 Ua ite roa te hoê pionie o Roxana te iˈoa e e aupuru iho â Iehova i to ˈna nunaa. Ua ani oia i ta ˈna paoti tau mahana no te haere i ta tatou tairururaa. Ma te riri, ua pahono te paoti e ia na reira oia, e tihatihia oia. Ua haere Roxana i te tairururaa ma te pure uˈana eiaha oia ia ere i ta ˈna ohipa. Ua topa to ˈna hau. I te Monire i muri aˈe i te tairururaa, ua tihati iho â te paoti ia ˈna. Ua peapea roa Roxana. Ua hinaaro iho â oia i tera ohipa noa ˈtu e e moni haihai no te faatamaa i to ˈna utuafare. Ua pure faahou oia e ua feruri maite e ua haamâha te Atua i to ˈna mau hinaaro pae varua i te tairururaa, e na reira atoa ïa oia i te pae tino. A hoˈi ai oia i te fare, ua ite Roxana i te tahi papai e e tihepu te hoê taiete i te taata ite i te faatere i te mau matini nira ahu. Ua tapao oia i to ˈna iˈoa. Ua ite râ te paoti e e ere o ˈna i te mea aravihi. Noa ˈtu râ, ua horoa oia i te tahi ohipa na ˈna e ua maraa roa ta ˈna moni. Ua manaˈo iho â Roxana e ua pahonohia ta ˈna mau pure. Ta ˈna râ haamaitairaa rahi, ua nehenehe oia e faaite i te evanelia i to ˈna mau hoa ohipa. E pae o ratou, te paoti atoa, tei farii i te parau mau e tei bapetizo.

17 I te tahi taime, e au ra e aita ta tatou mau pure i pahono-oioi-hia aore ra mai ta tatou i manaˈo. Te vai ra iho â te tumu. Ua ite Iehova i te reira, e i muri aˈe roa râ tatou e taa ˈi. Ia papu ia tatou e eita te Atua e faarue i ta ˈna mau tavini taiva ore.—Heb. 6:10.

Faaruru i te mau fifi e faahemaraa

18, 19. (a) No te aha tatou e faaû ai i te mau fifi e faahemaraa? (b) E nafea e tia ˈi ia tatou ia faaruru i te mau fifi?

18 Ua ite iho â te nunaa o Iehova e e faahemahia ratou, e toaruaru, e hamani-ino-hia, e e faahepohia e te hoa. Mea riri roa na te ao ia tatou. (Ioa. 15:17-19) E tauturu mai râ te varua moˈa ia faaruru i te mau haafifiraa atoa i ta tatou taviniraa i te Atua. Eita Iehova e vaiiho ia tatou ia faahemahia hau aˈe i te tia ia tatou ia faaoromai. (Kor. 1, 10:13) E ore roa oia e faarue ia tatou. (Heb. 13:5) E paruru e e haapuai mai te auraroraa i ta ˈna Parau faaurua. E nehenehe atoa te varua o te Atua e turai i te mau hoa Kerisetiano ia tauturu ia tatou i te taime e hinaaro-rahi-hia ˈi te reira.

19 Ia ani noa tatou paatoa i te varua moˈa na roto i te pure e ia tamau i te haapii i te Bibilia. Ia ‘faaetaetahia tatou i te mau puai atoa i to te Atua puai mana, ia rahi atu te faaoromai, e te haamahuraa roa i te ino ma te oaoa.’—Kol. 1:11.

[Nota i raro i te api]

^ Philipi 4:13: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i . . . tei tauturu mai ia ˈu.”

Eaha ta outou e pahono?

• E nafea outou e ineine ai i te faaû i te hamani-ino-raa?

• E nafea oe ia faahepo te tahi hoa ia oe ia huna i ta ˈna hara?

• Ia faaruru outou i te mau fifi rau, ia papu ia outou te aha?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 31]

Eaha ta Iosua raua Kaleba e haapii maira?

[Hohoˈa i te api 32]

E nafea oe e tauturu ai i te hoê hoa tei hara?